Page 12 - 1963-09
P. 12
mm
PROLETAR) DIN TOATB TARTLE. UNIŢI-VA I
• Aşteptam ttmpui potrivit
pentru semănatul griului de
toamma -,
• In raionul Orăştlc — Con P e s le 100 jDB'ojMBSBes'i <Se in n vi
strucţiile zootehnice sfi fie ter
minate la timp» La U.M. Cuglr sint mulţi Inovatori care prin strădania lor Îşi aduc
• Grija sl solicitudine fata o preţioasă contribuţie Ia sporirea productlvi(ă(il muncii şl reducerea pre
de oameni I (pag. 2-a) r ţului de cost. Neobosiţii căutători ai noului din această uzină au locul in
• Cercetările, In pas cu ce primele 8 luni ale anului 101 propuneri de inovaţii din care 59 stnl a-
rinţele actuale ale producţiei : pllcate şl aduc economii antecalcul ato de 048.757 lei. „Sincronizarea a
• Brlgâz/ile artistice de agi două motoare asincrone de 100 KW ş| funcţionarea lor în regim de com
taţie — la un nivel superior I pensator asincron", „Mecanizarea operaţiilor de tundere a furnirului" ctc.
(pag. 3-a). sint clleva dintre Inovaţiile Şl raţionalizările aplicate care au o mare
eficientă economică.
Dintre cei mal activi Inovatori amintim pe 1ov. Ştefan Bal, Ioan Bîr-
san, Vaier Hcrlea, Cheorghe Bulga, Marlus Vlad, Ghcorghe Curlin»s sl
Petru Epure.
I toţi indicatorii La odihnă înainte de term en
sî tratament Prin activitatea ce o des şe şl inele de diferite mă
Anul acesta, prin făşoară, muncitorii d? la rimi, au fost rabotnte 20
Peste pian: 3000 tone de grija Comitetului Atelierele centrale Criş- de macazuri, strunjltc si
la
sindicatului de
mare
clor contribuie în
corpuri rle
rabotate 20
C S Hunedoara au măsura la realizarea rll- pompe, 6-au confecţionat
W .-.V .'A '.V .'.W S v« w . w . v . w . w . fost trimişi In sta ml-câ a planului de către 300 ventile de perfora-
• ţiunile balneo-cll-
•“ Pe platforma furnalului nr. 1 din care lună, tn flecare sl, In fiecare ceastă cate a capacităţii el cu 30 la matericc la odihnă mineri. In fiecare luna ei lor, etc.
*• Călan se pregăteşte o nouă descăr- schimb. sută, montarea unei maşini de as- mm şt tralament, un executa reparaţii la utila Un aport preţios la rea
oj care. In asemenea momente esle Graficele scot tn evidenţă faptul tapai cu doi cilindri, care elimină număr sporit de jele miniere sau confec lizarea acestui 6ueces au
•« imposibil să stai de vorbă cu cineva. că in luna august toate schimburile complet mersul redus al furnalulJl °“ furnalişti, oţelarl şi ţionează piese noi. In luna adus strungarii Alexandru
Fiecare Jurnalist are de îndeplinit o au fost zt de zi cu planul îndeplinii laminat ori, în com trecuta, muncitorii din Moga. Sabin Litra, Pavel
■* sarcină precisă. Unit curăţă şi refac sau depăşit. Această ritmicitate vor după fiecare descărcare, perfecţiona- 0* paraţie cu anul secţia slrungărie au predat Roman. Mihai Golcea sl
•» rina pentru evacuarea fontei, alţii beşte de la sine despre buna organi rea cunoştinţelor profesionale ale fur- *0 trecut. lucrările ce le aveau de rabotorul Gheorghe Gll-
m* verifică maşina pentru deschiderea zare a procesului de producţie, des nallştilor prin cursuri bine organi- *0 Numai In pri executat cu 2-3 zile îna gută.
«£ şi icul ui, alţii pregătesc masa refrac- pre buna funcţionare a agregatelor.. zatc ele. Aceste măsuri au dus la »* mele opt luni din inte de termen. Astfel au PETRU MIC
“o tară pentru închiderea orifictului. Dar iată că tînărul prim-topitor continua sporire a indicilor de utili- fost confecţionate 20 plan corespondent
\ Prim-topitorul Ion Blaj, care con- Ion Stăniloiu, care tocmai sosise pe acest an şl-au pe
*• duce aceste pregătiri, este cu atlt mai platformă, urmind să-şi înceapă mun zare a furnalelor La jurnalele din *o trecut concediile de
^ greu de reţinut de la treburile lui. ca în schimbul următor, ne dă ex Călan s-au produs anul acesta cu a- •* odihnă In staţiu
Z De altfel aceste pregătiri au, se poale proape 61 kg. fontă pc m.c. volum Jjj nile de pe litoral şl
*a spune, un caracter permanent. Fur- plicaţii detailate asupra rezultatelor. ufTl mai mult decît anul trecui. munte 2.725 de La gospodăria agricol A colectivă din Dobra, raionul
"• naiul se descarcă din trei in trei orc. — Conducerea secţiei, sub îndru Alţi jurnalişti ne vorbesc despre £ muncitori din com Ilia, lucrărilor dc construcţii li sc acorda multă atenţie. hi
•8 tăsind furnatiştilor un interval trv- marea organizaţiei de partid, a pus alcntia cu care sint îngrijite aici u- binat. urma măsurilor luate de către consiliul dc conducere .1!
a* nim pentru pregătire. In asemenea un mare accent pe aplicarea In pre* gospodăriei (preşedinte Ion Munteanu), s-a reuşit ca pirul
gregaielc, ceea ce duce la reducerea t« Un număr în Ia această dflta să fie terminata o puierniţu pentru (.000
â* situaţie graficele de întrecere sint cesul de producţie a numeroase mă staţionărilor pentru reparaţii acciden- semnat de con
pul. De asemenea la grajdul cu o capacilale dc 100 ca
®o singurele care le ajută să le descurci. suri tehnico-organizalorlce. Printre tale şt eliminarea mersului redus. »j structori şi side- pete bovine se efectuează In prezent lucrările Ia acoperiş.
"I Ele oglindesc realizările deosebite ob- acestea se numără : modificarea ma Ca urmare, in lunile aprilie — au- N rurgişti au făcut In afara acestor obiective planificate, au mai fost con
.• ţinute de jurnaliştii din Călnn în fie caralei de şarjare şi sporirea pe a-
gust mersul redus nl furnalului nr. I % excursii prin ONT struite un atelier de fierărie, unul de rotărle şi o remiza
■ • ■ • • a scăzut cu peste 350 de ore faţă de •* tn ţări străine. pentru atelajele gospodăriei.
trimestrul l al acestui an.
R o a d e le u n o r m ă s u ri e fic ie n te \ ...Să ne aruncăm din nou privirea J. Turneul final de baschet pentru calificarea
•* spre graficele întrecerii: in luna au- • "
ColecTTvul fabricii de sulfura de a reparaţiilor utilajelor şl instalaţii*»" în categoria A
gust ele înregistrează o depăşire a
carbon din oraşul Lupeni obţine lună lor, precum şi întreţinerii lor în con-
de lună rezultate tot mal frumoase ditii bu^ne de funolionare; de ase-»* planului cu aproape 1500 de tone de \ In zilele de 6, 7 şl 8 septembrie locul I, totalizind 20 puncte şl un
fonlâ. Un simplu calcul ne arată că \ a.c. se desfăşoară la Brad turneul coşaveraj do 700 : 507.
în producţie. In luna august, acest menea, au fost respectat! de către „•
de la începutul anului şi piuă in ** final dc baschet pentru calificarea Echipele care vor ocupa In turneul
colectiv a reuşit să dea pesle sarci- întregul colectiv parametrii tehnolo-■.
gid. :: prezent furnaliştii din Călan au dat în categoria A. La acest turneu par final de la Brad primele două locuri
nlle de plan 20,123 kg. sulfură de ticipă echipele Voln{a Tg. Mureş,
O contribuţie însemnata la obţine-*• patriei peste plan mat bine de 3000 \ vor clştlga dreptul ca în ediţia 1963—
carbon. De la începutul acestui an Constructorul Iaşi, Voinţa Satu Mare
rea acestor rezultate au adus-o dls- \ tone de fontă. •" 1964 să acllveze împreună cu cele
şl pînâ In prezent, muncitorii, Ingi şl Aurul Brad, cîştlgătoarele celor
filatorii Ioan Brănet, Malel Pardos, "• R. l AL mal bune echipe din ţară, tn Campio
neri! şl tehnicienii de aici sl-au do- 4 zone. De remarcat că echipa Au
fncarcâtornl de retorte Grlgore Man-"• rul Brad a ocupat în turneul zonal natul categoriei A 1a baschet.
pfişit planul de producţie cu pesto ^V.V.V.'.'.NV.V.VSV/AW .'.!'
ta, lăcătuşul Ilie Munteanu şl alţii. *
115.000 kg. 6uliură de carbon. Muncitorii fabricii sint hotărili să
Aceste succese au fost obţinute ca înscrie în viitor pe graficul întrece
urmare a măsurilor luate pentru exe rii 60ciaUste rezultate tot mat fru-
cutarea la timp şi de bunâ calitate
B i l a n ţ b o g a t in re s iB iz ă rfi
Colectlvul de muncilor!, ingineri bine utilajele de care dispun $1 In >B.
Printre muncitoarele scc(lel înc helat ciorapi de la labrlca „Sebeşul" r !*
$1 tehnicieni de la întreprinderea de tensificând întrecerea socialistă, el au KJ W y I I r r
din oraşul Sebeş, utemlsfa Elena Za han obţine lună dc lună succcso tot
Industrie locala „î Mai'4 din Deva şi-a reuşit să-si îndeplinească planul pro
mal frumoase In producţie. In luna august n.c. ea şi-a depăşit planul f (P V
încheiat activitatea pe luna august ff f
de producţie cu C0 Ia sulă, dînd în acelaşi limp produse de calitate ducţiei globale pe accnslă lună tn [ Lţ
bună, Datorită rezultatelor pc care lc -a obţinut a fost evidenţiată în fn- cu rezultate frumoase. Folosind ra proporţie dc 10D la sută, din care
trecerea socialista. ţional timpul de munca, întreţlnind la producţia Industrială în proporţie MSF (T f rr f i
de 116.9 la sută. In această perioadă,
cu bune rezultate au muncit colec
Pregătirea tivele secţiilor nasturi, mecanică, tlm-
plărie, bemtogen, care şi-au îndepli
1964 nit sarcinile dc pion în proporţie de
130.2 la sută, 118,2 la sulă. 140,8 la
sută şl respectiv 123 la 6ulS.
Lansarea pionului de stat pe anul locuirea inslalaţîei pompelor. Măsura secţiilor, asupra măsurilor ce trebui In cursul celor opt luni de activi
1964 cu eîteva luni mai devreme, a s a înfăptuit după o nouă concepţie să fie cuprinse în planul M.T.O.
permis colectivului dc muncitori, teh tehnologică de amplasare a pompelor, Cunoscînd că şi pentru anul viitor tate din anul 1963, bilanţul realizări
nicieni şi ingineri de la U.C.C. din l-ficicnln ei s a văzul în asigurarea creşterea productivităţii muncii, redu lor este de asemenea pozitiv. La pro
C.S. Hunedoara, ca sub conducerea \) unui mers constant şi Iară opriri ac cerea preţului de cosi, îmbunătăţirea ducţia globală sarctniJe de plan nu
îndrumarea Comitetului de partid şi a cidentale a instalaţiei. Prin modifică calităţii cocsului vor fi sarcinile cele
organizaţiilor dc bază P.AVR., să ana rile aduse clemenţilor dc răcire a con mai importante, noi ne străduim să fost îndeplinite în proporţie de 106
lizeze şi să defalce pc secţii şi ale densatorului de )a instalaţia dc con- găsim cele mai eficiente măsuri pen la sulă, din care numai la producţia
bere sarcinile dc producţie pcnlru a ccnlrnre a amoniacului, la secţia chi tru înfăptuire* lor. îmbunătăţirea teh Industrială 112,4 la sută. Ca urmare
r.ul care vine. Din experienţa dobîn- mică s-a asigurat o creştere a timpu nologici de fabricaţie a cocsului, or
dită de noi ne am convins că înde lui electiv dc funcţionare a acesluia cu ganizarea superioară a producţiei ţi a organizării Sin bune condiţiunl a
plinirea ritmică şi la toţi indicatorii 4C—50 la sută. Rezullatele sint evi respectarea graficului ciclic cu periodi fluxului tehnoJogic tn toate secţiile,
a planului, din prima zi n anului 1964, dente. Dacă în trecut planul la acest citate de încărcare şi descărcare a productivitatea muncit pe primele
este nemijlocit legală dc realizarea produs nu se realiza deci! in proporţie cuptoarelor, sint numai eîteva din do
sarcinilor şi angajamentelor pe anul de 70—75 la sulă, in prezent el se de meniile ce privesc studiile noaslre în şapte luni a crescut cu 5.6 la sută, Străzi largi, spaţioase, sule dc apartamente confortabile dnte in folosinţa metalurgicilor din Gâlan
in curs, în liecarc secţie şi loc de păşeşte în fiecare lună, reuşindu-se să vederea luării celor mai corespunză Iar la preţul de cost 6-au realizat in/ă rezultatul muncii dc numai cîţiva ani, al harnicilor constructori ai trustului regional.
muncă şi dc seriozilalca şi răspunde se recupereze şi rămînerea în urmă în toare măsuri, economii în valoare de 449.000 leî. IN FOTOGRAFIE: Din noul peisaj al oraşului muncitoresc Călan.
rea cu care se întocmeşte planul de registrată la începutul anului. Aseme Foto : ,V. ONOIU.
La întocmirea planului M.T.O., ce e
măsuri tehnico-organizatoricc. nea exemple pot li citate încă multe. fn curs de elaborare, avem grijă să nu
înainte dc n vorbi despre felul cum Am vrut numai să ilustrăm cît de im mai fie trecute obiective ce nu-şi jus
pregătim condiţiile îndeplinirii planii- portant esle ca în planul Al.T.O. să tifică înfăptuirea, sau sarcini ce re Cartea,
ini pe anul 19G4, voi arălacnrca fost (ie (rcculc măsuri cu eficienţă econo zidă în obligativitatea îndeplinirii pla
eficienţa masurilor din planul M.T.O mică mare, care să Iic aplicate la nului. Pentru a nu mai fi puşi în si
în realizarea sarcinilor de plan pc a timp. In aplicarea planului M.T.O. pc tuaţia ca la o măsură prevăzută să nu preţios în muncă
gul în curs. Planul M.T.O pe anul anul in curs, un ajutor preţios I am se găsească soluţia tehnică de aplicare
1963 a cuprins 95 de obiective, la n primit din partea comitetului de parlîd aşa cum s-a întîmplat anul acesta cu JJSIISII
ceslea, adăugîndu-se măsurile stabilite care a analizat periodic stadiul înfăp etauşarea agregatelor cu degajări mari Hrană îndestulătoare Pregătesc seminţele fi
la nivelul fiecărei secţii, alei ier şi Ioc tuirii lîccăriiî obiectiv. de praf. sau modificarea dispozitivelor pentru animale fi La biblioteca clubului munci- 7î
—
de muncă în parte. Exercitarea unui control sistematic rie deschidere a lăzilor la maşinile de Gospodăriile agricole de stat Pînă acum s-a condiţionat în l] toresc al sindicatelor din Petri- -:
Una din măsuri a fost modificata şi permanent asupra înfăptuirii măsu şarjare, vom trece în plan numai a- Sectorul zootehnic al gospodă din regiunea noastră vor culti treaga cantitate de seminţe de ţţ la pot fi intilniţi zilnic nume- ’I
constructivă a elevatoarelor de semi rilor stabilite, a permis ca multe din riei agricole colective din coryuna va în toamnă peste 2000 ha cu orz şi s-au trimis probe pentru “ roşi oameni ai muncii. Ei vin ||
cocs In secţia pregătirea cărbunelui. obiective cu termene scadente în se cele măsuri ta care s-a stabilit moda Sarmisegetuza e în continuă dez orz. In vederea însămînţării la control la laboratorul regional. 11 aici dornici să-fi îmbogăţească 11
Studierea acestei probleme a fost încre mestrul II să fîe realizate în primul litatea de înfăptuire. voltare. Paralel cu aceasta colec Paralel cu pregătirea seminţei (î cunoştinţele profesionale şi dc j
dinţată unui eolediv de muncitori, semestru al anului. La distileria dc O caracteristică a întocmirii planu tiviştii de aici se îngrijesc să a- timp a acestei culturi au fost — cultură generală Mulţi dintre
maiştri, tehnicieni şi ingineri condus lui M.T.O. pentru anul viitor, este luate din vreme măsuri pentru se acordă o mare atenţie elibe îî aceştia sa apleacă cu o vie pa-
de ing. Sergiu Anlonovici. După ana gudroane, bunăoară, măsurile prevăzute faptul că mai mult decît în anii pre sigure animalelor o hrană tot asigurarea seminţelor necesare rării terenului de culturi de Z. siune asupra cărţilor tehnice
lizarea mai multor variante, s-a ales pe întreg anul s-au înfăptuit integral mai îndestulătoare şi de bună ca toamnă şi executării arăturilor j Pentru a veni in ajutorul tor, M
în trimestrul I. cedenţi, noi ne-am îndreptat atenţia şl litate. Pînă acum aici a fost recol precum şi pentru pregătirea tor. pe suprafeţele respective.
cea mai bunâ. S-a întocmit un pro o'orturile asupra valorificării rezerve — la bibliotecă au loc, sub indru-
iect şi s-a făcut calculul tehnico-eco- Revenind la problema enunţată ta tat, transportat şi depozitat la II marca tovarăşei Ecatcrina Că- =
început, la întocmirea planului M.T.O. lor interne şi introducerii midi me grajduri, fînul natural de pe Arături pe în t r e a g a suprafaţă ZP tonă, bibliotecară, o serie dc J
nomic. Apoi, s-a trecut la aplicarea canizări, 1.117 ha. Totodată colectiviştii
pentru anul 1064, noi ne am organizat M acţiuni pe marginea căiţilor —
noi) soluţii constructive. Pc parcurs Privind cu încredere şi optimism sar din Sarmisegetuza au strîns ca Cunoscînd faptul că efectuarea terenul a fost eliberat la timp de
munca tn felul următor. După primirea || tehnice, ca simpozioane, reccn- -
s-au adus noi îmbunătăţiri modificării cinile de producţie in penultimul an nutreţ pentru animale lucerna dc la timp şi de calitate a arăturilor culturile de păioasc, ceea ce a
cifrelor de ptan, conducerea lehnico- ~ zii, consfătuiri intre specialişti ii
făcute. In prezent, graţie aplicării a- al planului şesenal, colectivul nostru are un rol hotărîtor în sporirea permis să se efectueze arături pe
ndmmistrativă a schiţat un plan dc pe 20 ha, cît şi alte plante fura ii şi cititori cu privire la unele i
cestei măsuri, volumul de reparaţii ale e ferm holărît ca prin măsurile ce se producţiei de cereale la ha, mem întreaga suprafaţă planificată
elevatoarelor s-a redus cu circa 50 In orientare în perspectivă, în care au stabilesc acum să lucreze încă din tri jere ca trifoi, borceag, mazăre (140 ha), din care o mare parte Z probleme ridicate do cărţile "
fosl cuprinse problemele mari ce stau etc. brii gospodăriei colective din se va însămînţa cu cereale de !i tehnice, expoziţii de cărţi leh- j
sută, prelungindu se In acelaşi limp mestrul IV a.c., la nivelul sarcinilor
ciclul de funcţionare de la o oprire la In faţa colectivului în anul care vin». din anul 1964. Paralel cu această acţiune se Spini, raionul Orâştie, au dat o toamnă. La pregătirea terenului II nice etc.
alta Apoi, împreună cu comitetul de partid VLADIMfR DA VID lucrează intens şi la însolizarea mare atenţie acestei lucrări. Da o contribuţie de scamă au adus Jî Printre cei mai activi cititori î|
In scopul asigurării unui regim ter s au dat indicaţii şi îndrumări con Inginer şei fa U.C.C. din C S. porumbului furajer de pe cele torită măsurilor luate dc consi şi tractoriştii Miron Tomuţă şi j“ ai literaturii tehnice pot fi jj
ducerilor tehnico-administrative, ale Hunedoara 17 ha. însămînţate în acest scop. Nicolae Moraru, permanentizaţi H amintiţi tovarăşii Constantin *
mic şi hidraulic cît mai constant în liul de conducere al gospodăriei,
procesul de producţie, noi nm prevăzut la această gospodărie. II Munteanu, Constantin Gcorgcs- r*
în planul M.T.O. pe anul !n rurs în C. OPRESCU ^ cu, Uastte Romaticscu, Eugen '
corespondent li Morcş şi alţii
|| Celor ce-o citesc, cartea tch- fi
R e c o l t e a z ă
Concert f l o a r e a - s o a r e l u i = nică le oferă un prcfios spri- • 1
U jin in muncă. Un exemplu edi-
de muzică populară f a s o l e a = jicator. La E.M. Petrii a, cobi- \\
Membrii gospodăriei agricole z: netul tehnic a ‘înregistrat in !|
Zilele acestea, pe scena căminului colective din Aurel Vlaicu, raio i i acest au 32 propuneri dc ino-
aulluro] din Vaţo de Jos, raionul nul Orăştie, au cultivat în primă 11 vaţii, dintre care 2j au <i /ost r’
Brad, loralul „Doina Crişuiui1' din vară floarea-soarelui pc 15 ha. II aplicate in producţie, adnchnl !!
localitate a prezentat pentru locui
torii comunei şi oamenii a fi <1 ţ i la De curînd s-a trecut la recol ‘ însemnate economii. Intre au- j(
odihna in staţiunea Vaţo, un con y tatul acestei culturi. Pînă în pre ţţ torii lor se număra Popa Ioan, ţţ
cert de muzica populara romineas- zent s-a strîns recolta de pe mai Petru Oprcanu, Ioan Matei. îl
c3 In cadrul concertului, de un mult dc 10 ha. Concomitent cu Ludovic Nidermaicr şi alţit, ||
succes deosebii s-au bucurat soliş . P a. — . * 33^55 aceasta sc recoltează fasolea din II
tii Petruoeanu Dorica şi Viorel & v* cultură intercalată, precum şi cea II care sint şi cilitori fruntaşi ai TJ
Lupei din ogor propriu. Vrejii de fa fi cărţii tehnice dc la biblioteca :
Concertul a fost urmărit cu viu clubttltii
interes. sole şi capitulele de floarea-soa- I. CHIRAŞ
GH. MARIN La G.A.G, Simeria a început recoltatul sfeclei de zahăr. Pînă în prezent s-au recoltat peste 9 ha. Producţia se arată destui relul sînt valorificate, însilozîn- corespondent II
II
corespondent de bună. In foto: Brigada con dusă de Radu Laurian la reool tat. du-se în amestec cu alte furaje. =11=11=11=11 li=l|r=||=(|=||=|||(=||2