Page 18 - 1963-09

n t . m i
Drumul aocl Pftfţ. %

La E.m. Teliuc
Cînd te pripeşti, poli să greşeşti
Rămînerea în urmă poate fi recuperata Pe la inceptUul acestui an, in

cumpără, iar precupeţii cumpără
(Urinare din pa* l-n) co-organizatoricc nu poale li justifici* po/ătul de exploziv de la orizontul ISO, urma unei măsuri, chiofcul apar­ un ziar pentru a-şi împacheta ce
Cirea planului de producţie. tă, Ea se dalorcşlc slabei preocupări sectorul 11. ţinător Direcţiei regionale P.TT.R., diverse ziare pentru a le folosi la
împachetatul fructelor, caşcavalu­
Una din accslc măsuri este execu­ a conducerii exploatării. Sc înţelege că o astfel de stare dc pentru difuzarea presei a fost lui etc., etc.
tarea casei de pompe şi a bazinelor de lucruri nu este corespunzătoare. Co­ mulat din centrul oralului Deva. Se ajunge deci la situaţia ca, in
colectare a apei, precum şi montarea Cadrele tehnica mitelui de partid, comitetul sindica­ unde avea o poziţie corespunză­
pompelor la orizontul 100. Aici şi azi la muncă activă! lului şi conducerea tehnică a exploa­ loc să fie folosite scopului pentru
care te tipăresc, anumite
ziare
se obţine un randament care nu dcp.V tării trebuie să găsească îorme dc atra­ toare, înfr-un toc nepotrivit, si­
şeşte 50 la sulă din randamentul ce Exploatarea Tcliuc are astăzi mai gere a cadrelor tehnice Ia o activitate tuat la numai eîţiva metri de la silit cumpărate pentru ambalaj,
poate fi atins în condiţii similare. multe cadre de ingineri, tehnicieni şi sislcmatică şi multilaterală. Esle bile intrarea în piaţă. Iniţiatorii acestei maculatură pentru cutare sau cu­
poale
tare produs. Cazul se moi
Dc asemenea, mi a fost soluţionată maiştri decît in oricare perioadă a exis- ia principalele probleme tehnice care operaţiuni au crezul, probabil că Kclilpa condus*
nici piuă în prezent problema aeraju- tenţiei sale. Lucrul esle lircsc dacă se trebuie rczolvntc să fie dale cile unui aţa e bine sau că unica soluţie încă comenta, se pol aduce şi alle de sorlaloarca Ana
Iui la orizontul 100, pentru că n-a ţine seama dc amploarea pc caie îi grup dc ingineri, tehnicieni şi maiş­ asta ar fi. Dacă au fost călăuziţi dovezi pentru a reliefa netemei­ Sccaş de Id fabrica
lost străpuns nici un suitor. Din cau­ luat-o mina. Cei mai mulţi dintre ?i tri. iar aceste grupuri, consultînd li’c nicia măsurii luate $i dacă a aiurii „ I Mal" Petreci
za schimbării destinaţiei suitorului de au lost crescuţi şi educaţi în anii rafiiră de specialitate şi studiind cu de alte intenţii n-au decît s-n spu­ morali ai „acţiunii" privind muta­ esle evldcnţinlă în
legătură între supralaţă şi orizontul regimului nostru demoerot-popular. Li atenţie condiţiile concrete atc exploa­ nă. Adică pot spune ce vor. ade­ rea chioşcului respectiv la locul
Io0, transportul materialului lemnos şi posedă cunoştinţe suficiente pciilrn re tării. să caute pentru fiecare situaţie vărul este eă măsura luată a fost unde este acum nu sin/ convinşi că întrecerea socialis­
fieros tn mină se face prin puţ. c*en zolvarea oricăror probleme ridicate dc în parte soluţiile cele mai eficace şi nechibzuită. au procedat greşit le recomandăm ta. I;unA de hină
(e li reduce din capacitate, îngrcimînd producţie. Aici au şi condiţii prielnice economice. Sub această formă, cadre­ următoarele; să studieze din con­ ea îşi depăşeşte
nstlel transporlul minereului şi sterilu­ pentru aplicarea în viaţă a cunoştinţe­ le tclmicc vor aduce un aport mai în­ Poate că se Vor considera ofen­ strucţia de partid acea parte care pionul de produc­
lui. lor dc care dispun. semnat la realizarea sarcinilor ce stau saţi tovarăşii cărora ne adresăm, se referă la presă şi rolul ci şi ţie cm (Şte 25 Io
Aii mai rămas ncrcalizale şi alle Nefiresc este însă Inptul că im toţi în faţa colectivului exploatării. Pot fi sau mai precis ca­ să tragă concluzii,* Milă.
măsuri lehnicooi:gnnizatorioe picvă- inginerii, tehnicienii şi maiştrii şuii căutate şi alte forme dc atragere a ca­ re au dispus mu- - - ui nu scape pri­ IN FOTOGRAFIE;
;ule pentru amil accsla. atraşi în suficientă măsură la solu­ drelor inginereşti la o muncă mai plină *1 tarea acestui chioşc lejul cînd vor li Tovarăşa Ana Setos
Rslc cazul să amintim aici că nici ţionarea problemelor ce Iriîmîulă colec­ dc roade. Pentru aceasta trebuie însă I* in locul respec- Î N S E M N Ă R I la Bucureşti, T i­
Ia planul dc investiţii nu se sla prea tivul. Exislă la mina Tcliuc situaţii mai mullă preocupare. In orice caz, % tiv, insă trebuit . ... mişoara. Cluj etc., alături de iinn **:n
I inc Cilcva lucrări de mare importan­ care dovedesc cn unii ingineri nu re eforturile acestor oameni trebuie în- % să le-o spunem — pentru a ve­ mnneilonrole din
ţa pentru soarta producţiei sini ncî:i- zolvă sarcinile ce li se pun. Unora driimalc cu atenţie şi cu simţ de răs­ m* deschis; n-au dat dovadă de nricn- dea unde sint aşezate chioşcurile echipa pe care *
deplmilc sau se execută cu încenti- le lipsesc din atenţie problemele de pundere. \ tare in rezolvarea problemei rei- de vînzarea ziarelor şi să Ic com­ conduce.
nealn nepermisă. Sc remorcă mari ră- perspectivă picrzîndu-se în lucruri mă- ★ 5 pective. pare cu cele din Deva / sâ urmă­
mincri în urmă la palorii şi suitori in cunlc. lată un exemplu: este ştiut că Rcccnl. sub îndrumarea comitetului Prin mutarea chioşcului acolo rească personal onii se difuzea­
serfonil „Pădurea Oraşului", sislcm.i- pc măsura adîncirii carierei, apare dc parlid, conducerea exploatării a \ unde a fost mutat, s-a fngmmat ză ziarele la chioşcul de la piafă.
tizarca reţelei de aer comprimat, ame­ apa care trebuie evacuata. Conducerii analizai modul în care a tost îndepli­ / vînzarca ziarelor Dintr-nn Inc de cile ziare sînl folosite pentru a fi
najări pentru evacuarea apei dc la lehnice a exploatării (şei dc exploa nit planul de producţie pe primele 7 \ centru, chioşcul a fost dus intr-un citite şi cile ajung pe mesele unor
mizoiiliil 180, depozitul dc la Pios a laic — loan Zaha, inginer şcl — Ionii luni ale anului. Cu acest prilej a fosl *• Inc mărginaş, mai puţin căutat de precupeţi drept ambalaj. Recoman­
şi tunari geologice. Depozitul dc Humă) i-a „scăpat" din vedere că tre­ aJopl.il un plan de măsuri care să cititori. ,,E un loc aglomerat — dări sc mai pot face. Dur să ne
Plosca dc pildă, cslc un obiectiv care buie procurate din (imp pompe. Pro­ ducă la recuperarea rămîncrii in urmă \ vor spune tovarăşii respectivi — şi oprim aici cu speranţa că tovară­
nu se îndeplineşte în termen dacă se­ blema procurării acestor pompe s-a şi la îndeplinirea sarcinilor dc plan *• ziarele se vhid“ . Da, e aglomerat, şii in cauză vor ajunge la conclu­
va lucra cu randamentul dc pî.iâ uns mai acut abia cînd npnriţin apei pc anul 1963. Analiza a scos în evi­ mai cu seamă în zilele dc miercuri. zia că e mai important să rezervi
.vinii. Deşi sc lucrează aici Hc aproa­ a devenit (apt împlinit. denţă faptul că la această exploatare *• sîmhată şi duminică, atunci cînd difuzării presei noastre locul cen­
pe II luni (termen dc execuţie — 31 'Sini, dc asemenea, siluaţii and. pen­ există sulicicnlc resurse pentru ca plnă •* pia(a e abundentă şi cînd cetăţc- tral, iar vînzării tutunului locul
■:emnbric 1963) obîeolivul este reali­ tru rezolvarea mici probleme ce stă în la sfîişitul anului planul să fie înde­ •I nii oraşului merg după cumpără- cuvenit.
zat abia în proporţie dc aproximativ plinit cu succes la principalii îndiu. *• turi. Dar in restul zilelor cum stau
35 la sulă. Pînă dc riirind această lu­ competenţa inginerilor nu se poale sta­ Pcnlru aceasta va trebui ca şî condu­ •* lucrurile t lată cum : difuzorul
nare s-a atacat numai înlr-un Iront bili o soluţie unică şi aceasta pentru cerea Trustului minier Deva — prin *. respectiv îşi ia pachetul cu ziare
uin 4 posibile. In afara de accastc că nu există o coordonare sistematică serviciile sate — să acorde un spri­ •* şi se aşează pe o stradă sau alta
ertiip.i care a lucrai pînă acum a for.i a activităţii cadrelor inginereşti. Ctod jin mai susţinut colectivului minei Te- \ din centrul oraşului pentru a le
slab dotată cu nnclle şi material uc- sc iveşte totuşi cile o şedinţă sau cons­ line. *• vinde. E problematic chiar şi in
cesar O situaţie şi mai slabă se află fătuire de producţie, fiecare inginer îşi Recuperarea rămîncrii în urina şi în­ .• zilele cînd piaţa e frecventată de
•a direcţionala 12. Aici randamentul susţine punctul dc vedere pc caic nu l deplinirea integrală 6 planului dc că- •* oameni, de cumpărători. Atunci se
, linge abia ceva mni bine de un sten cunosc ceilalţi. Aici încep discuţiile 4ic minerii de la această exploatare va \ vînd ziare dar nu toate pentru a
din <‘H normat. în legătură cu soluţiile. De aceea se aduce o contribuţie înseninată la spo­ I* fi citite ci pentru a fi folosite ca
F.vc: n'aren cu înOmcrc a major îlfi- execută uncie lucrări pe baza unor so rirea continuă a producţiei mehl. •* ambalai. Chioşcul Cn ziare fiind
lij lucrărilor prcvăzulc alil în planul dc Iuţii provizorii, care, apoi sînl aban­ U a r m e a n J» la indemină, gospodina cumpără
m \îsliţii dl şi în ccl dc măsuri teh ii* donate, aşa cum s-a întîmplat cu de-
i . W A S V . V / A
In pas cu cuceririle tehnicii miniere
N O T A SÂPTÂMÎNA CRUCII ROŞII N o u tă ţi te h n ic e
Datorii uitate meroase conferinţe pc teme me­ Protejarea pieselor Creşterea productivităţii mun­ Atenţia principală a fost în­ rezervelor dc minereu în unele
lucrătorilor din cooperaţia meşteşu. La redacţie sosesc in fiecare dicale. Conferenţiarii au vorbit cii, sporirea randamentului fie­ dreptată spre creşterea produc­ panouri din sectorul „lilie Pin-
q*rea*ră le revine sarcina de a se 2l numeroase scrisori in care despre bolile cardiovasculare şi de oţel împotriva cărei echipe de mineri şi a vite­ tivităţii în abataje. La îndemnul lilie".
preocupa ronllmm de îmbunătăţirea sini redate aspecte privind ac- zelor de înaintare la lucrările de organizaţiei de partid, cadrele Analizînd însă condiţiile exis­
muncii lor, In scopul asigurării unei (iuuite organiialc cu pritejut ulceroase, despre silicoză, preve­ coroziunii investiţii au stat în permanenţă tehnice au căutat să aplice în tente în secţia Valea Morii s-a
deserviri exemplare a populaţiei. Se săptănunu Crucii Roşii, tată ci- nirea îmbolnăvirilor profesionale, in atenţia întregului colectiv de producţie cele mai avansate me­ constatat că n-au fost folosite
leva dintre ele.
poate afirma că majoritatea lucrăto­ despre efort şi oboseală etc. Pînă Pcnlru prolejorea pieselor dc oţel îm­ muncă din secţia Valea Morii de tode de exploatare care să ducă roate posibilităţile dc creştere a
rilor cooperativei meşteşugăreşti „Re­ în prezent s-au ţinut 210 confe­ potriva coroziunii se practici pc scă­ la E.M. Barza. Stvă^uîndu-se să la sporirea producţiei fără să ne­ productivităţii muncii, că se pot
tezatul" din Haţeg depun strădanii Concursuri rinţe Ia care au participat aproa­ ri largi mctod.i de fosfnlarc cart trimită uzinei de preparare cît cesite eforturi fizice suplimenta­ aplica noi metode de exploatare.
in acest sens. Strădania lor o condus constă în acoperirea lor cu o peliculă mai mult minereu de bună cali­ re. Pe lîngă metodele cunoscute, Pe această bază am preconizat
dc fosfat în Ir-o baie cIeclrolitic;i. îna­
la sporirea prestigiului unîllţilor Tn „Sanitarii pricepuţi11 pe 38.000 cetăţeni. Cele mai reu­ tate, minerii, cu ajutorul maiştri­ a fost experimentală şi aplicată experimentarea metodei de ex­
care lucrează şl le-a adus Implicit Zilele trecute s-a organizat la şite conferinţe s-au ţinut la Deva, inte de accasla picscic trebuie si fie lor şi tehnicienilor, şi-au organi­ metoda de exploatare în Uşii di­ ploatare cu suitori avansaţi. In
respectul cetăţenilor, Alba Iulia, Hunedoara, Sebeş, curăţate minuţios de innder, de rugină zat mai bine munca în fronturile recţionale de 4 m. Folosind
Lupeni un concurs „Sanitarii $i de alle produse rezultate din coro­ acest scop au şi fost începute
Cu toate acestea în cadrul coope­ pricepuţi" pe tema „Primul aju­ Daia. E.M. Petrii a şi ţn alte loca­ de lucru, au folosit judicios tim­ această metodă echipe de mineri lucrările pregătitoare. Se bat
ra tiv i se mal găsesc unit coopera­ lităţi. ziune. De obicei, îfl acest scop pul de lucru. Am reuşit ca în pri­ cum au fost cele conduse de
tori care au o comportare ce lasă de tor în caz de hemoragii şi frac­ se procedează la prelucrarea suprafe­ mele şapte luni ale anului să Gavrilă Hegv, Circu P. Ghcorghc, suitori dc delimitare a panoului
şi din aceşti suitori se va face
dorit. Printre aceştia se numără Ioslf turi". Au concurat grupele sani­ ţei pieselor cil jet dc apă, 1.1 curăţarea realizăm productivitatea planifi­ Circu Petru lui Visalon şi altele
Petreu şl Franctso Roite, de la secţia tare de la întreprinderile din Seri de înfrebări lor cu alice tnelalice, la decapare cată cu 100,3 la sulă. Şi la lucrările au extras cu 14 la sută mai mult apoi exploatarea minereului. Pe
vulcanizare, care absentează deseori oraşul Lupeni. Cele mai bune ele. Asemenea procedee sînt însă des­ de înaintare am obţinut o creşte­ lîngă obţinerea unor randamente
nemotlviat de la lucru, amină nejusll- răspunsuri la întrebări au fost şi răspunsuri tul de compticale şi .iu sînl suficient re continuă a productivităţii sporite, această metodă va duce
fleat executarea comenzilor, sltrnlnd dc eficiente. muncii. Concursul şi la îmbunătăţirea calităţii mine­
date dc Victoria Dobre, Stela Mo- dn grup de specialişti 'Ovic‘ iji reului deoarece sc va extrage nu­
nemulţumirea clienţilor. Din exemple­ In scopul popularizării pe scară propus un procedeu nou pcnlru prolc- La obţinerea acestor realizări
le negative desprinse din activitatea canu şi Elisabeta Borza, care au cît mai largă a unor cunoştinţe corespondenţilor mai filonul de minereu, fără să
secţiei vulcanizare se poate arăta ocupat primele trei locuri în or­ sanitare au fost organizate la jarca pieselor de oţel împotriva coro­ au condus atît buna organizare voinntari se mai amestece cu sterilul, iar
a muncii, cît şi dotarea echipelor
unul, suficient de sugestiv : comanda dinea amintita. Concursul s-a ziunii. El permile să se renunţe Ih minereul va cădea direct în ros­
nr. 1873 a stat real bine 0e o lună bucurat de un frumos succes. oraşe şi sate cît şi în întreprin­ corijarea preliminară a pieselor, întru- de mineri cu perforatoare P.R. 18 togol, supriniîndu-se în marc
neexecutată. In timp ce cooperatorii deri, seri de întrebări şi răspun­ cit eliminarea binderului şi a ruginei şi -P.R. 24, precum şi cu 9 maşini minereu. Tot în acest an am apli­ măsură operaţiunea dc încălcare.
amintii! se plimbau nestlngherlţl pe Confer inje suri. Cu acest prilej, o seric de are loc chiar tu baia de fosfnlarc. de încărcat. Utilizîndu-Ie la capa­ cat şi metoda dc exploatare cu
străzile oraşului.;. medici au răspuns la întrebările Pentru aceasta în elcctrotitul conţinut citatea nominală, minerii secţiei aripi înclinate, cu ajutorul căreia O altă metodă, care va intra în
Conducerea cooperativei meşteşu­ pe feme medicale puse de către cetăţeni. Pînă în 1n baie se introduc* o canlilale supli­ noastre şi-au îndeplinit sarcina s-a realizat un spor dc producţie curînd în faza dc experimentare
găreşti „Refrzetul* din Haţeg va mentară bine stabilită de oxal.il dc de încărcare mecanică în propor­ de 13 procente. Rezultatele bune în cadrul sectorului III Valea
trebui să fa măsuri nelntîrziate pen­ Prin grija Comitetului regional prezent au fost organizate seri june, sare puţin solubilă. An ionii de ţie de 101,2 la sută, faţă de pre­ obţinute nc-au determinai să ex­ Morii, este accca de exploatare
tru înlăturarea situaţiei amintite. de Cruce Roşie în aceaslfi săp­ dc întrebări şi răspunsuri în 48 oxalat care apar în baie în acest caz vederile planului tehnic. Pe tindem ateste metode în funcţie cu front lung. Pentru a uşura
NICU SBUCHPA tămână au fost ţinute în oraşele de localităţi la care au participat formează cu ionii de fier Irivalent această cale s-âit obţinut viteze dc condiţiile de zăcămînt. Tn pre­ munca minerilor şi în vederea
corespondent şi satele regiunii noastre nu- peste 4.000 cetăţeni. compuşi complecşi solubili. Iii felul a- sporite de avansare. Tn galeria zent metoda dc exploatare in fîşii sporirii vitezei dc transport a
cest a ţunderul şi rugina se îndepăr­ transversală spre „filonul dc dc 4 m. este folosîtă de 10 echipe minereului în abataj, aici se va
tează de pe piese concomitent cu lor- aramă" din orizontul „I Mai", de mineri, iar cea cu aripi înclina­ experimenta Folosirea scocului
marca unei pelicule de foslat. sectoiul J, dc pildă, echipa con­ te de 4 echipe. Avînd crea le con­ oscilant, care pînă în prezent a
dusă de Micoîae Vădan a reali­ diţiile necesare sc va licee şi la dat rczuflate bune la transportul
Sudarea zat o viteză de înaintare de aplicarea metodei dc exploatare minereului rezultat dc la Săpa­
12,6 m.L pe om şi lună faţă de cu înmagazinarco minereului pc rea suitorului de delimitare a
cu aer cald 6 m. planificat. care o vom folosi la extragerea panoului.
Fără îndoială că n-au Fost epui­
Specialiştii soviet iei au elaborat un
procedeu original dc sudare a artico­ zate toate rezervele interne pe
lelor din materiale plastice, care asi­ Lucrări de construcţii care folosirea tehnicii moderne
guri cusături sudate rezistente. Ca a- ni lc pune la îndemînă. Dar, ţi-
Datorita bunei orga.niîări a muncii.
parat de sudare serveşte un tub cu Ivu însilozarea furajelor s-au amenajat ntnd tocim pasul cu cele mat noi
In G.A.C. din SMislc. raionul Brad. lrel gropi, eu o capacitate totală de
un ajutaj prin care acrul încălzit la cuceriri ale tehnicii mineritului şi
dc la începutul nnului şi pînă în pre­ NO tone.
200-250 grade este debitat în zona 4c studiind cu atenţie condiţiile
zent au fost terminale lucrările do
sudat. construcţie la multe din obiectivele La grajdul pentru bovine, planifi­ noastre dc zăcămînt, vom desco­
Apnralajul auxiliar se compune din- planificate. cat pentru aoe6t an. a fost turnată peri noi şi valoroase rezerve in­
tr-un compresor, un translormator şi Printre acestea pot fi amintite cons­ fundalia, în pVez.ent efecliundu-so lu­ terne pc care, folosindu-le, vom
un dispozitiv dc încălzire. Străb^tînd truirea a două încăperi, dintre care crările de v.idărie. Materialele necesa­ realiza o productivitate sporită
canalele executate îulr-o bară din ma­ re acestei construcţii au fosl procu­ în fiecare abataj.
terial ceramic, aerul comprimat se în­ una pentru monta artificială şî una
călzeşte la temperatura necesară. pentru prelucrarea laptelui. rate din timp, gospodăria nvlnd asi­ ing. VIORFL TRANCA
S-au şi terminat pregătirile pentru De asemenea a fost terminală cons­ gurate lemnul, ţigla şt cărămida ne­ şeful secţiei Valea Morii
fabricarea în serie a TiiA-lui aparat. trucţia unul saivan pentru ol, Iar pen- cesare. de la E. M. Barza
La Sanherul 4 construcţii f.C.S H # lotul 3, brigada de zidari condusă de
Sandu Grigore e mereu tn frunte. Pe luna august, ea j/*a depăşit planul • u
24 la sutâ.
Lum va fi vremea? prognoze rtgbo. Discuţia ca specialiş­ Amploarea şl precizia cercetărilor

POŞTA REDACŢIEI tii de aut relevă rostul muncii lor, actuale ale institututui devin mat preg­
nante in sălile maşinilor de
calat
răsptimitul Unor neccsilăţi vitale ah;
if l T l • 1 0 • *0 0 agriculturii. Cunoaşterea umezelii şt analitic. O economic imensă de timp,
tele de pe harta sinoptică sint inter­
FJLIMON L. ION - Drîmbar; Poc Vă sfătuim să Iccturaţi mult ver­ Cum oa fi are mea ? — tată • tn• pe ceferist, pe not toţi. Şi conştiinţa pretate dt mai riguros. Am aflat că temperaturii solului la diferite adia- o sistematizare raţională şi o valorifi­
zia închinată zilei dc 23 August, pc suri de-alc poeţilor noştri clasici şi co.i trcSare la care fiecare găseşte răs­ muncii împlinite cu abnegaţie dau la îmbogăţirea procedeelor ştiinţifice ţinu. a efectelor favor abile sau dău­ care completă a urtaŞulut număr ne
rare aţi trimis-o redacţiei cu prilejul lemporani, să nu vă pripiţi în aşterne puns în ziare, la radio sau televi­ tărie de oţal. calm şi eroism acestor nătoare pe care le pot avea diferite dutc necesare activităţii institutului —
ziune : „Institutul meteorologic ce­ oameni aflaţi la datorie. respective au adus o contribuţie de condiţii meteorologice asupra unei sint principalele avantaje ale acestui
sărbătoririi celei dc n XlX-n aniver­ rta pe hirtic, în versuri, a gindurilor. rn unică...". Poposind la Institutul meteorologic seamă şl specialiştii noştri, „ă lclo-.te culturi sau alta. a fazelor dc dezvoltat e centru electronic, lată iot aici instala­
sari a eliberării patriei de sub jugul Poezia cere o muncă asiduă, plină central, în noul său lăcaş, construit graf-analii ic e de întocmite a hărfii a plantelor, anunţarea Iu tihlp a ţii de recepţie şt emisie radiotcleimprt-
i.iţcisl, nu a putut fi publicată. Aceasta de malurilote, dc răspundere. Ar li bi­ Nu toţi cei care ascultă sau citesc recent în Bucureşti, afli lucruri in­ probabile a timpului la sol şt alti- schimbării rapide a timpului — toate
CeoArccc conţine unele exprimări gre­ ne dacă aţi cili versurile dvs. în cer­ aceste cuvinte, devenite familiare, şhu teresante. phnt de semnificaţie. Şi tudine" e un titlu poale cam arul, acestea sînt abso'ul necesare omului maior, telejolo şi telex, care asigură
o legătură rapidă, precisă, cu staţiile
oaie. o scrie dc versuri scrise din ht- cul literar „Flacăra" din Hunedoara că, pentru scurtul şt obişnuitul co­ nu e de mirare. Specialiştii instilu- dar el consemnează o valoroasă lu­ muncii de pe ogoare.
Lja condeiului, superficial, repetiţii su­ municat cotidian, lucrează zi şi noap­ crare in acest domeniu, care însu­ meteorologice naţionale şi centrele dm
dc unde, de asemenea, aţi primi În­ te. mii de oameni răspindifi pe în­ lui au o bogată activitate de cerce­ Alături de secţia agromctcorologtlor străinătate..
părătoare. Pc viilor va trebui să lu­ drumări preţioase în muncă. tare ştiinţifică pusă In slujba e.o- mează rezultatele studiului şi cercetă­ se află climatologii. Pc mesele lor de In noua clădire nu lucrează însă
craţi cu mai multă migală asupra lie- treg cuprinsul ţării. Fără datele trans­ nomtei naţionale. Ea este însoţită de rilor făcute tn institut. Acum, o pre­ lucru tui vezi. ca in cetei ui te labora­
STANUŞ AtEFTODIE - Lomarr. mise din oră in ord, neîntrerupt, ar> toate secţiile institutului. S-a ţinut
rărui ctivinl, să cvilaţi expresiile lo­ Versurile dumneavoastră, trimise re­ cei dc pe virilil Omul, la 2.507 m o intensă muncă operativă, cov.re- ocupare. deosebită a meteorologilor toare, aparate şi instrumente compli­ seama de specificul muncii fiecăruia.
zincarde, să căutaţi imaginile poetice dacţiei cu prilejul zilei dc 23 August, altitudine (legaţi de restul lutnii o tizălâ anual tn cele 3’).O60 buletine este îmbogăţirea continuă a datelor cate. Atei se face o muncă dc studii, Acrologu, de pildă, au pnnut un nou
(dc mai potrivite conţinutului pe ca­ pcnlru rutele de zbor, 72.000 de co­ meteorologice cu elcmerU* din ce'r de uprofuiidare şi valorificare a unor centru, la Mogoşoaia. Alături de co­
sini străbătute dc sincere sentimente jumătate de an doar prin undele ra­ mal dijerite puncte geografice. In date mal vechi sau mal noi. Iţi troti
ic doriţi să-l transmiteţi. Că aveţi po­ patriolice, de niîndrie faţă dc realiză­ dioului ), fără comunicările meteo­ municate pentru diferite domenii ale sprijinul acţiunii lor se află slaţtile legii lor de la protecţia navigaţiei
sibilităţi pentru a scrie bine, cu condi­ rile cu care poporul nostru a inltmpi- rologilor aflafi pe digul Salinei, ta economiei, numeroase sludii Şi con­ automate meteorologice, multe deia da seama din primul moment despre aeriene, ei participă din plin la asi­
ţia să perseveraţi mai mull asupra t'al marca sărbătoare. Din păcate, a- patru kilometri in largul mării ş- sultaţii difuzate tul repti liderilor şi în funcţiune, altele în curs de insta­ însemnătatea cercetărilor lor. Nici un gurarea securităţii zborului aeronaoc-
constructor, ca de altfel nici un specia
prelucrării temelor pc care vreţi să k- ccsle sentimente nu pot fi transmise Ia iile tuturor acelor lucratori anonimi instituţiilor, privind probleme de in­ lare, în locurile cel mai greu ac-:e* list din multe domenii de activitate, lor. Cei de la fizica şi chimismul at­
•ranspiincţî in rime, nc-o dovedesc ver­ aceeaşi tensiune cititorului deoarece pasionaţi de meseria lor, ce slau di just r ie, agr icul Iu râ, transporturi, ba'- sibilâ Acestea vor duce in curînd In nu porneşte la treabă piuă cînd cli­ mosferic, care fac anual zeci de nut
unor
con
neologie,
amplasarea
surile dc mai jos. pline dc prospeţimr, dumneavoastră nu «ţi găsit imagini veghe in atît ea a! le locuri izolai strucfii... lichidarea unor pete albe existente matologul nu este consultat. Dacă de măsurători şi observaţii, studiază
icţinutc din poezia amintită : i'octice proaspete, convingătoare, pen­ nu ar fi cu putinfă alcătuirea buh O vizită la secţia sinoptică iţi face încă pe hărţile noastre sinoptice plouă frecvent sau cad zăpezi abun­ şi cercetează o multitudine de pro­
linului meteorologic. Numai meteoro­
bleme. incepind cu radiaţiile solare şi
O, zi a liberi aţii f Acum chtd In ţară tru prezentarea lor. V-aţi mulţiinvl cunoscută evoluţia timpului, urmărită Primele asemenea staţii automate ro- dente intr-o regiune sau alta, in anu­ (erminind cu impurilăţile aerului. Una
Cresc llorile in ooic, cresc mîndn doar sfl enumeraţi rimînd o serie de logii de pe piscurile munţilor şliu de cercetători pas cu paşi ea este mlneştt au fost create In laboraio mite săptămini sau tuni, sau numai din preocupările lor: meteorologia a
trandafiri, generalităţi, lipsite de intensilate poe­ cită trudă cere iarna scurtul drum însemnată pc hărţi, cu sute şt sute rul condus de inginerul Elorian Pa- sporadici pămintul îngheaţă pînă la plicată. In acest domeniu sini încura­
îngropat Ui zăpezi, de la cabană ş.
Cînd munca se-mplcleşte cu sunet de tică. Aceasta Insă nu e suficient pcn­ piuă la platoul cu aparate, la ciţitm de localităţi din (ara noastră şi trichi. Aicit In laborator, domină uti­ cinci centimetri sau mai mull / din ce jatoare experienţele lor de risipire a
lajele şi instrumentele cele mai deli­
vioară, lru a crea versuri bune, care să metri de prăpastie, pe un ger cum­ restul continentului / sint notati fle­ cate. Mii de metri de cabluri, zeci direcţie şi cil de tare bale de obicei ceţei şi provocare a ploii.
Ifi aşteptăm sosirea cu noi înfăptuiri. meargă îa inima cititorului. plit. Numai cei de la staţiile mctco- care schimbare, fiecare amănunt a; de piese de mare fineţe, calculate vintul. toate acestea şi alle clemente In ccl de-al 79-lea an al activită­
GEORGFSCU GETA - Hunedoa­ Vă sfătuim şi pe dumneavoastră să marihmc cunosc greutăţile ce trebwe elementelor meteorologice. Şi toate exitetn de precis, astfel arată dise­ de climă Irebtlte luate in consideraţie ţii sale, institutul a devenit un impot-
ra ; Nu au pulul vedea lumina tipa­ ienunţaţi la pripeala în scris, pc care înfruntate in largul mării, de mult* acestea notate pe o hartă denumită cată o asemenea staţie. Iar „cre­ de către constructorii de clădiri, de tant centru ştiinţific. Aparatele şi uti­
rului nici versurile dumneavoastră. o vădeşte pe deplin poezia trimisă, şî ori In plină fur tună. Dar munca lor, .hartă sinopticăpernul o cunoaş­ ierul* acesteia oa pulea transmite către epi care amenajează o şosea, c lajele foarte precise cu care a fost în­
Poezia intitulată „Partidului", la ale materializată In lapidarele comuni­ tere exactă a timpului: circulaţia mal mult de 69 de informaţii des­ cale ferată, un baraj... Munca de pină zestrat, specialiştii de o înaltă cali­
cărei versuri ne referim, abundă tn ge­ s3 lucraţi ai efeosebilă alenţie pe fie­
care vers, pe fiecare cuvînt. (Zflulaţl, cate ale timpului probabil, ajută din atmosferei, presiunea şl temperatura pre direcţia şl viteza vtntului, tem­ acum a climatologilor şi-a dat roa­ ficare îl situează azi in rindul celor
neralităţi ce nu spun prea multe, ci, de asemenea, să renunţaţi la lungirea plin activitatea ştiinţifică a climato­ aerului, umezeala, otnlul, norO. Pe peratura, presiunea, umiditatea aeru­ dele în primele două volume ale ma­ mai moderne instituţii Similare din lu­
dimpotrivă, scad din valoarea emoţio­ poeziei nejustilicat, la diluarea, In eon- logului, agromeleorologului, ort a spe­ baza unor legi ale naturii, cu aju­ lui. sivei lucrări „Clima R. P Rontlhe'. me
nală a conţinutului. Apoi, pe parcursul cialiştilor dm dteerse alte rămuriş pc torul unor formule matematice şt o latâ-ne acum la agrometeorologi, tn In curs de apariţie se află atlasul ADRIAN IONESCU
secmţă, a ideii pe care vreţi s-o Iran-
celor şase strofe, se întîlneso foarte smifcţ). ailator şl marinar, pe constructor. unor metode de calcul şl analize, da­ laboratoarele de ft2icâ a solului şi de climalologic. — redactor la „Agerpres" —
multe imagini comune şi rime ştarte. T. ✓ w v v