Page 15 - 1963-09
P. 15
Nr. 2702
Pag. 4 Drumul socialismului
Opinii în favoarea comerţului
ULTIMELE STIDI * ULTIMELE STlDl A ULTIMELE $TIGI A ULTIMELE $T|tN i t ULTIMELE $T1TH
---------------------------------------------- ----------*-------------------------------------- - --------------------- --------s»'«w .* rr- ~ iv « s--- •
cu ţările socialiste
’
m
BUENOS AIRES 4 (Agerpres) ne faţă de Piaţa comună europeană
După cum transmite agenţia Prcnsa pentru apărarea exporturilor de carne
Latina, preşedintele ales al Argenli şi lînă ale acestor ţări.
. uei, Arturo 1 lira, a declarai la 3 sep
*
’embric, cu prilejul unei înlilniri cu un TOKIO 4 (Agerpres) }
grup de ziarişti urugiiayeni, că se pro Consiliul pcnlru cercetarea econo
nunţă i;i favoarea stabilirii dc relaţ'i mici japoneze, caic studiază problema
(omercinlc cu ţoale ţările lumii, inclu comerţului dintre Japonia şi ţările so
siv cu ţările socialisle.
state au semnat Minerii spanioli O d e c la ra ţie (ură cu poziţia Fondului Aîonctar In cialiste, a dat publicităţii un raport In
Răspunzînd la o intrebare In legă
tare se arată că considerentele poli
continuă greva a gai vermut iu i U.R.S.S. ternaţional (organism economic con tice nu trebuie să împiedice dezvol*
tarea comerţului Japoniei cu ţările la*
Tratatul de la Moscova trolat de monopolurile nord americane) părului socialist.
MADRID 4 (Agerpres). — MOSCOVA 4 (Agerpres) — TASS R.F.G. cit şi R.D.G. au acelaşi statut faţă de proiectele sale de dezvoltare
Această concluzie, subliniază ziarul
LONDRA 4 (Agerpres). — WASHINGTON 4 (Agerpres). — După cum retatează corespondentul ♦ransmitc: juridic internaţional, se1 bucură de a economiei argentinicne, IU ia a sub ..Aîainiţi" exprimă părerea comună nu
La 4 septembrie, ministrul aface din Madrid al agenţiei France Pres- drepturi egale în relaţiile internaţio liniai că dacă Fondul A'lonclar Inter
La 4 septembrie. reprezentanţi Re* Guvernul U.R.S.S. a dat publicităţii r.aţional se va amesteca şi va încerca numai a cercurilor industriale şi fi
rilor externe al Nigeriei, Jaja Wa- «0, la 24 ore după ce toate minele ia 4 septembrie o declaraţie în care a nale, au aceleaşi obligaţii şi nu sint
publici) Ghaoa si Republicii Sierra- subordonate una alteia. In declaraţia să controleze aceste proiecle „vom lua nanciare, ci şi a cercurilor guverna*
chuku Upto, a semnat la Washington din bazinul carbonifer Naton au fost respins din nou încercările Republicii mentale din Japonia deoarece din a1
Leone au semnat la Londra. In nu sovietică se subliniază că Republica măsurile necesare penlru apărarea eco
In numele guvernului 6ău, Tratatul redeschise, luni. din ordinul autori Federale Germane dc a şi aroga „drep cest consiliu fac parte şi reprezentant!
mele guvernelor lor, Tratatul de la tul dc a vorbi în numele înlregii Ger Federală Germană nu poate repre nomiei şi demnităţii noastre naţionale".
de la Moscova eu privire la Interzi tăţilor franchlste, ele ou fost din nou Preşedintele argenlinean s-a pronunţ-M ai Ministerului Afacerilor Externe pre'
Moscova cu privire la Interzicerea cerea experienţelor ou arma nucleară închise, deoarece minerii grevişti manii" cuprinse în declaraţia guver- zenta întreaga Germanie. în favoarea elaborării de călre Argen cum şi ai Ministerului Comerţului
experienţelor nucleare In atmosferă, In atmosferă, In «paliul cosmic şt care revendică majorarea salariilor nului R.F.G. din 19 august 1963. „încercările guvernului R F.G. de tina şi Uruguay a unei politici conm terlor şl industriei
„Guvernul R.F. Germane — se o- a şi asuma In mod ilegal împuterni
In spaţiul cosmic şi sub apă. sub apfl. fi îmbunătăţirea condiţiilor de mun »alâ tn declaraţie — fiind pus dc îm cirea de a acţiona în numele R.D.G.
că, nu « au prezentat la lucru. prejurări In faţa necesităţii de a sem şi a Berlinului occidental, sînt lipsite
Referlndu-se îa situaţia din alte na Irafalul privitor la interzicerea ex dc orice temeiuri politice şi juridice
Raportul comisiei pentru afacerile externe bazine carbonifere cuprinse de gre- perienţelor cu arma nucleară, a în şi sînT tn contradicţie cu normele u*
nanim recunoscute ale dreptului inter Conflictul rasial din Âlabama ia proporţii
soţit acest pas cu o declaraţie lăţ-ş
vl, agenţia France Presse 6crle că o revanşardă, menită să umbrească al
a Senatului S.U.A. atmosferă încordată se semnalează la moşiera internaţională". naţional", se spune în declaraţia gu
Ovtedo. Important centru minier, Guvernul sovietic declară că attt vernului sovietic. NEW YORK 4 (Agerpres). — In consecinţă, cursurile ou au putut
WASHINGTON 4 (Agerpres) pericolul unui război nuclear acciden unde greva durează de 47 de zile. In statul AJabama, In sudul Sta începe. Marţi după-amlază din ordJ*
Comisia pentru problemele externe a tal, la lei ca şi al războiului nucleu Aceeaşt stare de nelinişte domneşte telor Unlle, conflictele rasiale ame nu) guvernatorului Wallace. unităţi
senatului SUA a prezentat la 4 sep în general". Autorii raportului subli st în bazinul Caudal. unde. potrivit ninţi si capete proporţiile unei noi militare au fost trimise şl tn oraşul
tembrie un raport Senatului american niază că „Tratatul este îndreptat îm agenţiei citate nu ce întrevede nict Vizită de „bun rămas" crize naţionale, subliniază agenţiile Blrmlngliam, penlru a împiedica, de
în care recomandă ratificarea Trata potriva cursei înarmărilor". o Îmbunătăţire e situaţiei desl mi de presă americane. Guvernatorul asemenea, deschiderea şcolii progra
tului cu privire la interzicerea expe Comisia senatorială pcnlru proble nerit se află în grevă de pe Io m ij PARIS 4 (Agerpres) Agenţia Reuler subliniază că In acestui stat, George Waltace a îm mată pentru miercuri.
rienţelor cu arma nucleară In atmos mele externe cheamă in acelaşi timp la cercurile politice din Paris sc acordă piedicat prin folosirea for|e|, deschi
feră, în spaţiul cosmic şi sub apă ..întărirea elorturilor în vederea îmbu locul lunii Iulie înainte de a părăsi postul de ca.v 0 deosebită importantă vizitei lui A- In oraşul Hunlsvllle autorităţile
După cum se ştie. Comitetul a apro nătăţirii colaborării interoccidentale Pe de altă parte. clMnd curse ofi cetar al R.F Germane, Adenaucr va denauer in Franţa, deoarece se crede derea şcolilor care urmau să pri şcolare au cedat presiunilor exerct*
bat săpiămîna trecută tratatul cu Io recunoscînd însă că „aceasta va li o ciale din provincia Leon. agenţia tace o vizită de „bun rămas" preşe că, cu acest prilej generalul de Gaul'e mească elevi de culoare în confor laie de guvernator şl au amina! în
voturi contra unu. sarcină dificilă". France Presse menţionează că auto dintelui de Gaulle, relatează corespon va Ii înlormat din timp asupra liniei mitate ni decizia tribunalului suprem ceperea cursurilor A tlt la Tuskegee
In raport se arată că în cursul au După cum transmite agenţia Asso rităţile franchiste au ordonat Închi dentul din Paris al agenţiei Reulzr. poliiice cxlernc pe care o va promova al S.U.A. Marii, în localltalea Tus- d t şl Ia Bfrmtngham autorităţile lo
dierilor a reieşit că „Tralatul va con ciated Press. Senatul SUA va inceoe Data evnclii n vizitei nu a lost încă 1 iidwig Frliard. succesorul lui Ad: kegce. peste 200 de soldaţi din unl- cale şt populaţia au condamnat fo
stitui un laclor de reţinere in răspin- la 9 septembrie dezbaterile In pro derea minei de cărbuni Toreno, după stabilită, dar se crede că Adenaucr i.auer în funcţia de cancelar al R.F. tâ11 te militare ale stalului au înoon- losirea forţei de către guvernator.
direa armei nucleare, ceea ce reduce blema ratificării Tratatului. ee peste 600 de mineri au declarat va vizita Parisul înlrc 20 şi 21 sci> (ural şcoala pentru a tmptedloa în
lembric. Germane. La Washington, ministrul federal
grevă stmbâta trecută. ceperea cursurilor, deoarece consl- at justiţiei, Pobert Kennedv, a dat
Itut şcolar anunţase că refuză să
Congresul sindicatelor britanice respecte ordinul de amtnare a des publicităţii o declaraţie fn care ara
tă că. politica de lichidare a segre
In Consiliul de S ecuritate chiderii cursurilor emis de guverna gaţiei rasiale va II aplicată fmpofrl-
BRJ6HTON 4 (Agerpres). — votată o rezoluţie In care ?e expri tor. Soldaţii au împiedicat pe elevi va poziţiei adoptate de guvernatorul
mă satisfacţia fată de încheierea Tra Cuvîntarea lui Nasser
Cel de-di 96-Oea congres anual al NEW YORK 4 (Agerpres) riei, a fost respins neinlrunind una şl profesori să pătrundă In şcoală. statului Alabama.
sindicatelor britanice (T U.C.), işi con- tatului de la Moscova cu privire la r.imifalea de voturi a membrilor per
Interzicerea experienţelor nucleare la Port Said La 3 septembrie au luat slîrşit lu
linuă lucrările In oraşul Brighlon. crările Consiliului de Securitate, con manenţi ai Consiliului.
Şedinţele de piuă acum au afirmai in trei medii. CAIRO 4 (Agerpres) vocat la cererea guvernelor Siriei şi Inainlc dc a fi supus la vot acest
Toi la 3 septembrie, congresul a
puternio holârîrea clasei muncitoare la 4 seplembrie a avut loc la Port Izraelnlui penlru examinarea proble proiect, delegaţia Marocului a prezen
engleze de a lupta pentru îmbună adoptai în unanimitate mal muUe Said o lestivTtalc în legâlură cu îna mei noilor ronllicle dc frontieră din lat o seric de amcndamenle prin care Portul brazilian S an to s
tăţirea 6atariilor si condiţiilor de rezoluţii care cer guvernului să lm- poierea trupelor egiptene din Yemen, tip cele două ţări. din rezoluţia anglo americană erau
muncă, pentru adoptarea de măsuri bunălăleasoă securitatea socială in t a festivitate a luai parte preşedintele Proieclul de rezoluţie anglo ameri- înlăturate învinuirile nefondate aduse paralizat de g revă
In problemele de securitate socială. Marea Britanie Republicii Arabe Unite, Nasser, vi«c- ran «are arunca înlrcaga răspundere Siriei Inlrurît pentru ele au votat nu
In şedinţa din 3 septembrie, dele După cum iransmlle agenţia France preşedinlele republicii şi locţiitorul co pentru evcnimenlelc pelreciile la gra mai U.R.S.S. şi Aîarocul, amendamen RIO DE JANEIRO 4 (Agerpres). — s-a extins In celelalte sectoare pa-
gaţii la congres au luat In discuţie Presse. la 4 septembrie, secretarul mandanlului suprem, mareşalul Amcr. niţa dintre Siria şi I/rael asupra Si lele nu au lost adoplale Principalul pori comercial brazilian ralfzfnd activitatea întregului oraş.
probleme de politică externa. A lo.st qeneral al TU.C.. Ceorge Woodrnrk. precum şi alţi conducători ai republi Santos. (statul Guanabara), este tn Ca răspuns la represaliile organizate
reprezentant al aripei de dreapta, a cii întregime paralizai de greva doche de poliţie, care a operat peste 250
prezentat raportul său cu privire la Preşedintele Nasser a rostii o cu- Incendiu uriaş în Brazilia rilor şl marinarilor declarată In semn de arestări fn ultimele 24 de ore.
Rivalul dictatorului salarii. In acest raport, delinitivat slntare tn care a subliniat că „o ar de solidaritate cu greva personalu sindicatele naţionale au dat publici
în urma unor tratative purtate Intre lui sanitar. începută săptămtna tre tăţii o declaraţie In care cer elibe
mată naţională, puternică trphuie să Rl-0 DE JAXElRO 4 (Agerpres) giunea Poala Grossa, la 100 km de
sud-coreean, necrelarul general şi aî(i reprezen apere poporul şi nicidecum să ac Agen\ia France Presse transmite ci, Curiliba. sini prinafe de energie elec cută In sprijinul revendicărilor de rarea conducătorilor sindicali arestaţi
tanţi al sindicatelor britanice, el * Dotrivit ştirilor sosite din Cuntiba. ca tr ied, lirele electrice fiind Miale de fld- sporire a salariilor. După ce autori şl renunţarea la măsurile de control
arestat din nou cerul oamenilor muncii din Anglia ţioneze împotriva lui, ca trebuie să pitala statului brazilian Parona, in- i.âri. Potrivii at>recicri!or provizorii, tăţile poliţieneşti şl militare, la or poliţienesc Instituite asupra sedMIor
să facă „o pauză" In revendicările apere ţelurile poporului' . El a cerni treaga regiune din nordul şi centrul pînă acum au pieriI 20 de persoane. sindicale din Santos. In caz conlrar.
SEUL’ 4 (Agerpres) lor cu privire la mărirea malariilor să fic consolidate şi dezvoltate cire- acestui stal este in momentul de fald Potrivii agenţiei France Presse. si dinul guvernatorului reacţionar La- se subliniază tn declaraţie, mundlo*
Agenţiile occidentale de presă tran Potrivit agenliei Associated Press, ririle revoluţiei egiptene dm 23 iu.ie oradă unui incendiu uriaş care ame- tuaţia este consider old drepl „cal as• cerda, au Intervenit, areslînd un nu rll din diferite domenii de activitate,
smit că la 4 septembrie autorităţile participanţii la congres au refuzai 1952. nmfd sâ ahngâ rezervoarele forestiere. trofa!d'f şi atdonfdţile (ndrcapfd spre măr de conducători sindicali, greva docheri, marinari, feroviar), care se
snd-corccne l-au arestat pe generalul dea ascultare arestul apel «i au Critieînd v heinenl partidul Baas din Regiunea Parona esle renlrul produc* Parana toate aiuloarelc posibile. găsesc angafaţl „prin pactul naţional
Song Yu Clian, fostul prim-mmistru şi votat trei rezo'ulii In care sublinia (ict de ta fea a Br aed iei. de unitate de acţiune", să sprijine
membru proeminent al junlci militare ză că „se opun oricărei forme de res- Siria şi pe conducătorii guvernului si Şase centre locuite au losl deja dis acţiunile revendicative ale sindicale
aflate la pulere. El fusese eliberat re trlngere a luptei pentru mărirea sa rian, preşcilinlele Nasser a declarjt că truse de. fldcdri. iar popula{ia a /os/ Acte agresive ale Angliei la frontiera Yemenului
cent din motive de sănolalc. iar pro lariilor''. Agenţia France Presse apre- are- încredere în naţionalismul ar.tl» nbhgn/d sd fuga fdrâ sd pnntd lua ni- lor, vor declara grevă generală tn
cesul ce-i lusesc inlcnlat a lost ami Şi Mn unitatea arabă şi a cerut să se tnir din bunurile ei. „Animale şi şerpi, SANAA 4 (Agerpres). — la Sanaa a avut loc o mare demon întreaga ţară.
na! Song Yu Cian a fost înlăturat din cta7& arest voi drepl „o Infrlngere ducă lupta împotriva reacţionarilor y S(rie agcn(ia. ies din pdduri şi se a- După cum relatează agenţia MEN, straţie de protest Împotriva acţiuni
junta militară in urmă cu cîlva timp zdrobitoare" pentru George Woort- mestecă in mulţimea care fuge dc-a la 3 septembrie la Sauaa s-a anunţat lor militare ale Angliei la frontiera
după o ascuţită luptă pentru pulc-c cock. adversarilor unităţii. lungul şosetelor", Lncalitdlile din re că biindale engleze au atacai regiu de sud a Yemenului.
cu Pale Cijan Hi. El a fost arestat nea Havnshib din sudul Yemenului. Tulburări tn rtndunle
pentru prima dată la 11 august, liino Demonstranţii au străbătut străzile
acuzat de „calomniere a guvernului" Departamentul penlru problemele principale ale capitale) Yemenului trupelor congoleze
si pentru faptul că a ordonat execu încheierea activităţii misiunii O.N.U. ,,R ă z b o iu l c itric e lo r11 Yemenului de sud a relalal ci arti şl au adresat preşedintelui republi la Kinda
tarea unor militari în 1950, în timpul leria engleză a bombardat de pe te cii un mesaj fn care exprimă hotă-
războiului din Coreea In baza accslor în Sarawak şi Borneo de nord ritoriul Adennlui alle trei regiuni «le tEOPOtDVIttE 4 (Ăgtrpre»)
acuzaţii el poale li condamnat la WASHINGTON 4 (Agreprcs) Republicii Arabe Yemen. rîrea poporului yemenlt ide a apăra Agenţia congoleză de pfesS rela
moarte KUCHING (Sarawak) 4 (Ageipres). demonstraţii împotriva planurilor co Intre aliaţii occidentali a izbucnii După cum anunţă agen|la AFPP, revoluţia. tează că tn localitatea Kindu au avut
Agenţia UPI relevă că arestarea Iu: La 4 septembrie, misiunea O N.U. lonialiste de creare a Federaţiei Ma- după „războiul puilor de găină", un loc tulburări tn rlndurile trupelor cons
Song Yu Chan a avut loc numai o zi însărcinată să stabilească dacă popu layeze noii eonilict cunoscut sub denuniirza goleze, provocate de 'ficţiunile unul
după ce el a anunţat că aderă !* laţia din Sarawak şi Borneo de nord La 5 septembrie, misiunea urmea dc „războiul cilncetor". In Icgălură Ravagiile tuberculozei în Peru subofiţer, care a deschis foc împotriva
partidul liberal-dcmocrat şi a lost ales este dc acord cu includerea acestor ză să plece spre New York unde tn ru accasla, agenţia France Presse r; poliţiei. In urma incidentelor cârd
în organul de conducere al acestui teritorii »n Federaţia MaUyeză, şi-a cursul săptâmtnii viitoare va prezen- levă că Slalclc Unile „au invitat gu s-au produs au fost ucise cinci per
partid. Agenţia menţionează că au cir ia secretarului general al O N U. ra vernul britanic să pună capăt rcslric- LlA\A 4 (Agerpres) posibil să se asigure o scădere â ca soane, inclusiv subofiţerul.
culat ştiri insistente despic eventua Încheiat activitatea. După cum ce ţnlor discriminatorii !a înlrr.rca în După cum Irnnsmifc agenţia Prcnsa zurilor de tuberculoză, alîla timp cit Ministrul apărării congoleze, Jeromd
litatea desemnării sale drept candidat ştie. membrii acestei misiuni au vi portul său Pe baza acestui raport, Marea Britanic a citricelor dc prove Latina, cu prilejul simpozionului asu nu esle soluţionată problema distri Anany, ă plecat la Kîndu pentru a
al partidului liberal-democral în ale zitat mai mulle locaUlăli din cele secretarul generat va face cunoscute nienţă americană". Potrivit agenţiei, pra tuberculozei, care a avui loc la buirii inechitabile a alimentelor. examina' situaţia ta laţd locului.
gerile prezidenţiale pentru a se opune două teritorii, «vînd convorbiri cu concluziile misiunii guvernelor In americanii s-au plins că accsle res- Lima, specialiştii peruvicni au arâlel
candidaturii generalului Pale Cijan Hi, reprezentanţi ei diverselor cercuri doneziei. Filîplnetor şl Malayet. la că 80 din fiecare 100 de persoane
actualul dictator. (JPI subliniază că ale populaliei, precum st cu repre cererea căiora a lost constituită mi iricţii nu slnt aplicate ailor ţări ec- care încclcază din viaţă în accaslă
„observatorii consideră că areslare-i zentanţi ai autorităţilor. In ciuda mă siunea. porUlnare. ca de pildă, Alrica dc sud ţară sînt victime ale tuberculozei. Di Generalul îşi schimbă cariera...
are drepl scop să-l împiedice pe surilor represive luate în prealabil de şi Izrael. Subliniind că Statele Unile feriţi medici aii declarai că principala
Song Yu Chan să stabilească conlavle Observatorii Indonezieni şl filipl- „sînt liolărîte să pună capăl acestui cauză a acesle» realităţi tragice este
cu partidul liheral-democrat şi să-l către autorităţile coloniale britani nezl desemnat! penlru a însoţi mi sărăcia populaţiei peruviene. In re-
vliminc ca un posibil candidat al o- ce, membrii misiunii au fost primiţi siunea O NU., nu au putut sosi In regim discriminatoriu", agenţia relevă piunea cu o populaţie densă din sudul I
poziţiei în alegerile prezidenţiale". tn clteva localităţi din Sarawak cu cele două teritorii decît abia dumi efl la slîrşitul lunii vor avea loc tra- Perului, au arătat participanţii la shi Folosindu-se de fo^ţa armelor, poate înşela opinia maselor: Sub
nică <i au urmărit activitatea misiu talive in cadrul GATT Intre SUA, pozion, consumul de alimente al popu generalul Pak Cijan Hi, a pus la aotuala sau villoarea Ini guverna
nii numai clteva zile Aîarea Britanic şi alic ţări interesate, laţiei reprezintă abia 50 la sută din cale. In luna mai 1961, cunoscuta re nu se întrevede deloo perspec
minimul de calorii necesar unei ali
Pfl’etfeaatii aBiexionistfe occidentale de presă se grăbesc să pcnlru a se încerca soluţionarea accs- mentaţii normale. Dr. Galvcz Brandon lovllurâ de stat In Coreea de «ud. tiva unul progres aau prosperi
F.sf# semnificativ că anumite agenţii
In urma loviturii, a fost instaurat
tate îo tară. Ca şî predecesorul
lui conflict.
a subliniat că în accaslă ţară esle im-
un guvern de diclalură militară,
aie rasiştilior $uf8*ali*2cani prezică de pe acum un rezultat fa Iar eJ s^a cocoţat in fruntea gu «ău, generalul Pak Gljan HI. na
face altceva decît să
menţină
vorabil Fedoraliei Malaveze. Astfel,
agenţia United Pre^s Internaţional, 1NIŢI ATI VA ŢARILOR AFRO- vernului de unde a acţionai după tara aservită marelui capital din
JOHANNESBURG 4 (Agerpres) — Agenlia Reuler transmite că re citind surse apropiate misiunii Uragan violenf în S.U.A. AS1 ATICE LA O.N.U. bunul plao. In fond, prin lichida S.U.A., să o menţină oa bază mi
Rasiştii din Republica Sud-Africană prezentând ai ţărilor afro asialice de O.N.U., afirmă că raportul pe care NEW YORK 4 (Agerpres) rea vechiului preşedinte LI Sin litară şl strategică !>a dispoziţia
ou început să manifeste vădite ten ia O.N.U. şl-au exprimat îngrijora oreşpdintele misiunii, americanul f an- Statul Pcnnsylvania dm sudul SUA. NEW YORK 4 (Agerpres) Man şl Instaurarea Iul 1n fruntea aceluiaşi capital.
dinţe expansioniste. Primul ministru rea faţă de ,,olerta“ lui Verwoerd. renrp Michelmore. it va adresa In a fost binluit in ultimele 21 dc orc de La 3 septembrie reprezentanţii ţărilor tării nu 6-a făcut altecva deci! 6-a îmbunătăţirile, pe plan «ocini
6ud-african, Verwoerd, a cerul la 3 Cî|iva membri proeminenţi ai Comi numele misiunii secretarului generat un uragan dc o violenţă neobişnuită. membre ale grupului afro-asialic la înlocuit o dictatură ou alta, de reformele şt schimbările In modul
septembrie guvernului englez să ce tetului O N.U. pentru aplicarea De at ONU., va cuprinde constatarea Agenţiile dc presă semnalează că a ONU au adoptat o hotărîre prin care altă natură. Situaţia In ţară nu de viaţă şl de trai, pe care po
deze Republicii Sud-Afncane admi claraţiei cu privire la acordarea in că majoritatea populaliei din Sara proxinialiv 100 dc persoane an lost cer ca pc ordinea de zi a apropiahi a-a 6chimbat, s-au schimbat doar porul sud-coreean le aşteaptă co
dependentei ţărilor şi popoarelor co rănile şi că, in regiunea localităţii sesiuni a Adunării generale să fie in formele represaliilor şl mijloacele
nistraţia Bechuanaland-ului, Basulo- wak si Borneo rle nord s ar pronun înfrigurare de atlta vreme, înlîr-
land-uiui şi Swa2itand-ulul. El a pre loniale. au calilicat declaraţia primu SI. Alary, numeroase locuinţe au fost dusă „problema violării drepl urilor pentru a opri furia maselor mun tle afl ne Iaci atlta timp d l la
distruse.
tins că aceste teritorii ar li legate lui ministru sud-afrman drept o sfi ţa pentru federaţie. omului în Vietnamul dc sud". citoare îndreptată împotriva ex conducerea statului se află per
economiceşle de R S A. şi că viilorui dare Ia adresa O.N.U. ploatări) nemiloase, a mizeriei şl soane de teapa generalului mat
lor ar putea fi asigurat numai de gu După cum se ştie, Ia 26 Iulie acest obscurantismului tn care Irăleso sus amintit $1 a peraoanetor din
vernul 6ud-afrlcan comitet a recomandat ca Organiza oamenii Coreei de sud. )nruî Iul. Tn partea Coreei de sud
ţia Naţiunilor Unite să ia In consl Dictatorul mililar sud-coreean
Această declaraţie esle o încercare «Uuatla celor mulţi, celor ce mun
derare stallonarea unor observatori s-a mentînut la pulere, de atunci
abia ascunsă de a anexa aceste teri cesc, rămîne tot Jalnloâ / povara
In Basuloland, Bechuanaland şl Swa şl pînă acum. tot prin forţa ar
torii şi a extinde politica de apar Impozitelor mari, a muncii sur-
theid şi împotriva populaliei afri ziland, pentru a preveni o posibilă melor. Acum însă. după mat bine menante, a mizeriei şl întunericu
acaparare a lor de către Republica ♦le doi ani de guvernare militară,
cane din Bechuanaland, Basuloland lui Tămtn pe umerii lor. rămtn.
Sud-Africană. Comitetul a cerut Adu «-a glndlt Ia o „măsură", aceea
si Swaziland. Guvernul rasist al Re de a se retrage Hln serviciul mi In acelaşi timp. ca obiective de
publicii Sud-Africane urmăreşte prm nării Generale ca In cursul viitoarei înotă ale acestora, pentru care se
aceasta 6ă oblină di*nlr-o dală două sale sesiuni să ceară Republicii Sud- litar activ ou scopul de a rămîne vor îertfl încă multe mit de vieţi
la putere ca persoană civilă. Di
avantaje majore: 6ă pună mina pe Africane să declare lără echivoc c3 plomata măsură, nimic de zis. dar omeneşti. Penlru el retragerea
nu va încerca 6ă anexeze sau să In
bogăţiile acestor teritorii şi 6ă lichi dldatnrulut ce ocupă funcţia de
calce Integritatea teritorială a aces puerilă fn fond. Prin schimbarea
deze o cale de refugiere a patrioţi tor trei teritorii. înainte si după ce uniformei militare oi haina ci vi* • nreşedinte din viaţa militară acti
lor snd-africanl supuşi celor mal vă nu prezintă nici un Interes, nu
ele Işl vor M cucerit independenţa s-ar realiza oare vreo schimbare
crunte represiuni. aduce nimic hun. Poporul vrea şt
★ $1 tn conreplla lui. în modul de tuptă pentru o schimbare rădică-
Preleniiile guvernului RS.A. au guvernare ? Avem (oale motivele
provocat nemulţumire la Londra Pur Bechuanaland esle cel mai mare să credem că nu. Tactica adopta tă tn iară ş! nu de formă penlru
tătorul de cuvtnt a) Ministerului de dintre cele Irei teritorii, avind o su tă de el face parte din manevia o schimbare în domeniu! relaţii
Externe brilanlc a reluzal pentru prafaţă ceva mal mare decît n Fran organizată In vederea alegerilor lor de producţie; penlru poporul
moment să comenteze declaraţiile lui ţei şl o populaţie de aproximativ prezidenţiale din Coreea de sud. coreean este dar şt actual prover
Verwoerd, deoarece guvernul englez 320.000 de oameni. Acest teritoriu se care vor avea loc tn luna octom bul că lupul orîcît «l-ar schimba
nu a primit din partea guvernului mărgineşte pe o mare Întindere cu brie a.c. părul, tot lup rămîne De aceea,
Republica Sud-Africană. tst menţine ra obiectiv principal
sud-african nici o propunere oficială Basutolandul, cu o popii îa ţ io de Prezenlîndu-se la alegeri ea per tn lupta viitoare : schimbarea
In cercurile autorizate britanice se soană civilă, el speră să se men
aproape 642.000 de oameni, este în ortndulrlt sodaîe din Coreea de
subliniază, insă, potrivit agenţiei conjurat din toate părţile de terito ţină în postul de preşedinte. Dar sn'd, oţjftnerea une! libertăţi şt
France Presse, că esle de neconceput riul Republicii Sud-Africane. 1nten1iîJe-1 sînt prea cunoscute, independenţe oa şt fraţii lor din
ca Marea Britanie să accepte In con Swazilandul, care sp mărgineşte, întocmai ca metodele de guver Coreea de nord, oa şt alte popoare
diţiile actuale sau chiar tn viilor ca de asemenea, cu Republica Sud-Afri nare folosite tn cel peste doi ani cu adevărat îib'ere şt tndependenfp.
cele trei protectorate britanice să cană pe o mare întindere, precum $1 de otnd se află la putere Prin
lie administrate de Republica Sud- cu Mozambîc, are o populaţie de această ;,măsură“ tactică, el nu f. PATU
Africană. 237.000 de oameni. MALAYA: Iată cum arată locuinţa unui hamal din portul SueUenhem.
♦0,065
Redacţia şl administraţia ziarului fitf; d MflfUs or. 0, telefon 15 BS, 12 75, 15 85, 20 71. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direotiei Genera le P.T.TR. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafic# Hunodoftrt-Dneâ