Page 14 - 1963-09

Nr. 2702 Drumul socialismului Pag. 3

Cercetările, în pas cu cerinţele om învaţă meserie V A V - W .

actuale ale producţiei Venise ia Certei de undeva din iartă Aici totul trebuie sd fie bine La şcoală a învăţat rostul multor «■

..Ţara de Piatra'. Dorea mult să se
asta niciodată, auzi tu Ioană ?“' — îi
facă mmer. Necunoscutul dc sub pă- pus la punct, la locul lui. Să nu uiţi lucruri neştiute, carc-l ajutau ca, aco- \
lo, in mină, să te aplice „pe viu" şi !’*»
Continua perfecţionare a procesu- aminteam la început, activitatea mint U atrufica, tar faţă de oamenii spuse Intr-o zi minerul. Ii plăcea tui să pătrundă lot mai adine in tainele
Iui tehnologic, Îmbunătăţirea Indici­ noaslră de producţie se măsoară în din udincuri avea o adevărată admi­ Stănculcscu să lucreze cu el. Şt lui mineritului. Examenul teoretic şi prac- \
lor tehn.ico-economlci şi introducerea cele din urmă după cantitatea de raţie. „Io ntt-s din ăia care stau o lurca 11 era drag flăcăul dar rui-t tic l-a trecut cu succes, ajun ghid in "•
unor procedee tehnologico avansate metal oe se obţine din flecare tonă tună şi se duc. Mie-mt place munca. arăta. Se vedea că vrea să tnveţz. scurt timp unul din cei mai lumi «*
In exploatarea şt prelucrarea mine­ de minereu extras. Înfăptuirea aces­ Şi mina-mi place pi l-oi pătrunde tai­ Tot fîrui preajma tui r.'a rit ţinea şu­ ajuton-minert. N-a trecut mult şi s a \
reurilor neferoase, este o sarcină a tei sarcini a determinat dirijarea cer­ nele' — spunea loun Stănciilescu, tul. Intr-o zi îl luă de-oparle: înscris la cursul pentru mineri. Şt «■
cărei Înfăptuire este nemijlocit le­ cetărilor şl spre alt domeniu. Mă re­ impăturindu-şi cu grijă foaia dc an­ — Uite. Ioane, două bucăţi dc pia­ aici a fost mereu in frunte. Se de- %
gată de progresul tehnic. fer la sectoarele de preparare a mi­ gajare. ,T fost repartizat vagonetar la tră. Iade in mină şl ctniăreştc-lc. Ca- prinsese cu învăţătura st ştia că dru-
mul către meseria care t era dragă •*
re-i mai grea ?
sectorul IU. L-au primit cu glume or­
Or, realizarea unor obiective atlt nereurilor. Tn acest sens un colecliv tacii. Ii ziceau „ortăml". li plăcea î.e-a luat şi Ic a clntărit Stăncu­ prin şcoală (rece. Jp
de Importante sint cu neputinţă fără de chimiştl, economişti sl specialişti noua lui muncă, dar se sim(ca stin­ lcscu. — Acuş ne-om tun ta întrecere — •"
participarea largă a maselor de oa­ din alte domenii, condus de ing. loan gher. Stătea mai la o puric si asculta — Asta g mai grea — ii răspunsă It spusa intr-o zt lui lurca. *•
meni ai muncii. Ialâ de ce organi­ Dlniş a studiat multilateral posibili­ utent ce discutau ceilalţi mmcri. „Ilai după o vreme. — Ne-om lua şi-om vedea... «î
zaţiile de partid din exploatările ml- tăţile găsirii unui spumant cores­ mai aproape „ortacul" că ai de-nvă- -- Ai dreptate 4s(a-i minereu, cea- Ştia el că Stănciilescu nu-l va face b*
nle.re apnrţinînd Trustului „Aurul" punzător care să înlocuiască cu suc­ tal" — U chemau ci. II supăra ai ci laltă-i piatră stearpă, steril — rum dc ruşine. »• »
Brad a-au străduit In permanentă să ces flotanolul. In acest scop nu fost „ortăctiţ". Dar n-avea deocamdată ic ii zicem noi. Et uită-te bine şt la cu­ După ce-a absolvit cu bine şcoa'a. *»
face. „Să treacă numai o teacă de
loare.
găsească cele mal eficiente mijloace determinate caracteristicile fiz.lco-chl- vreme, să mă deprind şi le-oi arăta Stănciilescu işl apropie lampa şi a fost numit şef de brigadă Din pn■
de concentrare a tuturor forţelor cu mlce la un număr de 10 mostre de ce poate „ortacului" asta al vostru" cercetă atent bucata dc minereu pc ma tună şl-a iul recul planul. Nimeni •
prioritate a cadrelor tclmlco-lngine- reacllvl primiţi de îa diferite între­ — isi zicea Slănn ulcsiu. Nu Ic pur'a toate feţele. nud mai spunea „orlăicuţ". Muncea \
reşti sl muncitorilor cu înaltă califi- prinderi, şl s-au executat 108 încer­ pică ortacilor că-t ziceau aşa. dar ii — Dacă bagi în rostogol şi gtat'ă iii dragoste şi pasiune. Rezultatele "»
rar<°. penlru rezolvarea problemelor cări experimentale de flota ţi#* *. Pen­ era necaz pentru nepriceperea lui. Ut juri singur căi iuta şi ne facem toţi lui uu ajuns şi la panoul de onoare,
chele hotărlloare în îndeplinirea tru preciz.area unor elemente nu * „A'tt-ţi fie necaz „ortul nţulc” ca aşa i dc ris Trebuie să-l alegi bine lă alt- Cea mai însemnată zt din viaţa lui *■
insă. a fost a tunet cind comunistă .■
sarcinilor de plan. o dală o fost nevoie de repeta­ la început, cind intri tn bule Da fu fel ii pagubă curată Sc dure la uz:- hau primit în rindnrilc lor. A/unct %
rsti fecior dezgheţat şi sc vede că ţi
Cum nc-am desfăşurat noi concret rea experienţelor. De flecare dată ■ l'larc mineritul", li plăti ca. nimic dc nă. se amestecă cu mmer cu! şi-t pă­ s a riiflcat şi a vorbit şi luna. N-o *■
activitatea In aceaslă dîreclle? De Insă, cercetătorii an răspuns cu dra- j dc zis Şi oamenii aceia vestii şt glu­ cat dc muncă — ii spuse minerul. să uite niciodată Stănculcscu ziua
hi fiecare zi afla Stănculcscu tu­
la început trebuie spus ră la nive­ goste sl perseverentă reluării migă­ meţi U plăceau Na i ascundeau ni­ rnir i noi Şt cu fici urc zt muncea mai iicrea.
lul Trustului funcţionează o secţie loaselor analize şl calcule. Dovadă mic din ale meseriei cu tragere dc inimă. Dar oamenii toi Anim brigada lui deţine drapelul »■
de cprcetărl iar oe Ungă cabinetele sînt şl experienţele privind Îmbună­ După un timp a fost inc ud ral în „ortui nţ" it ziceau. A trecui un timp, dr evidenţiată in inlrecerea socialis'd
tehnice ale fiecărei exploatări s-au tăţirea fluxurilor tehnologice ale n- brigada lui /urca Alexandru, mia '*' cind intr-o zi Jurca l-a luat pe-ndc- dc la începutul anului. Şi aşo, cum «•
format colective specializate de Ino­ zinelor de preparare din Gurabarzs încercai şi comunist dc nădejde, i urc Iclc: a învăţat ct meserie, ii învaţă pe ah ■*
ţu. loan Srgncanit, Snnion Murg IU,
vatori. lehn'CÎenl şi Ingineri Fireşte sl Zlatna \inde s-au făcut peste 40 a pas In mulţi oameni în mină per­ — Ascultă tu „ortacc", Hc iţi place Nicolae Raştca, deprind de la el tai- •"
că era dinţii sarcină a fost delimita­ îneercărl de flotat ie. opt încercări (Te . foratorul. lurca îl lua deseori să-l agi­ meseria asta ? nclc mineritului. Cind sc-n/ilneşle cu *■
Sc lnu ură lă lurca ii zise ,.or-
rea sferelor de cercetare ş! studiu amalgamare şl 48 analize granulo- te tn armare şi. ca din întimpture. ii (acc‘ şi. fără să stea pc ginduri,
spunea de ce propta sc pune intr-un
centru fiecare organism de lucru în metrice. La fabrica „1 Mai“ din Petreşll tovarăşa Lucrclia Tompoş din secţia anumit fel, dc ce ,,pduga" sc sapă it răspunse scurt: bac.i-Jurca, acesta it opreşte de fie-
parle. Aceasta eu «copul de a evita Cum e şl firesc, se pune întreba­ confecţii este cunoscută ca o muncitoare harnică. Organizîndu-şi bine locul cît mai adine...... Dacă nu pui bine — Imi place, baci lurca, cum să care dată eu zîmbetul pe buze:
paralelismul în studierea diferitelor rea ; cum se refleotă aceste cercetări de muncă, ea reuşeşte să-şl depăşească lună de lună planul de produc­ armătura şi ai presiune, mina nu 'ic nu-mi phuă? Că de-aia um venit — Cum ii „orlăcuf” ? Merge? Ceti "■
croblpme. de a înlătura risipa de In procesul de producţie? Deocam­ ţie în medic ou 25 la 6utfl. aici. fuc feciorii ? «J
forte şl energie. Intr-un cuvtnt de-a dată, nu putem pronostica eficienta — Tu ar trcîini să te califici, să — învaţă, baci lurca, Inroţâ ml- *■
folosi raţional priceperea al capacl- lor. Intru cit în prezent ore loc con­ mergi la şcoala dc < uiificarc. Ai mul­ verii, că i frumoasă meserie,
creatoare o oamenilor. Acolo fruntarea şt clntârirea avantajelor te dc-n cutat. S. RADULFSCU
— Merg, numai să pol, că miner
unde abordarea unor probleme mari fiecăreia în parte. Indiscutabil însă IN F O R M A Ţ II D E P A R T I D vreau să mă fac. corespondent .•
He «’uteză a necesitat unirea ma! că atunci clnd sc vor cristaliza şl i o • o 9 a •% 3 j I i i • | • ■ 1 f o a e
■ ■ t • • • • • I
multor forte specializate, noi am tă- definitiva care din metode sînt mol
ml-o, firii al absolvi Insă pe cerre- bune, nu va liipsl nici eficacitalea It ii II IHt HI II II
tălo-i de răspunderea personală. In lor. Cei mal buni dintre cel reulul extras. Tn adunările generoîc din utilajul minier. Condiţiile create,
as «menea cazuri, ca de altfel la toate Dacă în domeniile arătate noi am ule organizaţiilor de bază, în consfă­ măsurile polillco-organizalorice luate, SALVAREA TEZAURULUI
lo c e atacate, am avut grijă să nu­ obţinut unele rezultate pozilive, râ- mai buni muncitori tuirile de producţie, in îa|a agitato­ nu dus la oblincrca în acest an o
mim un Inniner care să coordoneze sl mtne totuşi o latură unde nu nc-am în rînc/urte partidului rilor, membri ai comitetului do parlid unor rezultate mai hune. Multe bri­ d e B . D u n ii Ir e s e u
să Îndrume activitatea colectivului făcut pe deplin datoria Antrenată în găzi printre care cele conduse dc Volumul cuprinde povestiri inspirate din lupta din ilegalitate a
rocncrl |\\ rezolvarea cllorva probleme mari, Ca dc obicei marea majoiilalc a şl tovarăşi cu munci de răspundere U.T.C.-ulni şi povestiri inspirate din viata dc azi a copiilor.
O asemenea organizare şl distri­ conducerea tehnlră-adminislrativă a membrilor şi candidaţilor de partid din activul de parlid vorbesc mine­ loan Bănuţ,- Eugen Llăleş. Ad.i.beiî „MINORUL", descrie emoţiile şi lipsa de experienţă a unui băiat la
buire a forţelor ne-a dat posibilita­ trustului şl organizaţiile de partid de Ui moara „Nicolae Bălcescu" din rilor despre necesitatea reducerii Domokoş, Coarna Culcea. au lichidat primă sa acţiune ilegală, „DOI MECANICI", surprinde un moment din
tea rra în prima Jumătate a anului în nu pierdut din vedere unele capitole Alba Iulia er.iu prezenţi la adunarea procentului de steril vizibil. Prin cifre complet cu vagonclclc rchutate. Pc lupta împotriva hittcrişlilor care vor, In retragere, să jefuiască u(i oraş,
cadrul Trustului nostru uă fie întoc­ din planul tehnic şl din planul te- generală a organizaţiei de bază. Se grăitoare II se dan exemple despre exploatare conţinutul în metal a cres­ „SPERANŢA", arc în centrul ci mi linăr, la prima sa acţiune mai impor­
mite două stridii tehnico-economlce mallc de Inova HI pe anul in curs. discuta cererea iov. Nicolae lancu contribuita ce şi-o pot aduce la lupta cut cu 2.IU la sută. Iar sterilul tn tantă in ilegalitate, dnd fn sulloLd Iul se Irezeşle un sentiment puter­
privind normarea consumului la lem­ Aceaslă lipsă îşi găseşte explicaţie de a fi primit în rîndurile candida­ minereu a scăzut simţitor fală de nic dc prietenie penlru tovarăşa cu care duce acea sarcină la îndepli­
nul de mină şl carbid. Seriozitatea, In punctul de vedere greşii a unor ţilor de parlid. Rind pe rînd. tovară­ ce o dau furnaliştii în vederea redu­ ni i c.
răspunderea şl competenţa stabilirii cadre tehnice de conducere. Mal per­ cerii preţului de cost al fontei. Aşa Indicele realizat la începutul anului. „SALVAREA TEZAURULUI" punctează cileva etape pe drumul for­
ştiinţifice a consumului de lemn, 1n sistă încă la unii Ideea că proble­ şii Iul de muncă, comuniştii Victor do pildă, It s a arăîat că prin redu­ mării ca activist al unul tînăr plin dc entuziasm, dar care încă nu ştie
condiţii diferite de zăcfimînt, a fă­ mele mici au rol de cenuşărese în Popa, Toma Ferenczu. Emeric Monde, cerea procentului rlc steril ni l la PETRU BA1DJU pc deplin cc înseamnă să Iii „revoluţionar de profesie L
cut posibilă experimentarea mal activitatea de cercetare şi studiu. Cate­ losif Balog, lacob Radu şi allii, au sulă Ia minereul livrai, furnalişiii din secretar al Comitetului de partid Volumul va II citii cu pasiune dcuurcce autorul povesteşte intere­
multor metode de exploatare şl ale- gorisirea arbitrară o leinelor de cerce­ apreciat conştiinciozitatea cc-1 carac­ Hunedoara pot obţine economii îa E.M Tcliuc sant, creează acţiuni luedllc, evocă plin de culoare mediul povestirilor,
uerea celor mal bune. în momentul tare. In probleme importante şi mai
terizează pe tov. Nicolae lancu.
de fota noi am generalizat şl apli­ puţin importante şi concentrarea efor­ preţul de cost al fontei, într-un sin­
căm pe scară largă metoda de ex­ turilor asupra primelor a făcut ca — E unul dintre cel mat pricepuţi gur an dc peste 3.500.000 Iei.
ploatare cu Inmagazlnarea minereu­ din planul tematic de inovaţii pe meseriaşi. întotdeauna, reparaţia pc Tot în acest scop. comitetul do
lui în fîsîî înclinate de romblelere anul In curs să nu sc rezolve nici un care o face et este de bună calitate partid a Indicat să se confecţioneze
obiectiv. El este un exemplu bun de urmat
cu înălţimea de 4 m. Aplicarea me­ 0 vitrină in care să apară acela care
Lipsa unei activităţi unitare şi de
todelor moderne de exploatare de atit In producţie, cit şl In activitatea neglijează calitatea minereului, tar
perspectivă, 6-a letoni simtltă şi tn
mare productivitate, In strînsâ legă­ folosirea nesatîs/ăcătoarc a utilaje­ obştească — spunea tov. losif Balocj. organizaţiile de bază să- folosească
tură eu raţionalizarea consumului de lor. De.şi se simţea de mult nevoia Si ceilalţi membri şl candidaţi do pe deplin gazetele de pe.rele în vede-
lemn ne-a permle ca în pri; e/ectuărll unui studiu, asupra celor partid au apreciot activitatea ce o rea popularizării ceior care obţin re­
mul semeslru a1 anului «ă în­ mal eficace melode de excavai şi în­ depune tov. Nicolae lancu pentru zultate frumoase. Au fost luate do
cărcai mecanic, nu s-o făcut. bunul mers al agregatelor. Ei an sub­
registrăm e economie la lem­ asemenea măsuri ca la controlul teh­
In urma unei analize făcute recent liniat faptul că făctnd parte din ac­
nul dc mină de 2.321 m.c,, iar la nic să lucreze oameni bine pregătiţi,
la nivelul 1 puşi ului. «*a stabilit ca
carbid numai în # trimestrul II i-au tivul fără de partid s-a achitat întot­ care să manllecde exigentă fată de
principală sarcină în activitatea de
economisit 3.903 kg. Desigur, că re­ viilor ) îndeplinirea integrală a pla­ deauna în mod conştiincios de sar­ calitatea minereului extras.
ducerea consumului de lemn a-a fă­ nului tehnic şl a obieotivelor cuprin­ cinile primite. Ţinîndu-sc seama de Şl comitetul sindicatului o fost aju-
0
cut şl pe aeama extinderii armării se In planul tematic de Inovaţii, pre­ calităţile personale, tov. Nicolae lan­ lat pentru ca întrecerea socialistă să
cum şl urgentarea tuturor lucrărilor cu a fost primit în rtndurile candida­
metalice In subteran. Menţionăm că 1 io mai bine organizată, să cuprindă
aflate în studiu, sau în curs de defi­
planul la acest capitol, In cele 8 lupi, ţilor dc partid. ca obiectiv prtuoipal culilulcu mine­
nitivare.
n-a fost realizat pentru că nu ara pri­ Orientarea concretă a cercetărilor, GIIEORGHE FLOCA reului extras. Pentru urmărirea zil­
mit întreaga cantitate de armături corespondent nica a calităţii minereului s-au con-
în strînsfi legătură cu sarcinile cu­
metalice planifica ia. rente ale producţiei, va crea fără lectionat grafice în oare sc arată zil­
Orientarea cercetărilor spre proble­ Ţoală afenfia calităţii nic rezultatele obţinute de fiecare
îndoiala noi posibilităţi în exploata­
mele praoMce ale aotlvităţll noastre rea şl valorificarea superioară a mi­ minereului sector în parte. O dată cu aceste mă­ Pe şantierul de construcţii civile ur. -1 ol I C.S. Hunedoara munca se desfăşoară In ritm susţinui.
de producţie a dua la aolulionarea şl nereurilor neferoaae. suri conducerea tehnico-adminislta- Tcale brigăzile sc străduiesc să-şl îndeplinească exemplar sarcinile ce lo revin. Printre acestea se numără
a altor lucrări lăsate xnl de zile în IOAN POPA O problemă căreia Comitetul de tlvă a asigurat o mai bună aprovizio­ şi biigad.i de zidari condusă rle Ion Casapii, dc la lotul Tlf, care şl-a depăşit pc luna august sarcinile de
suspensie. inginer şef adjunct la Trustul partid al E M. Telluc îl acordă o nare a locurilor dc muncă cu mate­ plan (ii 19 Ia suta, dînd în acelaşi timp lucrări dc hună calitate.
Despre ce este vorba ? Aşa cum aurului Brad mare Importantă este calitatea mine- rialele necesare, a fost reînnoit o parte IN FOTOGRAFIE: Ciţiva (Im membrii brigăzii in timpul lucrului.
M M B u i i M U K
păcalc şi programe cu un conţinui scă­ sectoarele respective. Aşa a procedat, nu fost folosite în toată perioada lui cum îşi îndeplinesc angajamentele
zut. Aşa a fost programul brigăzii f.'c pi!d:i, colectivul (le creaţie a Casei ccncuisuini. De isemenua, comisia re­ fală de unitatea respectivă.
Casei raionale de cui turn din Alba Iu- • c cultură din Haţeg care, lucînd o gională a desemnai cadre de speeia- In ceea cc priveşte brigăzile între-
Brigăzile arfistice de agitaţie — ba. In loc sa abordeze problemele ma­ incursiune în sectorul socialist agricol Idale care sa ajute efectiv la ridicarea p* inderilor şi instituţiilor, ircbuie acorJ
jore. de actualitate ale raionului, au­ i)ui raion, a v: mt numai părţile pn/.i- nivelului artistic al brigăzilor. Eslc de dată o mai marc atenţie problemelor'
torul lexlnliu s-a mulţumit a înşira ove. Brigada de agitaţie a T.R.C.H. ruiiarcac c.i acele brigăzi caic an pri­ legate dc punerea în scenă a textelor,
la un nivel superior! cifre generale despre realizările obţi­ din Deva a căzut în exlrema cealaltă: mit un ajutor competent şi direct din orpanîzîndu se schimburi dc experienţă
j.-nrlcn regiunii, s-au clasat pe primele
n văzut numai lipsurile.
nute pe plan republican, iar eîud to­
cu brigăzile fruntaşe din regiune.
tuşi s a apropiat dc raionul Alba, a DESPRE PUNEREA IN SCENA A loan i la faza regională. Dar nici co-
Timp dc opt luni, scenele cămine­ nie agregate ale Hunedoarei, acest co­ chiar cu două ore înainte de termina* pilit it la suprafaţa faptelor. Restul scc- TEXTELOR ni;Ni:i regională şi nici oamenii de spe­ PENTRU NOI SUCCESE IN
lor cullurale şi ale cluburilor munci­ lectiv a dat dovadă de o bună orien­ ica luciului. nelclor se rezumă la nişte (cmc minore. cialitate n-au putut cuprinde toate bri­ VIITOAREA ETAPA
găzile prezentate în concurs. Aceaslă
toreşti din regiunea noastră au lost tare. Sînt sugestive versuri ca aces­ Maistrul: Chiar fn aceste două ore Pe aceeaşi linie sc silucază şi progra­ Folosind varietatea dc forme UIein* Elapa Tn a celui dc al Vll-lca corn
pur şi simplu asaltate de miile dc ar­ tea : au lipsit banii. mul brigăzii cooperativei meşteşugă­ rc. colectivele dc creaţie an posibilita­ liind siiunţin. era dc aşteptat ca co­ curs al formaţiilor artistice dc amatori
tişti amatori care s-au prezentat la Nu prea de mult era pe-aicl Lucrătoarea / : Înseamnă că vă daţi reşti din Petroşani. Aici sc irosesc mul­ tea să găsească o sene dc modalităţi misiile raionale să sc ocupe mai sub­ mu regiune a scos in evidenţa multi­
cel de al V)|-iea concurs. In această Un clmp cu bălţi şt cu urzici, seama că din moment ce nu eram aici te decoruri şi spaţiu pentru a se pre­ pentru punerea îu scenă a Icxleloi, Toc­ stanţial dc pregătirea formaţiilor. Dar plele posibilităţi care stau în faţa bri­
perioadă, în oraşele şi satele noastre şi broaşte multe. n-am cunoştinţă. zenta o scenetă în core se vorbeşte mai acest lucru ridică calitatea brigă­ lucrurile nu s au petrecut aşa. In mul­ găzilor artistice de agilaţic. Realiză­
au răsunat în fiecare duminică etn- Iar Cer na cind se revărsa Lucrătoarea I I : Eu la fel : am avut despre nisfe... geamuri murdare. Oare zi* dc agitaţie dc la laminorul 450 al te raioane, aceste comisii au cousîdc- rile obţinute nu sint Îusj umlţumiloj-
lece tinereşti de voioşie şi strigătu­ Toată clmpia inunda, puhoi de ape. bilete la film şi... am plecat. numai acestea sa fie lipsurile coope­ C S I!. Sccnclelc, dialogurile şi mono­ *al că o dală cn încheierea fazei ra­ ic. In faţa activiştilor culturali s'ă
rile dansatorilor. Unde era ieri un maidan Lucrătoarea 111: N-arn dc unde şti, rativei respective ? Şi mai grav eslc logările, creează condiţia folosirii tino- ionale, alrihuţulc lor au încetat. Aceas- sarcina ridicăm pe o treaptă mai inai-
Prima etapă a concursului s-a în- Un laminor s-a ridicat. că a venit soţul meu şi am plecat cu faptul că voind să popularizeze pro­ variate desene scenice, calitalc pe care ».a a f.icut ca nivelul unor brigăzi pic- ld a acestor formaţii, în clapa a doua,
ihciat cu Liza regională, la care, LJn text de calitate, care ridică pro­ el la restaurant. dusele cooperativei, brigada sc folo­ o întilnim şi la colectivul dc creaţie zeiifalc în concurs să fic cn totul neco-
printre alic formaţii, s-au prezentat bleme importante din gospodăria colec­ Maistrul: Tocmai despre asta i vor­ seşte înlr una din scenete dc o fetiţă al brigăzii dc agitaţie a spitalului din respunzjlor. In raionul Haţeg, bună­ care sc va desfăşura între l octombrie
şi brigăzile artistice de agitaţie. Re­ tivă, a fost realizat dc către brigada ba, tovarăşe... Aceasta-i suma care lip­ dc 10-12 ani. îmbrăcată după ultima Piclisn. Dc asemenea jocul degajat şi oară. s-a clasat penlru faza regională i%3 — 22 august l%4. Iu aceaslă
zultatele strădaniei acestor lormaţii au artistică de agitaţie a căminului cultu­ seşte din planul secţiei: cele şase ore moda, care, chipurile, şi-a confecţio­ Iiresu al artiştilor amatori din brigada o brigadă (a căminului cultural din perioadă vor trebui pregăfilc specta­
lost apreciate Ia valoarea cuvenită de ral din Brănişca Brigada „pledează" dc muncă ne puteau aduce suma de nat îmbrăcămjnlca. pantofii cu toc căminului cultural din Hiănisra a um­ Pi.lisa) cu un nivel fonrte scăzut. A cole cît mai reuşite, mai bogate, mai
c£trc juriul concursului. pentru cultivarea porumbului siloz, ară- înalt şi s-a coafat în unităţile coope­ plut scena de prospeţime. Se poale fost nevoie dc intervenţia comisiei re­ expresive, mai variate, cu o lemalică
Care au fost crileriile dc apreciere ? tînd cu mijloace artistice importanţa j00 lei. rativei din Petroşani Considerăm ră evidenţia şi brigada de agitaţie din gionale pentru scoaterea acestei bri­ majoră, pc măsura ritmului construc­
Alai mulle. In ceea ce priveşte Icxlele, lui în hrănirea animalelor. In conţi- In tcxlcle dc brigadă eslc recoman­ modelul nu e cel mai nimerit, ca vira­ Aluncclnl Alic, a curei interpreţi mi găzi din concurs. Pare curioasă si- ţiei socialismului.
s a ţinut seama ca ele să aibă un con­ dabil să se îmbine în mod armonios ta. pentru o atare reclamă. s au mulţumit m o liguraţie pasivă, ci lna(ia, deoarece eslc cunoscut faptul Perioada dc pregătire a concursului
ţinut concret, axat pc probleme majore, cît mai multe genuri literare. Eslc gre­ Ar mai fi multe dc spus si despre un participat acliv la scoaterea in evi­ că iu raionul l'.'ţeg evislă si o scrie (I octombrie — 31 decembrie 1963)
de actualitate, o formă artistică cores­ şit procedeul unor colective dc creaţie ‘evlnl brigăzii căminului cullural din denţă a (cx 1111u i. de brigăzi bune care ar fi putut fi tiebuic folosită cu mai multă eficienţă.
punzătoare. abordîndu-sc tolodată ge­ După prima etapă caic folosesc de la începutul şi pînă 'mnumn Pîclisn, raionul Haţeg, care promov ate ta faza regi<wia!.:i. Pi ea pn- Colectivele dc creaţie ale brigăzilor,
nuri literare cit mai variale. In cc pri­ la sfirsitul programului versuri. Auto­ trata ţoale problemele „la nivel repu­ Există din păcalc destule brigăzi lină preocupare a existai şi ţaţă dc br.buic din t ii Mp sprijmilc în elabora-
veşte interpretarea, au fost apicciale a concursului artiştilor rii trebuie să includă în programe cu blican". Despre gospodăria colcclivă care n-au rezolvat problema scenică. b; iguzilc (te ogilajic din raioanele ien unor lexic concrete, axate pc pro­
Principala lipsă caic li sc poate atri­
acele brigăzi care, folosind o varietate amatori maî mult curaj sceneta, dialogul, mono­ din saţ, despre viaţa locală, nu sc spu­ Sebeş, llîa şi artele. Comisiile raionale blemele majore ale întreprinderii, insti-
de forme lilcrare şi muzicale, s-au logul în proză, fabula etc. Răsfoind pro­ ne nici un cuvînt. Acest program eslc bui acestora constă în faptul c.i dc de aici. au bisat preg.ilirca brigăzilor lulici, mulaţii respective, salului so­
străduit să găsească modalităţi ingeni­ gramul brigăzii de la laminorul 450 gă- alcătuit din cîntcce şi poezii puse cap eu devenit nişte brigăzi stalicc, apre­ pc seama comisiei regionale. cialist. In acest scop, în jurul brigăzi­
oase pentru punerea textelor în scenă. iim aproape ţoale aceste genuri literare. în cap fără nîcî o legătură. ciere caracterizată prin aceea c.i mem­ La un nivel cu totul nccorcspunză- lor trebuie să fie grupaţi foţi creatorii
nuare, spectatorii fac cunoştinţă cu co­ brii brigăzii respective sc aşează în- de texte, iar cercurile lilcrare să-şi
Satira şi umorul trebuie să ocupe
PROBLEME MAJORE, CONCRETE, lectiviştii evidenţiaţi şi rîd dc cei sa­ dc asemenea uit loc important în pro­ Referindu ne la lipsurile cxislcmc în tr-nn semicerc pc care nu-t părăsesc lor s-au piezcnl.it brigăzile caselor ra­ adura o contribuţie mai substanţială in
DE ACTUALITATE tirizaţi. gramele brigăzilor de agitaţie. Culti­ ceea ce priveşte parlca literară, Ircbuie pînă la slîrsilul spectacolului. Brigada ionale dc culluru. Putem afirma că .ueastă privinţă.
mulle brigăzi ale căminelor culliirnlc
Realizarea artistică a textelor a cons­ să arătam că uncie programe sînt de­ Cooperativei „Moţul" dîn Brad, bună­
Relciiiidudc Ja conţinut, considerăm vate pc un plan superior, satira şi u- parte dc a corespunde cerinţelor. Pc oară, desi arc un text axat pc o seric le depăşesc din punct de vedere al O atenţie mai marc Ircbuie acor­
necesar a scoale în evidenţă meritul tituit o preocupare dc scamă pentru morul au menirea de a contribui Ia aacaslă linie se silucază programul H idei bune. datorită slabei inlerpre- realizării textelor şi interpretării. Ne data, dc asemenea, punerii în scenă a
hrjgăzdor artistice dc agitaţie de la mulle colective nle brigăzilor dc agiîa- educarea socialislă a oamenilor mun­ brigăzii căminului cullural din Simeria lari si a lipsei dc mişcare scenică, a inlrcbum care este in acesl caz rolul programelor dc brigăzi. Pc lingă acti­
l ammoml 450 din Hunedoara, Exploa­ ţie. Folosind toate posibililjţilc în acesl cii. Vom da spre exemplificare sceneta Veche. După o introducere prelungită, prezentat un program neînsufleţit, mo­ dc îndrumare melodică a caselor dc viştii ciillmali — îndeosebi instructorii
tarea minieră din Aluncclnl Alic. Spi­ scop, antrenînd Ia redactarea textelor cu preţul de cost din programul bri­ care abundă în generalităţi, trecerea noton. Dc o scrie dc lipsuri în inter­ culfură ? cnrc au trecut prin cursurile secţiilor
talul din Piclişa. raionul Haţeg: Cămi­ oamenii cu aptitudini literare din Între­ găzii de agitaţie de la sculăria Uzine­ la „faptele concrete" csfe realizată Alajonl.itca caselor raionale de cul­ şcolii dc arin populară şi a căror con­
nul cullural din Brănişca, raionul 11ia: prinderea, instituţia sau localitatea res­ lor metalurgice dîn Cugir. Preţul de prînlr-o înşiruire dc cifre seci. Cuvin­ pretare a dat dovadă şi brigada de tribuţie nu s-a simţit piuă n prezent —
tură s on prezentai
în concurs
fără
Cooperativa „Solidarita!cn“ din Deva pectivă, aceste colective au realizat cost — personificat prjnlr-un inter­ tele plasate slîngaci în context, rime­ agitaţie a Uzinelor „Victoria" din Cu­ brigăzi de agitaţie. E mai comod. Ei- care au datoria să sc ocupe de îndru­
şi altele. Un text concret, axat pe pro­ texte la un nivel artistic corespunzător. pret — cît timp a stat la sculăne u le. de dragul rimei, nu lac altceva tau. care a folosit în mod nejustifiraf marea formaţiilor, eslc indicat să sc
blemele majore, dc actualitate ale pro­ Merită a fi scoase in evidenţă dîn slăbit cîteva kilograme iar acum fuge aşezarea interpreţilor în semicerc $î ■ L'şlcl Dar asta nu i scuteşte însă dc ceară — acolo unde există posibilităţi
ducţiei. a lost realizat dc către colecti­ acest punct de vedere brigăzile artis­ cin secţie în secţie, căci muncitorii dc dccît să slîrncaseă hazul speclatorilor. linie dreaptă. critică pc tovarăşii din conducerea ca­ — sprijinul spcciatislilor (Teatrul do
vul de creaţie al brigăzii de la Lami­ tice ale cooperativelor „Solidaritatea'1 I* seniorie sînt pregătiţi să-l micşo­ Un text nerenlizat este şi acel al bri­ SPRIJIN COMPETENT DIN PARTEA selor de cultură respective, lipsă care sl.if din Petroşani şi Tealrul de estra­
norul 'Iâ0. Aîcrgînd în pas cu viaţa, din Deva şi „ATureşuI" din Alba In!ia. reze şi mai mult. Cu umor o fost rea­ găzii dc agitaţie al Cooperativei „Uni- trebuie considerată ca un gol în acti- da diri Deva clc.)„
acest colectiv a întreprins o minuţioasă biigada artistică a spitalului din Pî- iea" din Sebeş. Aici, o convorbire fc- ACTIVIŞTILOR CULTURALI vilalca lor. Invăţînd din experienţa primei eta­
muncă dc documentare în vederea rea­ dişa şi altele. lizată de brigada de agitaţie nr. 2 dc Iclonică, pe acelaşi Icit-motiv, prelun­ Realizările obţinute în ceea cc pri­ Destul dc slab s-au prezentat şî pe. brigăzile artistice dc agitaţie au
lizării tevlului. Numai astlel au putui Este semnificativă următoarea sce­ îa Exploatarea minieră dîn Gurabarza, gită la nesfîrşit, a provocat nerăbda­ veşte crcşlcrea nivelului artistic al bri­ unele brigăzi ale cooperativelor meşte­ prilejul să-şi ridice pc o treaptă maî
li cuprinse aspccle care, transpuse în- netă inclusă în programul brigăzii co­ sceneta dedicată popularizării frunta­ rea firească a spectatorilor. Dalorită găzilor de agitaţie, care s-an bucurat şugăreşti. La Orăşfîc şi în alte raioa­ înaltă activitatea, contribuind cu mat
tr-o formă literară corespunzătoare, an operativei „Alureşul" : şilor şi codaşilor. textului monoton, plictisitor, spectatorii (.V succes în concurs, sc datoreşte fără ne aceasta sc datoreşte superficialită­ naillă eficientă la aplicarea în viaţă a
fScut o frumoasă impresie spectatorilor. Maistrul: Ţin să vă aduc la cunoş- au răsuflat uşuraţi !a căderea cortinei. îndoială mior măsuri eficace luate dc ţii cu care au lucrat unii instructori în sarcinilor (rasate dc Congresul at III-
Tratînd în forme atractive problema tluţă un fapt foarte grav: sîmbălâ în EXIGENŢA FAŢA DE CONŢINUŢI Neţinînd scamă de realitatea încon­ comisia regională a celui de al VII* perioada premergătoare concursului. Ki a! P AI R.
popularizării fruntaşilor, a absenţelor secţia noastră de coafură a dispărut o jurătoare, unele brigăzi au prezentat Ica concurs. Deplasările sistematice la Aceşti instructori — care de altfel pri­ CORNELÎU RUDA
nemotivale şi a transformărilor care aa sumă d? 500 lei, $t;c cineva ceva ? Ea faza regională a telul de al un fel de programe festive, ncglijînd formaţii, îndrumarea la laţa locului a
%avut loo acolo unde sd înalţă 'azi ma­ 'Lucrătoarea /jj Eu nul Am plecat VIMea concurs au fost prezentate dîn cu fotul lipsurile care rifâl persistă în brigăzilor, es.le una diulie metodele ce mesc şi uri onorariu pentru activitatea metodist principal cu literatura —
lor — ar trebui controlaţi asupra felu­
Casa regională de crejţfe