Page 16 - 1963-09

tS\
v »:*:
____ ______ V^rSy
» ă r K f

LUI REGIONAL HUNE10AQÂ AL PHR.ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL

p m ■ iW i
| Anul XV. Nr. 2703 VINERI 6 SEPTEMBRIE 19«3 4 pagini 20 bani
JL ■ ■ M H I

L A E. M. T E L IU C :

Rămînerea în urină poate fi recuperată

Bilanţul Aclivrjlâ|ii coleclîvuTui ex­ riodic In legătură cu cele moi impor­ de edifica lor. aceste lipsuri mai adăugăm şi faptul
ploatării miniere 'leiinc spre şlîrşilul tante probleme ce liomtnlă colectivul. — Soarta planului în sectorul I, carc că însuşi şeful secţiei, tov, Gh. Câta,
celei de a 8-a Urni a anului I9G3 scoa­ S-a intcnsilical, dc asemenea, munca are pondere de circa 40 la sută în ex­ nu manifestă sulicicntă preocupare
te la iveală efortul susţinut pentru de primire în partid a celor mai buni ploatare — spune inginerul Ion Pozi- pentru buna deslăşurare a muncii, ima­
îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi mineri Toate acestea au dus la îmbu­ uerca, şeful acestui sector — depinde ginea modului în care se lucrează aici
indicii. întrecerea socialistă care se nătăţirea muncii de partid în sector, în măsură hotârîloarc de secţia anta. devine mai complelâ.
lellcctindu se într o măsură tot mai Această secţie lucrează însă cu totul Conducerea exploatării nu trebuie să
desfăşoară aici pe baza unor obiective nesatisfăcător. Din 575 curse de auto­ treacă ai vederea peste astfel de de
concrete arată că marca majoritate a mare în rezultatele economice de /i
cu zi. Nu eslc înlîmplălor că scclo basculante cîte trebuie să se Iacă în- ficienţe.
oamenilor mamleslă un interes crcs- ml I csle pe cale să recupereze rănii- tr-un schimb pentru asigurarea înde-
c?nd pentru buna desfăşurare a proce­ plinirii sarcinii de plan, noi primim Planul de măsuri tehnico-
ncrca în urmă înregistraţii in primele
sului de extracţie şi expediere spre două luni şi în iulie a acestui au. abia o medic dc 430 curse, ceea ce organizatorice să devină
furnale a minereului. In ncnumnrulc Există toate elementele care conving este cu totul insuficient Colectivul sec­
lînduri, minerii din Tel inc au dovedii că pînă la slîrşilul anului sectorul îşi torului nostru este hotărit ca pînă h realitate
hărnicie, pricepere, spirit de iniţiativă va îndeplini sarcinile ce i-au fost sTa sfîrşitul anului să recupereze rămînt- La slîrşilul anului trecui, o dală cu
şi simţ de răspundere în înlnpluirca bilite. rea în urmă. Aceasta înseamnă că dezbaterea cifrelor
sarcinilor ce le r e - ___________ de plan pe 1963, co­
vin tn lupta pentru lectivul exploatării
sporirea producţiei In aceste zîle, In gospodăria agricolă din Stmerla, paralel ou alte lucrări de sezon, ao lucrează Inteas
de metal. Din rîn- a adoptat un bogat şl la efectuarea arăturilor de vară. Plnâ acum s-au arat peste 250 hn.
durile lor s au nAs- as aa plan de măsuri teh­ IN FOTOGRAFIE: ing Mircea Cantemir împreună oi preşedintele I 0an lordate şl mecanicul Foan Băloa,
cut iniţiative valo­ nico - organizatorice verifică adtnclmea arăturilor de vară.
roase care apoi au ^ menit să-l sprijine
fost îmbrăţişate de In obţinerea unor
colectivele tuturor exploatărilor minie­ Rezuiftafeie nu reflecta încă de pe acum să ne depăşim sarci rezultate cit mai bune.
re din regiunea noastră. liste sulieicnl nile de plan în fiecare zi. Or, dacă sec­ Ce se constată acum? Se cons­
să amintim iniţiativa: „Niciun vngo posibilitate ţia auto va continua să lucreze slab tată faptul pozitiv că cea mai mare
net de minereu rebutal“ , care, extinsă vom avea şi de acum înainte brigăzi parte din măsurile prevăzute au fost
la (oale brigăzile, a dus la îmbunătă­ De la începutul anului pînă fn ziua care nu şi vor putea evacua minereul traduse în viaţă. Ca urmare, minerii E
ţirea considerabilă a calităţii minereu de 28 august, Exploatarea minieră Tc- excavat, deci în imposibilitatea de a-'i au primit un ajutor preţios în întrece­
iui de lier. Aici lucrează brigăzi care liuc rămăsese datoare furnalelor cu realiza sarcinile. rea pentru sporirea producţiei de mi­
?>i depăşesc cu regularitate sarcinile 10350 tone dc minereu brut. La aceas O situaţie asemănătoare există şi la nereu. Amenajarea depozitului de mi­ Au fncepuf recoltatul porumbului
de plan, cunoscute în întreaga regiune. ta trebuie adăugat faptul că la indi­ celelalte sectoare deservite de secţia nereu de la Hunedoara a creat posi­ 50 forte sifoz la zi
Printre acestea trebuie amintite cele cele productivităţii muncii, deşi sarci­ auto. Ea se datoreşle în marc parte sla­ Lanurile de porumb ale gospo ccnii rezultaţi de la recoltatul po­
conduse de Gheorghe (van, Cosmn Cn!- na a fost îndeplinită, realizările silit bei aprovizionări a secţiei cu piese oe bilitatea pentru trimiterea minereului dăriei agricole colective din co rumbului pentru boabe sînt acum Asigurarea unor cantităţi în­
<ta. loan Bănuţ, Constantin Biriboi şi mult sub posibilităţile existente. schimb. Din cauza lipsei de baterii, de la furnale în condiţii mai bune. O con­ muna Ilia au început să se în­ folosiţi în amestec cu alte nutre­ destulătoare de furaje este una
altele. Alina Tclinc a fost înzestrată în ul­ pildă, o mare parte din autobasculanle tribuţie însemnată la îmbunătăţirea gălbenească de-a binclea. Acest ţuri la însilozare. din condiţiile hotărîtoare în ve
Există nenumărate faple care alcslă timii ani cu un bogat sortiment de ma­ nu pot lucra noaptea. Baterii există în procesului dc evacuare a materialului derea obţinerii de producţii ani­
interesul crescînd a! luluror colective­ şini şi utilaje de marc capacitate ca r depozitele altor oraşe şi se pot obţine a adus-o şi montarea maşin/i de ex­ lucru a permis colectiviştilor de Tot la această gospodărie, pa­ maliere sporite. Conştienţi de
lor sectoarelor pentru rezolvarea sarci maşini dc încărcat, excavatoare puter­ cu repartiţie. Dar pentru aceasta tre­ tracţie la puţul orb. Au fost traduse tn aici ca în ziua de 4 septembrie ralel cu recoltatul porumbului se acest lucru, colectiviştii din
mior ce le stau în faţă. Iată. numai nice. autobasculante ctc. Aici a fost buie maî multă preocupare din partea viaţă şi alte măsuri prevăzute în acest să înceapă recoltatul. Executarea fac intense pregătiri şi în vede­ Orăştie muncesc de zor la însilo
cîteva exemple. adus un mare număr de cadre tehnice serviciului dc aprovizionare. plan, printre carc : înlocuirea cablului acestei lucrări a fost încredinţată rea însămînţărilor din toamnă zarea furajelor. Intrucît pînă Ia
Biroul organizaţiei de bază din sec­ cu pregătire superioară şi medic. Cu la luniciilarul de minereu, organizarea brigăzilor I-a şi a Il-a de cîmp In acest scop s-a arat întreaga sfîrşitul anului efectivele de ani­
torul I, împreună cu conducerea teh­ toate acestea, rezultatele continuă să Secţia auto are un marc parc de ma­ cursurilor de calificare etc. conduse de Ion Milieţ şi respec­ suprafaţă destinată însămînţări­
nică a acestuia, au repartizat în aşa rămînă nesalisfăcăloare. şini care necesită o întreţinere atentă. Tof atit de adevărat este însă şi fap tiv Artenie Căleanu. lor, iar pe 25 de hectare s-au male proprietate obştească vor
La un aslleî de parc este necesară o
(e! oamenii tnctl tn fiecare brigadă şi Care sînf cauzele acestei stări de tul că o parte însemnată din măsurile ajunge la 330 capete bovine, din
echipă să lucreze cel puţin cile un lucruri ? echipă dc întreţinere. O astlel de stabilite n-au fost luate, iar altele, încă din prima zi, deşi lucrul transportat pină în prezent 150 care 160 vaci, 1.800 ovine etc.,
membru sau candidat de partid. Tot Una din principalele cauze cs'e echipă insă lipseşte, iar întreţinerea s-au aplicat cu întîrziere. Nu esle lip­ a început spre ora prînzului, tone gunoi de grajd. Dc asemenea s-a prevăzut însilozarea unei can­
aici au fost create grupe de partid pe funcţionarea delecluoasă a unor ser­ maşinilor este lăsată numai pe seama sit de importanţă să arătăm că unele membrii acestor brigăzi au st t ins o mare parte din sămînţă a fost tităţi de 2.100 tone nutreţuri.
schimburi, agitatorii sînf instruiţi pe­ vicii şi secţii, lată un exemplu suficient şoferilor, lucru inadmisibil. Dacă la din măsurile care n-au losl puse tn recolta de pc o suprafaţă de 2 condiţionată şi s-au trimis probe Această cantitate se va realiza
practică (sau au fost puse cu întîrzie­ hectare După calculele prelimi­ prin însilozarea colctclor de în
re) ar fi contribuit electiv la indepli- narii producţia medie la ha va fi lc necesare la Laboratorul regio sfecla de zahăr cultivată pe 15 ha,
(Continuare in pag. lil a) în acest an cu circa 200 leg. mai nai din Alba Iulia pentru a li se a dovlecilor de pe 100 ha, a restu­
mare decit în anul trecut. Co stabili puterea de germinaţie.
rilor de la grădina dc legume şi
a porumbului pentru siloz culti­
vat pe 20 ha. De asemenea, se
5 * vor mai însiloza cocenii de po­
rumb, diferite ierburi etc.
Urmărind stadiul de coacere
w
al porumbului destinat însiloză-
ril, colectiviştii din Orăştie au în­
ceput cu cîteva zîle în urmă re­
Excursii RED U C TIMPU Succesele minerilor coltarea şi însilozarea acestuia.
eduealit/e a LO C O M O TIVE LO R Cu ajutorul unei tocători meca­
din Valea Jiului
Pentru ca tinerii In cursul lunii august, tie cu 10 la sulă fată de nice, zilnic sînt însilozate cîte 50
să poată petrece in colectivul Dîoonlui de lo­ normă. La fel şt echipele Minerii din bazinul carbonifer tone. Pînă în ziua de 5 septem­
în mod plăcut, dis­ comotive GF.R. din Te- de reparaţii cu ridicarea al Văii Jiului au Înscris pe grafi­ brie a.c. aici a fost însilozată o
tructiv ţi educativ luş a obţinut importajite de pe osii, din care fac cele întrecerii socialiste noi succe­
timpul liber, corni succese. El a reuşit, prin- parte mulţi tineri mun- se. In luna august ei au scos din cantitate de 350 tone porumb.
tctul U.T.M. îm­ tr-o bimâ organizare a cifori, au reuşii să redu­ adîncuri multe tone de cărbune peste
preună cu comite* munoii, să reducă timpul că timpul de imobilizare plan. La obţinerea acestor reali­
tul sindicatului de de Imobilizare a iocomo- la R.R.D. cu 4,44 Ia sută zări au contribuit fn cea mai maro La grădina de legume
la B.R P R Alba ttvelor aflate în repara- fată de plan. In acest an gospodăria agrico­
tutia. au organizat „ C in e ş t ie m e s e r i e , măsură exploatările miniero Url-
excursii in tară. în cani, Lupeni, Peirila şi Vulcan, lă colectivă din Sebeş a extins
cadrul regiunii si De curînd, comitetul sindicatului care şi-au depăşit sarcinile de suprafaţa cultivată cu legume la
curînd, comitetul sindicatului fn colaborare cu
raionului. Pentru ti comitetul U.T.M. dc la Uzina „Victoria" din Călan a plan. Din abatajele minei Lupeni 25 ha. Colectiviştii de aici şi-au
nerii lucrători de L . , _. dc pildă, au fost scoase la supra­ planificat să obţină din această
Banca de Stat dh pentru tinerii electricieni un concurs „Cine faţă în luna anglist 4.054 tone ramură de producţie un venit de
Alba lulia s-a or- $*le meserie, clşligă". La concurs, ce s-a desfăşurat cărbune peste plan. Din acestea 294.000 lei. Pînă acum s-au valo­
ganizat de curînd in sala clubului „ t i Iunie", au participai, In afara con­ rificat prin unităţile cooperaţiei de
o excursie cu itine­ curenţilor, numeroşi muncitori al uzinei. numai coledlvul sectorului III a consum cantităţi însemnate de
rar iul : Alba lulia — la întrebările puse de comisie, concurenţii au dat, extras peste prevederile planului
Oradea—Băile Vic­ fn mare majoritate, răspunsuri bune, dovedlndu-se 2.156 tone cărbune. Cu mult şl-a varză timpurie, ceapă şi alte
toria — Beiuş - bine pregătiţi profesional. Câştigătorilor concursului depăşit planul de producţie şl sec­ produse în valoare de peste
Peştera Meziad — le-au fost înminate, la încheierea acestei întreceri viu torul II. 150 000 lei.
Stina de Vale — Tn prezent, în grădina de legu­
Oraşul Dr. "petru dlsPu,âte‘ Premn în obiecte. Fier vechi pentru ofefării me a colectiviştilor din Sebeş se
Groza - Atesd ~ C IOSIP lucrează intens la recoltatul ro
Cluj - Alba lulia. corespondent Colectivul de muncitori de la dis­ şiilor, ardeilor, vinetelor şi cas­
trictul nr. 1 Simeria s-a angajai
T re n u ri c u to n a j s p o rit la începutul lunii august sa expe­ traveţilor. Buna îngrijire a accs
dieze oţelarilor hunedoreni 10.000 tor culturi a făcut ca şi produc­
Datorită intensificării baticului de La cererea mecanicilor dc locomo !(g. lier vechi. Angnjamenlul lor a
mărfuri pe linia Subcelatc-Bouţafl, tivă Gheorghe Ghcrdan, Vasilc Ur- fost îndeplinii, pînă la slîrşitul lu­ ţiile să fie cu mult sporite faţă
trenurile operator 1, 2, 3 şi 4 nu su, Ercmia Băloi, Petru Grădiştean, nii august. Ei au reuşit sâ trimită de anul trecut. Acest lucru se
mai puteau tace faţă. De aceea, una pleacă zilnic din staţia aminlilă tre­ oţelarilor hunedoreni 22 000 l<g. lier datoreşte muncii entuziaste a
din preocupările principale ale me­ nuri cu tonaj sporit. Numai de la vechi.
canicilor de locomolive din com­ data de 25 august a.c. şi pină la I In această acţiune s-an evidenţiat colectiviştilor, care sfătuiţi de
Maiştrii llîe Sârăcsau şi Mircea VinliJă sînt ounoscuti de’ către colectivul fabricii „Sebeşul" din Sebeş plexul C F R Subcetale este remor- septembrie a.c. mecanicii amintiţi echipele conduse de Ion Handa, brigadierul legumicol Maria Făr-
carea trenurilor cu tonaj sporit şi
ca oameni harnici şi pricepuţi. Ori dc ctte ori se termină cile o lucrare sau urmează să se pună în lunctiune au remorcat în plus mai mult de caş, au executat la timp toate
reducerea consumurilor dc combus­ loan Tcodorescti, precum şi picherul
o maşină ei sint aceia care verifică ş. controlează starea lucrării executate sau buna funcţionare a maşinii. tibil. 350 tone. districtului loan Lucaci. lucrările necesare obţinerii unor
In lotograile: Cei doi maiştri lucrînd tn secţia circulare La noile maşini cu dublu cilindru. producţii sporite de legume.

Uneori pornesc spre case abia In — } ar. cauR* CCv<* inginerul nos­
amurg. ciad soarele se topeşte sin- tru fi pînă nu găseşte nu mat are
ger iu după spinarea dealurilor. Al­ A i c i i i o u L s e n a ş t e d i n n o n astîmpăr nici noaptea — spun ei.
teori, chiar mai tîrziu. Pentru ci, Acest neasltmpăr pentru căutarea
sirena de la ora 15,00 a laminorului noului nu-i stupineşte numai pc in­
de 450 mm. din Hunedoara nu în­ fa[a aparatajelor cu zeci de mii dc Să vorbească despre modificările încearcă un sentiment de adincă jeze performantele acţionării. inşiri tenneni tehnici 'din carc unii ginerii Mociofan sau Bercovici. Aici.
seamnă totdeauna încetarea lucru­ fire. sau dincolo la patul dc răcire aduse la patul dc răcire al produ satisfacţie. Dar unde oare, la cele Pină nu de mult depistarea de­ poate nu vom înţelege prea mult la laminorul dc 450 mm. întilncfti
lui. De fapt nu-i opreşte nimeni să la foarfece. sau in fala trenuriloi selor finite ar însemna să-(i spună trei linii ale laminorului de 450 mm., ranjamentelor era mult încetinită. lată de pildă cum şi-a însemnat el zeci ca ei. E dc ajuns să-ţi vorbeas­
mai rămină. Ei rămin totuşi. Cei intermediare, urmărind metalul in­ cum fiecare avarie, fiecare profil inginerul Bercovici nu încearcă sa­ Legătura cu posturile dc comandă cîteva din ultimele inovaţii: „Sche­ că cineva despre inovaţiile electri­
care nu-i cunosc îşi spun uşor. candescent ? rebutul loveau in inima lui Cind tisfacţie. Unde oare aici, în imensele se făcea greu. Aceasta. pentru că mă pentru fular ea automată a unui cianului Aurel T egara ţi sa te in
„N-an familie, altfel n-ar mai sta Răspunsul il pot da azi sute şi produsul finit ajungea pe patul dc hale, nu se găseşte o părticică din subsolurile aparatajelor electrice nu futaj lung la foarfecă 1 şi 2M, trebi: „Cind se ocupă şi dc aşa
ore întregi după program0. Dar chiar mii dc oameni ai muncii din răcire şi ieşea dc pc jgheaburi Oor- munca lui mereu cercetătoare, lată erau prevăzute cu tclevorbitoarc. „Adaptarea limitalorilor de cursă ceva ? Doar dimineaţa c aici, prim
nu-i aşa. Şi inginerul Ştefan Bcrco- patria noastră, toţi acei pentru care nind spre capcana de rebuturi, frâ- dc pildă foarfecă rotativă de la linia pentru motoarele dispozitivelor Rah- in acel şuvoi al muncii continue,
inginerului se inUţeau
mintările
viei, şi colegul său Ştefan Mocio- munca a devenit o necesitate. Ras Dar fi aici au intervenit căutările man“, „Semnalizare pc postul de co­ iar după-amiază e elev la şcoala dc |
fan şi-au durat cămine in carc fe­ punsul il dau to(i acei care nu se Concepea o nouă modificare, o cris­ continue ale inginerului Bercovici mandă D asupra funcţionării...". maiştri Răspunsul îl dau simplu \
taliza în mintea-i ageră iar cind o
ricirea a pătruns nestingherită Şi mulţumesc cu ceea ce au făcut, cu Folosind un complet microfon-difu- Termeni tehnici, puţin folosiţi de ei, electricianul Tegara. maiştrii lo-
pentru unul fi pentru celălalt reve­ ceea ce este. ci caută mereu noid experimenta, tn timpul reglajului Oameni crescuţi zor mobil, care prinlr-o schemă se masa dc oameni Dar cei ce lucrea­ nescu. Podar iu sau Matei, inginerii I
derea in familie, după orele de lu­ acel nou care să uşureze mai mult apăreau elemente noi. Ore, zile, sap- şl educafi de parlid comută pc amplificatorii postului ză aici, la laminor, cunosc fi ter­ Cărăbaşn, Bercovici sau Mociofan.
cru. e aşteptată, dorită. Ba. in apar­ munca, s-o sporească, s-o Iacă mai tărnini in fir a muncit. L-an aju­ de televorbitor al sălii de comando menii şi noul adus prin aceste ino­ zeci şi zeci de lucrători ai lamino
tamentul 4 din blocul E 3 această economicoasă, mai frumoasă. tat fi colegii. Şi. intr-o după-amia- el a asigurat acum legătura cu vaţii în munca lor Ei ştiu că dc mini care sint intr-o continuă cău
bucurie e completată de glasurile Să-l cunoaştem pe inginerul Ştefan :ă cu soare mult. de parcă fi na aceste posturi Deranjamentele sînt atunci procesul de laminare se des­ tare. Ei sint acei carc scol noul
cristaline ale Zoicăi şi Brînduşei, su­ Bercovici, pe omul acesta în floarea tura s-n pregătit pentru sărbătoa­ depistate imediat. făşoară mai bine, că munca lor c din nou, îl pun la dispoziţia oria
rioarele care peste cîteva zile vor virstei cu fruntea înaltă. îndărătul rea succesului, căutările Ini au in lină. Acesteia i-a modificai sislc mai spornică, mai productivă, că cilor lor dc la posturile dc comanda
Căutările inginerului Bercovici sini
fi şi colege de şcoala căreia întrezăreşti prezenta conti­ vins. Dc atunci rebuturile au scăzut mul de frînare. Nu atinge per foi multe fi cunoscute de întregul co­ atunci cind linia intră in funcţiune sau de la cuptoare, de la trenurile
Aşadar, au familii, iar aici, la nuă a gîndirii ştiinţifice. E tină: cu 14 tone lunar, de atunci staţio mante mai mari decit înainte. //» lectiv al laminorului. Pentru că acest avariile sînt mult mai /;f/fin*v De pregătitoare, sau dc la vîrlelniţă
laminor, nimeni nu le-a impus să aici la laminor, cum tineri sini toii nările pfjcinuitc de defectele elec­ schimb foloseşte aproape pe jumă­ colectiv le-a aplicat in muncă sim­ multe ori cind sunetul sirenei anun­ Sini oamenii noştri noi, crescuţi şi j
rămină peste orele dc muncă Ingi­ căci tinăr e şi laminorul. Dar în trice au scăzut de la cele 28 ore tate aparatajul electric. Acum le-an ţind din plin îmbunătăţirile aduse. ţa sfîrşitul schimbului, luminătorii îndrumaţi de partid, oameni care
nerul Ştefan Bercovici e adjuncta' Irebat fiind despre numărul inova­ in primele patru luni ale anului, la rămas disponibil apar ala j pentru E cunoscut inginerul Bercovici cum îşi întorc privirea spre locurile unde azi îi întUncşli pretutindeni, in mine.
şefului secţiei cu partea electrică ţiilor pc care le-a adus la partea 3 ore în prezent Azi, cind ingine­ încă o acţionare completă cu curent cunoscut e şi inginerul Mociofan. poate fi văzut inginerul Mociofan pe şantiere, in uzine, în laboratoa­
a celor trei linii. Ştefan Mociofan electrică a instalaţiilor nu-ţi poate rul Bercovici trece prin secţia la­ cdntinnu (trei redresori cu vapori tinarul acela înalt, brunet, cu pri­ După mişcările lui. după preocu­ re. Sint oameni ale căror fapte se
e energetic principal la linia sir- da un răspuns sigur. Sini multe, şi minări fine, urmărind şerpii uriaşi fixează durabil în cronica nouă u
mă Atunci ? Dc ce după-amiexe in una c mai nouă ca cealaltă, una e dc oţel incandescent alunccind cu­ de mercur, bobina de şoc, aparataj viri senine dar mistuite continuu ‘de parea ce i se citeşte pc faţă, ci ştiu patriei, indemnind alte sute şi mii
şir ii inti/neşti prin sălile de co­ mai economicoasă ca alta, una aduce minţi de pe jgheaburi pe greble, de comandă...). Au obţinut aşadar neliniştea cercetătortdui. Sa vorbeşti că pentru energeticul principal ziua să facă la fel.
mandă, prin subsolurile acestora, in imbunătăfiri mai mari decit alta. de acolo pe rolele patului de răcire, material de rezervă fără să deran­ despre inovaţiile lui ar însemna să de muncă nu s-a încheiat. LUCIA L1CIU