Page 2 - 1963-09
P. 2
nnv 7579
M « Drumul socialismului
, ; A , ^ ^ >pl % • • *
" j f A - * 3® 1" laborator al naturii
In sudul teritoriilor sovietice din de temperatură şl tocmai în aceas-u
Asia se înalţă un uriaş lanţ muntos regiune poate fi studiat moi bine ca
— Painirul, regiune nepopulată, cu oriunde modul în care plantele reac
climat aspru — şl munţi acoperiţi ţionează la temperaturi 6Că2Ute.
cu zăpezi veşnice. Din vremuri în Pamirul este centrul zonei gheţuri
lor din Asia Centrală. Zăpezile
^1
depărtate Pamirul l-a atras pe cer gheţurile ocupă In această regiune
Pentazocina - dc euriozifăli cetători prin sălbăticia, Inaccesibilita- mai bine de 8.000 kmp iar grosimea
tea şt originalitatea 6a.
qhclorului Pcdcenlco atinge in partea
In zilele noastre Pamirul este de
înlocuitor inofensiv A V . V . W . ajuns de bine cunoscut. Dar interesul centrală 700 —1.000 metri. Aici este
% In sala fiule taie lu- cest mic glob se a- lături — figuri mi- â* ştiinţific pentru accastă regiune a lu amplasat un observator care urmă
al morfinei o* minată a fiavilinnului flă toate piesele. nusade de şah dc mu- ■. mii este departe de a slabi. O 6ei ie de reşte în (ot timpul anului deplasarea
'o de cultură, al Expozi- Sub globul de sti rimea boabelor de ,• importante probleme teoretice şi piue. şi regimul gheţarului. Pe cuhnile mun
Recent s-au anunţat public prlmela ** (ici unionale a rcali- clă sc roteşte lin un mei cerni mai mari ■* ţilor Puniir se acumulează cantităţi
rezultate favorabile obţinute cu un \ zărilor economiei na- disc fie care deoe.am- cran samovare cu ro- lice pot fi rezolvate aici. Ime o fie zăpadă şi gheată De aici
nou medicament analgetic. care pare (ionale, vizitatorii c- dotă nu. se vede nici binele şi capace. Ci- \ înălţimea absolută neobişnuit de rle se deplasează în văi si in tim
să albă avantajele morfinei, fără In xu minează cu alenfie o piesă, doar nişte leva cupe in vii n iui u• •* mare a munţilor Pamir, atmosfera ra pul verii sc topesc, mărind debitul
convenientele el. Noul medicament, *•* exponatele. puncle mici. Ceva tu; un ursuleţ de mă- refiată şi transparentă creează condi rîtiriJor
denumit Pentazociuă, a fost admini mai jos pe acelaşi rimea unui cap de •" ţii neobişnuite pentru creşterea şi Care rsle provenienţa umidităţii
strat unui număr de 155 de bolnavi "■ In fa(a unui stand stand, se zăreşte un chibrit. dezvoltarea plantelor. S-nr părea că nc umilirile în munţii Pamir sub for
In perioadă postoperatorie, prin In \ sc află un grup mare cilindru transparent. Dar iată nişte pic- lumina solară, bogalâ în raze ultra mă fie ghetim? Această problemă nu
jectare lntramusculară. La 20 de mi 8» de oameni. h> cl o carafă obiş se uimitor dc mici fi *» violete. ar trebui să dăuneze plante <i fost incă rezolvată definitiv. După
nute după Injecţie durerea a încetat, \ Un bărboi blond. nuită. iar înăuntrul originale — ace dc •* lor. Totuşi nu se întimpiă aşa. Cer unii cercetători umiditatea ar li adu
şl aceasta pentru o durată de trei »• de statură mijlocie, dimensiuni infime gă* cetările efectuate la staţiunea filolo să din apus. iar după alţii dc .musoixîi
ore. In nici un caz nu s-au constotal % cu o înfăţişare calmă ri un butoiaş dc ste urile în lungime. A- *, gică dm Pumir au dovedit că dimen de sud-vcsl care vin din Oceanul
jar cu patru cercuri.
euforii, lucru extrem de Important, şi plăcută Iinvesteşte lături un lănţişor dc ,• siunile şi greutatea cepei, morcovu Indian.
deoarece, se ştie, că tocmai această % ceva grupului de vt- Privind prinlr-o lu genul celui de bici- lui şl orzului au crescut. In multe In Pamir cem! esie mal lot timpul
euforie determină toxicomania. e° zitalori. pă montată pe acest razuri fi-a redus în acelaşi timp supra semn si stelele pot (i observate cu
•, — Ce se t n timpi ă mic glob rămii uimit, ciclu nu murind 168 m9 faţa de creştere, iar frunzele plan mult mai multă uşurinţă dorit d:n
Se precizează însă că este prea de verigi, care i nea- %
*• aici ? înăuntrul lui se află telor s-au îngroşat. In plus, plantele văi. Razele cosmice care străbat pină
Recent, doi locuitori din oraşul Chavornsy (Elvc(ia), au bătut un fru devreme pentru a se putea stabili un întreg muzeu. pe in întregime in a- .■
«• — Un meşter din anuale s au transformai în plante pe la noi din depărtările cosmice ajung
mos record, scriind 70 de mii de căsnicie Sofii Alfrcd şi Urr/y Muguin, in Intr-o formă slqură calităţile noului l ’rnl — Ale satul r Un bust al lui Uln- cui minuscul. Insfir- \ rene, nu apărut forme noi. In pre în Pamir aproape fără modificări.
virsfd de 90 şi respectiv 92 ani. sini sănătoşi şi mai fac încă unele munci produs. Mal sfnt încă necesare nu •* Matvcevici Si sal ia ti n dimir Ulei I.enin aşe şit un stilou lung de *" zent, în Pamir continuă studierea me Iată »le ce Pamirul este un labora
agricole. meroase verlflcărL îşi expune obiectele zat pe un postament. doi centimetri cmc *• canismului influentei razelor ultravio tor natural ideal pentru cercetarea
a" miniaturale executate Pe sculptura minus ponte fi încărcat cu lete asupra plantelor. multor fenomene ale naturii.
de el. culă se distingeau cerneală şi cu care se In Pamir există condiţii deosebit
— lată aici sub a- perfect trăsăturile. VI- poate scrie. ■" de favorabile pentru studierea rezis
Luna care a eclipsat soarele zute precum şi o influentei acestora
tentei plantelor fa temperaturi scă
De molie ori, in Întrebarea de cc ne fişia eclipsei totale de Soare. mult dacă Soorele se află la zenit Ş o s e le îaa ciîloa'i asupra dezvoltării plantelor. Alei ge
rul slăbeşte doar 30—60 de zile pe
au loa eclipse de Soare, se dă un răs Această fîşie poale cuprinde cel aproape de Ecuator şi lo disL.ut.i con jate la punctele dc încrucişare a dru an, ceea ce înseamnă că începutul şl
Recent nu fost puse !a punct două
puns nostim: mult 0,5 la 6uLă din întreaga supra mai îndepărtată de Pămînt (acost lu ncl produse „Viadon" si „Miradon , murilor, la viraje sau la orice alte sfîrşitul perioadei de vegetaţie a ori
— Umbra Lunii acoperă Soarelei faţă terestră. De o parte şi de alta cru se Intîmplâ In primele zile ale care pot fi foarte uşor asociate cu puncte eare trebuie 6emnalate pe cărei plante are Ioc în condiţii !n
Ce fel de ,,umbră" poate şă cadă a acestei fîşîi — pe o suprafaţă de lunii iulie). In aceeaşi perioadă, Luna bitumurile folosite în mod obişnuit parcurs. rare In timpul nopţii temperatura co
asupra Soarelui, care radiază o lu col mult o cincime din întreaga su trebuie să se afle cit mai aproape de pentru acoperirea şoselelor. Ele sînt „Viarlon" şi Miradon*1 mal pol fi boară sub zero grade. De aceea, allt
mină vie, orb'iloarcl Astfel de raţio- prafaţă terestră — se pol observa Pămînt Durata acestei laze este de furnizate în ambalaje corespunzătoa folosite la colorarea grădinilor publi plantele sălbatice cît şi cele culti
eclipse frecvente de Soaie. 7 minute şi 31 secunde. A durat vate trec prinlr-un proces de căliră
namente naive 6Înt posibile, liresle, re, exact in proporţiile necesare pen ce, a mărfurilor slocate eto.
prin analogie cu ceea ce se întîm- Eclipsa solară poate fl si în formă foarte nunii, de pildă, eclipsa solară tru o tonă de materiale de acoperire. tnlcnsă în ceea cc priveşte regimul
plă cu eclipsele de Lună, cînd pe inelară. Cînd Pămintul se află la o de la 20 iunie 1955 (7 minute şi Orice constructor poate utiliza noile
depărtare mai mică de Soare, iar Lu- 03 secunde). In ultimele 13 secole,
Lună cade umbra Păm-înlului. cu produse servindu-se de utilajul folo
alte cuvinte cind Pămintul se inter na la o depărtare mai mare de Pâ- numai eclipsa clin 13 iunie 717 clin sit în general pentru emulsiile de bi Ultracentrifuga
era noastră a fost mai lungă — 7
pune In calea razelor 6o1are, care miut. Soaiele aic în aparentă dimen tum.
siuni mai mari dccît Luna. In acest minute şi 15 secunde. Aproape la fel
luminează Luna. In condiţiile eclip Noile produse nu reprezintă o vop
caz, Luna, proieclîndu-se pe discul de lungă va fi eclipsa rare va avea La secţia de acceleraţii supraî nalte a biroului de construc ţii din
selor solare, Luna îngrădeşte prin loo la 25 iunie anul 2150 (7 minute şi sea care formează un strat la supra
corpul său Soarele împotriva... Nu. solar acoperă numai partea interioa faţa învelişului şoselei, ci sînt disper sovnarhozul orăşenesc Moscova a tosl creata o maşină interesantă, de
ră a acotuia; în jurul discului în 13 secunde). numită ullracenlriiugă. La conslru iiea cl s-au ioiosit ultimele realizări
nu Împotriva Pămînlului, ci numai sate în interiorul acesteia. Ele au o
tunecat al Lunii va râmîne un inel La 16 octombrie 21^-6, la Moscova ale ştiinţei şi tehnicii in domeniul metalurgici şi mecanicii do precizie,
împotriva unei părţi de pe suprafaţa temperatură de înmuiere mai ridicată
Pămînlului. orbilor de luminos. se va observa o eclipsă totală de dccît aceea a bitumului, si o rezis opticii, electronicii şi lelcniecanicii. Maşina va contribui la dezlegarea
Deseori se pune întrebarea de ce Soare cu puţin înainte de ora 12. La tenţă superioară. De asemenea ele re tainelor construcţiei materiei, la cr earea de noi mase plastice, la cer
Eclipsele solare pot avea loc nu Savantul armean, profesorul Surori
eclipsele de Lună si ut mai dese de- 20 mal 1966 va avea loc o eclipsă zistă la acţiunea carburanţilor dacă cetarea cauzelor multor boli.
mai în perioada Lunii pline, cînd Lu Eremlan a reconstituit o liorta a
cjl eclipsele de Soare De fapt, eclip solară care se va observa la Mosoo- aceştia sînt răspîndili pe şosea, Ca să combaţi o boală, trebuie să ştii cum a apărut ea. Adeseori
na se află in aceeaşi parte cu Soa sele de Lună nu au loc mai des, cl — faza cea mai lungă va fi la ora Noile produse pot duce la o re medicii nu au posibilitatea să „cunoască" ce anume cauzează boli Transcaucaziei care a fost pierdută
rele. Eclipsele nu au loc însă in fie acum 1.000 de aut. Această harlă a
se observă mai des docil cele de 13 şi 14 minute, cind Luna va aco voluţionare a tehnicii de construire grele, de pildă viruşii, pentru că aceştia au dimensiuni extrem dc
care perioadă a Lunii pline, deoa Soare. In realitate, culnndarea Lumi a drumurilor cu o circulaţie mare mici. Virusul trece şi prin cele mai line filtre. El pluteşte parcă in îost redactata fu secolul al 7-lea oda
rece orbita Lunii este puţin în peri aproximativ 7 zecimi din discul tă cu alte 15 harţi ale Armeniei S-au
în umbra Pămînlului poate fi ob Şosele care să cuprindă porţiuni mari lichid sau in aer. Cum să-l taci să se aşeze pe fundul cprubctci ? S-ar
clinată (cu 5 grade) spre pla servată de toii cei care In acelaşi solar în partea lui inferioară, colorate diferit pot spori siguranţa parca că o asemenea încercare este de la începui sortită eşecului. păstrat numai comentariile acestei
nul orbitei terestre. Treci nd in timp observă Luna. Eclipsa de Soare V. ŞIŞAICOV contribuind totodată la evitarea mo Dar cu ajutorul ultraccnlrîîugii lucrul este posibil. Rotorul acestei,i, lucruri.
tre Pămtnl şi Soare. Luna se udă depinde de faptul unde se află per consultant ştiinţific notoniei traseelor pe distanţe mari. care farc 65.000 de turaţii pe minut, poale mări de foarte multe ori gre Timp de mulţi cnl, profesorul Cic-
de obicei ceva mai sus «au nun jos soana in timpul acestei eclipse. al Piane lariului din Moscova Şosele colorate vor putea fi amena utatea virusului. Virusurile „înqreu nale" cad pe fundul eprubetei mlsn a lucrat la descifrarea comen
de linia dreaptă care porneşte de la
Eclipsele 6olare au loc de două Atunci esle relativ uşor să (ie cercetate. tariului companndu-l cu datele is
un observator spre Soare, Iar Soa- ori mai des decît cele de Lună Nu Activitatea uliraccnlrmigii este urmărită cu ajutorul aparatelor elec toricilor. Această hartă rcconslituilâ
iVe râmîne „curat*1 * * * S * * *.
mărul maxim al eclipselor anuale de tronice. Acestea menţin în maşină o temperatură constantă şl ajuta conţine multe date Importante In le
In spatele Lund, la fej ca şl !n Lună e.sle de trei, clar şi aceasta se rolcruiui să la viteză. Un dispozitiv optic special permite operatorului gătură cu Armenia, Gruz.ta, Azer
spatele oricărui corp opac, se întinde tniîmplă foarte rar, de cele mai de să privească in interiorul cilindru lui de otel şi nu numai să observ e baidjan şi Iran.
in partea opusă Soarelui, o umbră seori 6ini două sau una. In unii ani ( £ ) procesele care au Ioc acolo, ci să Ie şi fotografieze.
in formă de con, avlnd baza rotundă. nu an nvui loc în general eclipse de Ullracentriîuqa măreşte greufitea corpurilor de aproximativ 300.000
Pe suprafaţa lerestră umbra Lunii se Lună. Dar de Soare? Aeeslea sînt , o- de ori. Astfel, dară punem în ma şină o monedă de 5 bani, ca va P e jo s
aşterne în forma unei pete rotunde, bligalorii" în fiecare an şi niciodată cintări circa 300 dc kilograme.
intruetlva prelungite, cu un dinme- mai puţin de două, uneori, intr-adevăr Un cetăţean din la O lim p ia d ă
tiu de 100—200 bm, uneori mal pu- foarle rar. numărul lor poate ajunge oraşul Baku avea Filippo GuJiano. barman din Sici-
iin. şi foarte rar, ceva mal mult. cluar !a cinci. In medie, eclipsele to în gospodăria sa o Electrocardiogram a Ha în vîrstă de 27 de ani a halănt
Umbra Lunii Işl sohimbă foarte ra tale de Soare au loc o dată Ja un an căţea fără căţei şi să plece pe jos la 'fohio pentru a
pid locul — pur Şl simplu goneşte ■ Si jumătate. In secolul al XX-lea, o pisică cu un asista la Jocurile Olimpice eare se
pe suprafaţa Pămtnlulul. Nofînd pe din cele N7 de eclipse solare 51 au singur plsot. Că ' prin radio vor organiza in capitala Japoniei in
fost totale şi 43 inelare. anul 1964. Pc parcurs cl intenţionea
o hartă geografică locurile care vor ţeaua şl pisica tră
Paza totală a unei eclipse solare iau în relaţii bune. Cardiologii «înl preocupai! de nuillă clipă traseul electric ai mişcărilor cor ză să muncească pentru a ciftiga su
nimeri sub umbra Lunii, vom obţi poate să se prelungească ccl mai La o săptămină vreme de posibilitatea cunoaşterii dului. Acrite emisiuni sînt recepţio. mele necesare pentru hrană şi chirie
comportării inimii în momonlul efor
de la aducerea nate rle un post receptor care poate in timpul şederii sale la Tokio. Ga-
pe lume a pisoiu tului. Mulţi dintre ei sînt convinşi fi situat piuă la o distantă de cireo liann nu a ar.unfal încă data la care
că existind posibilitatea de a înre
Prevederea cutrem urelor lui, pisica a murii. gistra mişcările inimii numai în mo 30 de metri. Postul receptor captează intenţionează să pornească în această
Puiul el a fost a- mentul cind bolnavul 6e află în re emisiunea cu ajutorul unei antene bi călătorie neobişnuită.
polare. Astfel,
graficul Inimii poate
Astronomii prezic cu o precizie de o cuiime de secundă eclipsele Lî - ^ doplat de către paus, Ia examenul medical scapă fi înregistrat în timpul unei plimbări,
de Soare şl de Lună, dar piuă acum cutremurele de pămînt nu au putut căţea, rarc-l alăp unele leziuni ale cordului, care în fe al urcării unei scări sau al spălării
îi prevăzute. Elo constituie o mare calamitate aei aJes din cauză că tează şi i| îngri lul acesta nu pot fi descoperite la rufelor. Frigider cîfl un degeîar
survin pe neaşteptate. jeşte ca o mamă timp. Prin acest procedeu, dr. S, Beţiei La Leningrad a fost construit un
Recent, oamenii de ştiinţă japo nezi au propus o mclodă de pre adevărată. Preocupat de această problemă, dr. şl colaboratorii 6ăi au reuşit să de frigider minuscul, cu care tempera
vedere a cutremurelor dc pămînt. După calculele lor, un seismograf S Beflet, cunoscut cardiolog din Phi pisteze 5 la sulă dintre bolnavii de tura poale ft coborllâ In cîteva se
sculundat Ia o adincimc de 9 Iun ar putea semnala din liinp primej / *£ ./gs-' ladelphia, şl doctorii Eriakini şi De- cord printre persoanele considerate cunde piuă la minus 50-60 grade
dia. Seismograful este legat de un aparat dc radio-einisie prin cablu lyannis, colaboratorii săi au căutat Celsius şi menţinută astfel timp În
*• pînă atunci ca fiind pcrtcct sănătoase.
Atunci cînd au loc chiar si cele mai iniei oscilaţii în scoarţa pă- rjr să înregistreze mişcările inimii în delungat. Ca dimensiuni, acest fri
mîntutui, ele sînt înreqislrate de seîsmogral şi aparatul de radio în- 5V timpul cînd pacientul depune un oa Aparatul emiţător, Inclusiv bateria,
cepe să transmită semnale de atar mă. Pentru realizarea proiectului oa Ti,!*- t recare efori şi au reuşit «ă obţină o este mic cit un timbru poştal de di gider nu esle mai mare ca un de-
menilor de ştiinţă japonezi, Irebuie lichidate însă o serie de dilicut- electrocardiogramă prin radio. In mensiuni obişnuite. getar, sl cîntăreşle doar 15 grame.
tă(l, în primul rînd găsită modalita tea de a sc ajunge la adincinoca acest 6cop ei au plasat Ja nivelul Ini
de 0 icm. mii unui pacient, un mic post emi
ţător care poate transmite în orice * • Lf
ROIURI METEORICE n M i i
In flecare noapte senină cu lună vedere fizic între ele. se deplasează servaţi în timpul zilei ca un „oi doi H e
rie a omenim nu sc cunosc mai mult ‘ - m Oy *r, 'L
«o pot observa in decurs de o oră în sistemul solar in roiuri meteorice. lea Soare". Probabil că un bolid a do 7-H asemenea meteoriţi. In vre al Pămînlului este dotat cu aparatnj '
nu mal puţin de sase meteori, — Deoarece corpurile meteorice se de fost urmai de câ'.!c.vu meteoritului murile noastre au căzut doi dintre special dc obaervdie a substanţelor ( j & L ) / > - - * € . - -
filele căzătoare. In antichitate aces plasează în roiurile meteorice para şi a ajuns pe supral d» Pămînlului. oi, — meteoritul Tungus (U.RS.S. la meteorice. I :A tt -'“ v
tea au trezit nu numai interesul oa Corpurile meteorice cad nu numai ’
lel, radianţii ou efecte de perspectivă. Acestea sînt „pietrele cereşti" — care 30 iunie 1903 care de fapt nu era
menilor, dar si teamă. pe Pămînt, ci şi pe ceJeijJie corpuri •
Meteorii dm diferitele roiuri se pot <• u format obiectul unui cult cp'-uial i:ii meteorii ci o mică cometă cu un
S-au păstrat însemnări cu privire observa atunci cînd Pămintul, rolin- in trecutul îndepărtai, iar ;n unei'' nuc vn inghcldt j şi Si hote — meteo din sistemul sojar. De Ja inventarea i
)a observarea meteorilor dallnd de dn-se în jurul Soarelui, traversează locuri şi astăzi — de pildă ..piatra ritul Alin (U.RS.S.) Ia ]2 februarie telescopului pină în zilele noastre ' î >
ecum 4—5 000 de ani. Legenda grea orbite meteorice S-au observat mii neagră" dc la Mecca (Ka.iba) Din 19-17. In uncie locuri de pe suprafaţa s-au observat în cîteva rînd uri pete * 2 ţ ™ . 1! ® i f
că despre Faeton, fiul Soarelui are de roiuri meteorice. Cele mai m iri cauză că meteoriţii cădeau rar imiîţi IViininiului o.xNU cratere uriaşe caro de scurtă durată pe suprafaţa Lunii •
o asemenea bază astronomică. Vechi dintre ele (denumite după constela namen de ştiinţă considerju că ,.pie sc presupune că s-au format la că- Se presupune că sînt norişorii du )
le cronici sînt înţesate de însemnări ţiile în care se află radianţii lor) sînt trele cereşti" nu sint du oiigmă cos de/ca unor meteoriţi gigantici, de pil praf formaţi la căderea unor meteoriţi 1
ru privire la meteori. In arhivei» AcvarirleiL*. Iconiţele, Liridele. Cel mică Chiar şi pină iu ldOd Acade dă. v e litu l eratei' din Arizona (S U.A ) mai mari pc 6up;afala Lunii. Este
chinezilor se poate urmări istoria mai pulerivc şi mai regulat roi es“n mia franceză rtc $b>n»c coiisuIum ri cu diametrul do 1200 m şi o adîn- limpede că influenta unui corp ine- |
multor roiuri meteorice. In repetate roiul Perseidelor, Acesta este un roi dicolă părerea cu privire la origina rimo do 175 ui. In Canada s-a deschis teorie dc ordinul meteoritului Tungus J . •' -i
fînduri fi-au observat st „ploi de. foarte lat Pămîntul străbate roiul în nclcrcslră a meteoriţilor. Fnp'-d că » n erate: şi moi marc cu diametrul în atmosferele planetelor Marte sau
stele căzătoare" — de exemplu în aproximativ 23 de zile. In fiecare an meteorii reprezintă un fenomen as do 3000 ni. Vcnus se va observa cu siguranţă de -1 fegratfe e ă î f e
anii 1037. 1533. 1022 si 1833. Atunci, la 12 august Pămintul trece prin cea tronomic şi nu unul meteorologic a Potrivit unei ipoteze dispariţia At* pe Pămînt. Din păcate, acestea sini J
tn clteva ore 6-au putut numă/a cî- mai deasă parte a roiului, Atunci fost dovedit abia tn a doua jumătate lanţidei s-a datorat unui meteorit co fenomene extrem dc rare (o dală la »
leva zeci dc mit de meteori. creşte foailo puternic activitatea me a secolului al XlX-len. losal (-moi bme zis unui asteroid) Se 100 de ani).
teorică şi se observă 00—C0 meteori Există inu’.lc informaţii despre că poate spune ră o asemenea ipoteză Este importantă si problema ori- I
Fenomenul mefsor pe oră. I)c studierea meteorilor se derea meteoriţilor. Astăzi in colec are o bază astronomică solidă. ghici corpului meteoric care pină s-s- l
ocupă astronomia meieorilor. In mul ţiile de meteoriţi sp păstrează nievri lăzi nu a fost explicată complet. Mc- s
Fenomenul meteor este provocat de de altă parte mulţi specialişti în teoriţii sînt legali de asleroizi şi J
te ţâri există «ocitdâti ale astronomi sute de meleoriti. S-a păstrat descrie
corpuri meteorice — cei mal mici meteorilică consideră că legenda bib comele în sistemul nostru planetar. \
membri ai sistemului solar, denumiţi lor amatori care observă meteorii. rea a 30 de cazuri cînd meteoriţii au lică cu privire Ia Sodoina şi Gomora Adeseori «e observă descompunerea j
Deoarece aceştia pot ti observaţi cu căzut pe c!ddi:i, oameni sau animale. oşle legală do un mare crater meteo
şi meteori[i, Meteoriţii zboară în cometelor în roiuri meteorice. Dn '
mijloace modeste, astronomia meteo Dn singur caz. nminle>lc de. rănirea
atmosfera pămîntului cu viteze mari ric în pustiul arab Vabar. pildă, Pcrscidele sînt legale de co- *
rilor esle astăzi unul din putinele mortală a oamenilor de către un me
(12—72 km pc secundă) si în interac Studierea meteorilor si meleorili'lor meta — mamă 1866-1.
domenii alo astronomiei în care ob teorit căzut. In celelalte cazuri me
ţiune cu particulele aerului se eva servarea meteorilor are o marc va teoriţii au căzut cu viteze nuci Şi nu este dc mare importantă Observarea Marile succese ale astronomiei ‘
meteorilor contribuie la «ludierea at
poră literalmente, lusiiul doar o le» ire ştiinţifică. au pricinuit nici i:n fol de nagnbe. mosferei pămîntului (densitate, tem meteorice şi alo. meteoriticei din ul- » v i,
urmă. Corpurile meteorice au de M i Există şi meteori provocaţi ele cor tn 1956 în S.M.A, un meteorit a stră f.cratură, curenţi ele,). Este necesar tima vreme se daloresc In special \ -
cei dimensiuni mici (ina: miri r i un puri meteorice foarte mici si care se puns acoperişul unei casc Si a căzut strîn.sei colaborări dintre oamenii de } gm ;
1 milimetru) şi grenlăli mici (sub un pot observa numai ru ainiornl te’cs* pe picioarele unei temei culcate. In să se cunoască repartizarea meteoru ştiinţă dc diferite specialităţi — ba- | ‘J r & h V r,‘
g:aml. La o îiiă't'rr-c d? p,0—100 rle copului. Aceştia sînt tclemeleorîi. afară de (aptul că s-a speriat, aceas lui în sistemul solar. lislică, astrofizica, fotografie, cosmo- ^
ta nu a păţit nhnir. Ahă-laM un me
| km. ele se distrug complet. chimie, tehnica rachetelor, astionau- |
Bo’feîi teorit o căzu! pc umărul unui om care Pr im e id ia m e t e o r iţ ilo r
' La o observare mai atentă ise poate tică.
S mergea.
i vedea ca adeseori meteorit zboară Meteorii deosebit de strălucitori In viitoarele 2borurl cosmice tre M KALINKOV Cu prilejul unor săpaturi ciochia le pe şoseaua în curs de construc
se numesc bolizi. Ei apar foarte rar. buie să se lină seama dc primejdia ţie de la Blocltlriars (Londra) s-a cUt pe.Ae rămăşiţele unei nave romane.
parcă dc la un punct precis — de Mefeoriji gigantici cercetător ştiinţific la secţia s
Există bolizi mal luminoşi dccît Luna meteoriţilor, de probabilitatea ca nava Nava care datează de acum 1.300 du ani. mai păsirea/ă şi <> seric do
numit radiant, De fapt, corpu. de astronomie a Academiei )
plină. In istorie s-au păstrat infor Urmări catastrofale au numai me cosmică să se ciocnească de meteo obiecte casnice dc provenienţa ruina nu ca încălţăminte, resturi dc haine
rile meteorice legate din punct de maţii cu privire la ciţiva bolizi ob teoriţii gigantici. In întreaga isto riţi. Iată de cc orice satelit artificial Bulgare de Ştiinţe ele. De asemenea, au îost găsite şl cîteva njonede romane.
IN POTO: Un arheolog la lu cm.