Page 20 - 1963-09

PROLETAR) DIN TOATE TARTlfc IW D -V A t
I o s ă i s ă t ă ^ s f
B
o ©
a & © £ â s n © s is 0® r m u n c i i
pt $ R • MAGAZIN
g H H f (pag. 2-a) ; în fiecare zi diferiţi cetăţeni pentru veche, prin anumite lucrări de reno­
deşi
este o clădire
La Spitalul unilicat din Deva vin
— Spitalul,
• Un sector cu largi per-
Iţ l l l i speclive ; a fi trataţi. Ei se prezintă cu multă vare a căpătai un aspect mal frumos.
încredere la medicul de specialitate
Aslfel, secţia de medicină Internă a
deoarece
ştiu că aici vor Ii trataţi
(ost modernizată si compartimentată
• Popas prin clteva blocuri aşa cum se cuvine. La rinrlul lor pe camere de cite patru paturi. In
de locuinţe din oraşul Deva oamenii îmbrăcaţi în halate albe, pa­ această secţie 6-au introdus semnali­
sionaţi de meseria pe care o profe­ zatoare luminoase cu ajutorul cărora
(pag. 3-a) ;
sează, ii tratează pe noii veniţi ai bolnavul poate fi vizitat în condiţii
• DE PESTE HOTARE competenţă. Cea mai mare bucurie a foarte bune sl noaptea.
(pag. 4-a). medicilor şi a întregului personal In prezent spitalul a reuşit să-si
care contribuie la continua îmbunătă­ organizeze blocul alimentar, să re­
Anul XV. Nr. 2704 SIMBATA 7 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani ţire a sănătăţii oamenilor muncii este partizeze aici personal de speciali­
atunci cînd pacientul aduce cuvinte tate printre caTe si două asistente de
do rec-unoştîmţă pentru că i s-a redat dietetică. Mesele 6Înt pregătite după
sănătatea. Şi asemenea fapte 60 în- indicaţiile medicilor de specialitate.
1 )
— Am auzit multe aivinte frumoa­
L (îlnesa multe la Spitalul unificat din se despre personalul medico-sanilar.
5 Deva. Mulţi pacienţi adresează con­
V’Vv' ducerii spitalului — . . . = — Dumneavoastră ce
sau medicilor 6cri- CONVORBIRE CU TOV. ne puteţi spune?
V Oţel special Scade consumul de cherestea Fler vecină sori de mulţumi- D r QVIDIU CONSTANTINESCU — Deşi gur că
modul — DIRECTORUL SPITALULUI personalul spitalului
rc pentru
peste plan pentru ofelaris atent şi competent UNIFICAT DEVA nostru depună
T 'in e rii din cadrul Uzinelor
Puntnd în cen­ La Exploatarea minieră Muncelu), se acordă mare * de reparat utilai minier in care au fost ~ ----- ■ - ----- multe eforturi pen-
trul atenţiei spo­ atenţie reducerii consumului speciile de cherestea. In din Petroşani participă în mod trataţi. Pentru a reda sănătatea oame­ Lru a trata cît mai bine pacienţii. Cei
rirea producţiei de acest scop conducerea lehnico-adminislralivă a întoc­ permanent la acţiunea patriotică nilor muncii Intr-un timp scurt esto circa 00 mediei şl 300 cadre medii
o(el special, îmbu­ mit graliee de consum şl urmărire pentru iiecare de colectare a fierului vechi. muncesc cu pasiune In această direc­
nătăţirea calităţii schimb şi brigadă In parte. In cele opt luni care au trecut nevoie şl de anumite condiţii bune
acestuia şi respec­ din acest an, tinerii de aici au de muncă. Urmărund această idee, ţie. Iar pentru a-şi îmbogăţi neconte­
tarea angajamen­ Maiştrii mineri şi şefii de brigăzi, împreună cu In­ colectat si expediat oţelărîilor un redactor al ziarului nostru a rugat nit cunoştinţele profesionale, stă la
tului luat, echipa ginerii de schimb, cercetează zilnic natura diieritelor patriei peste 800 tone fier vechi. pe tov. dr. Ovidiu Gonstantincscu, dispoziţia lor un centru de documen­
de ofelari condusă lucrări miniere şi Indică cele mai economicoase căi /Mobilizaţi de orqanizaţia directorul Spitalului unificat din Deva, tare medicală care cuprinde 8 500
de prim-lopitnrnl. de folosire a cherestelei. De alllel, unul din obiecti­ i r i U.T.M. şi tinerii din sec­ să răspundă la clteva Întrebări. cărţi şl reviste de specialitate, Multt
FIrisfns Cocuri is vele întrecerii socialiste este şt reducerea consumului torul forestier al Văii Jiului par­ dintre medici fac parte djn Societa­
de la atelâria elec­ rfe cherestea. ticipă ai entuziasm la acţiunea — Mai întîi vă rugăm să vorbiţi
trică a CS.H a In felul acesta, do Ia începutul anului şi pînă in de colectare a fierului vechi. Nu­ despre preocuparea pentru înzestra­ tea ştiinţelor medicale, fiilaJa Deva,
obţinui zi de 2i mai in ultimele sănlămînl ei au rea spitalului cu drferlie aparate ne­ care ţine cu regularitate şedinţe cu
noi si importante prezent, colectivul nostru a obţinut o economie de strîns mai mult de 3.500 kg (ier cesare efectuării unui tratament după caracter ştiinţific. De asemenea, ma­
succese in realiza­ 133 mc. cherestea. vechi pe care l-au predat I.CM toate regulile şULnlei. joritatea medldilor 60 deplasează In
rea sarcinii de V. TRAI AN I. CHIRAŞ — Prin grija partidului şl a stalu­ întreprinderi şl la 6ate unde ţin con­
plan In primele
opt luni ale aces­ lui nostru, Spitalul unificat din Deva ferinţe pe teme medicale. Dar spita­
tui an echipa a Sporesc productivitatea muncii s-a dezvoltat mult. In prezent ol are lul are nevoie de noi oadre pe care
dat dstan 280 o capacitate de 470 paturi, 9 secţii le primim în fiecare an. In acest am
tone otel electric Colectivul de lucrători cărbunelui (sosit de la Lo- muncii au adus lucrătorii cu tot atitea servicii, o policlinică de pildă am primit 14 asistenţi me­
ji a îmbunătăţit de la preparaţia de cărbuni nea şi Vulcani, au redus Alexandru Labo, Elisabeta bine înzestrată, patru circumscripţii dicali şl 6lnt In pregătire II modici
continuu calitatea. din Petrila se preocupă în­ fn cursul lunii august tim­ Albu, Constantin Coţofană, sanilare urbane, un dispensar la mina secundari. Cu ajutorul celor 9 ma­
La dnhhulircn a- deaproape de sporirea pul de descărcare al va- Carol Kirmaer, Iosif Mcsza- şini de salvare şl a staţiei avlasan cu
cestnr rezultate a continuă a productivităţii qoanelor. Rcducînd timpul ros, Siqismund Saqhi, Vic­ din Deva cu servicii de Interne ti
contribuit îu mare muncii. Ornanizîndu-şi bine de descărcare, ei au sporit tor Cretesoi si alţii, care stomatologie ete. La secţia de chi­ 5 avioane, medicii pot rezolva fn con-
măsura buna or­ munco, folosind judicios productivitatea muncii cu si-au întrecut cu requla- rurgie 6-a înfiinţat serviciul de anes­ dlUt bune anumite cazuri urgente,
ganizare a lucru­ ritale sarcinile planificate. tezie şi reanimare, cu un medic spe­ ca transportul bolnavilor, medica­
lui. timpul de lucru si capaci­ 30 la sută fată de plan. O P. GATNA cialist, lucru deosebit de important. mentelor etc. Maşinile au transportat
N. AVRAMESCU tatea maşinilor, lucrătorii contribuţie de seamă la C. BADUŢA In fiecare an spitalul a fo6t Înzestrat In acest an peste 4.000 bolnav!, Iar
DIN NOUL PEISAJ INDU STRIAL AL HUNEDOAREI corespondent din secţia descărcare a creşterea productivităţii corespondenţi cu aparatură modernă de Investigaţii avioanele au efectuat mat bine de
si tratament, atît pentru staţionare I 000 ore d-> zbor ou bolnavi şl me­
A. cil şi pentru policlinică. In ultimul dicamente.
(imp s-a primit aparatură pentru Munca personalului medico-sanltor
S A F O L O S IM DIN PLIN EXPERIENŢA ÎNAINTATA secţiile de chirurgie, O R.L.. oftalmo­ din acest an a însemnat peste 1.200
mii de oameni al muncii
logie şi pentru laboratoarele bacteo-
operaţii,
roloqic .şi de biochimie. La secţia consultaţi şl trataţi. Este o muncă
Aşa după cum se arată în Directi­ terial despre folosirea din plin a tim­ ce a C.S.H., vorbeşte Intr-un material dcci, productivitatea pe exploatare. )n dus pe seama creşterii indicilor de uti­ chirurgie s-a Introdus sterilizarea plină de răspundere, dar care-ţl
vele Congresului al Ill-lea al P.M.R , pului de lucru. Pe această cale — ara despre rezervele ce pot fi folosite la !una august de pildă, ea a crescut cu lizare în luna august peste 1.600 tone centrală prin aparakil ICampson. aduce şl mari satisfacţii.
creşterea productivităţi muncii este iz­ tâ el — brigăzile conduse de Frânase secţia a I a furnale pentru ridicarea peste 100 kg pe post, laţă dc cea pin tontă Exemple de acest fel se pot da Amintesc şl aparatele de edectrofore*
vorul principal al reproducţiei socia­ Şncider, Aurel Oiştea, Remus Cosnia temperaturii vîntnfeii — o cale impor­ niticală. Aplicarea metodelor de exploa­ Încă multe. ză, Rontgen sl Porlx e-tc., aduse la
liste lărgite şi condiţie esenţială pen­ şi altele au înregistrat randamente cu tantă de creştere a indicilor de utili­ tare de mare productivitate şi buna or­ Prin urmare, cu d l experienţa înain­ spitalul nostru în ultimul timp.
tru ridicarea nivelului de trai. In pe­ 18 30 la sută mai mari dccît cele pla­ zare a Iurnalclor. ganizare a muncii în abataje Ir. mîrvjlc tată şi rezervele dc creştere a produc­ — După ce faci o vlzilă prin spi­ Excursie în Ţara
rioada planului de şase ani creşterea nificate. Introducerea pe o scară tot mai largă de minereuri, despre care se vorbeşte tivităţii muncii sînt folosite mai diu tal. observi unele schimbări maî ales
productivităţii muncii în industrie va Despre organizarea muncii in abata­ a tehnicii noi, pcrlccţionarea proceselor în articolele dc la Ghelar, au condus plin, cu atit rezultatele sînt mai bune
li dc 60—65 la sută, pe această cale je ne vorbeşte mai pe larg tov. lo».ui tehnologice, buna organizare a muncii, In obţinerea unor succese de seamă la Dc aceea, ziarul nostru pune din nou în ce priveşte aspectul Interior. Haţegului
uimind să se obţină peste 70 la sută Gostian, şeT 3c sector la E. M. Ghelar lolosirea deplină a utilajelor şi ridica­ H M. Deva şi E. AV Barza Minerii la dispoziţia muncitorilor, inginerilor,
din sporul producţiei industriale, Iar tov. ing. Vasile Florea, tot dc la rea nivelului de calificare a oamenilor tehnicienilor, activiştilor dc pjrtid, şi
Inlăptuirea acestui obiectiv importau! Ghelar, despre metodele avansate de — căi principale de creştere a produ.:- din Deva şî-au depăşit productivitatea dc sindicat coloanele sale pentru a apro­ Lexiconul Tehnic
constituie o preocupare de seamă a oa­ funda şi mai mult aceste probleme. La
menilor muncii din unităţile indus­ rubrica „Pe urmele anchetei: Cu ce •" Dupu terminarea stadiului
triale ale regiunii noastre. Sub îndru­ P e u rm e le a n c h e te i: contribuiţi la creşterea productivităţii Romîn volumul 12 \ de practică ui producţie, un
marea organizaţiilor de partid, ei se m u n c iiei sînt invitaţi să scrie cum Editura Tehnică a tipărit recent *• grup de 15 elevi din anii / —
străduiesc să valorifice cit mai de­ „Cu ce contribuiţi la creşterea productivităţii muncii ?“ au fost aplicate şi cxlinsc metodele noi •* secţiile nHnante-crcdit>l si „in-
dtislric-conjtructii-lranil>ortnriu
plin rezervele interne, să facă drum lot c’e muncă, procedeele tehnologice noi, cel de-al 12-lea volum din Lexico­ *■ ai Scolii tehnice financiare din
mai larg tehnicii noi şi metodelor ~v:in- iniţiativele şi toate propunerile tăcute nul Tehnic Romîn. Primul volum *• Timişoara a pornit in excursie
sate de lucru în proc:su, dc produc­ exploatare. El arată că în anul îrccul nvilăţii muncii — sînt temele dc bază planificată pe 7 luni cu 5,8 la suiri, în scopul creşterii productivităţii, iliu această amplă lucrare a apărut spre unul dintre cele mai pilo-
ţie, să-şi ridice continuu nivelul de cu- şi în anul acesta s-au introdus şi ex­ ale materialelor publicare la rubrica ?■ c.vtrăgînd astfel o cantitate î'ccmnată r.rnte pc larg cum au fost îmbunătăţire in 1957, iar de atunci au apărut 12 *• icţli ţinuturi ale patriei, aflat
noşlinţe profesionale. tins metodele dc exploatare de mare mintilă. Fiecare articol constituie rezul­ de minereu în plus Pcrlccţionarea con- metodele avansate dc lucru, cum s-ni volume. Sub tipar 6e mai află vo­ .• in regiunea noastră. Ţara fla-
Pentru a veni în ajutorul colectivelor productivitate: prin înmaga2inarea mi­ tatul unui studiu teoretic şi practic 3- linuă a proceselor tehnologice siderur­ îmbunătăţit organizarea muncii, tehno- lumul 13, urmînd ca tn anul viitor *1 (egidui. In drum, elevii au po-
de’ muncitori, ingineri şi tehnicieni spre nereului, galerii de subelajc şi combi­ profundat şi în acelaşi timp un preţios gice a avut eficacitate la laminoarc’c să apară volumele 14 şi 15. Cu apa­ “■ posit la Deva, Hunedoara, Si-
a-şi împărtăşi experienţa dobîndită in nată, obţinlndu-se rezultate din cele mu izvor de învăţăminte dc sîrmă, prolile fine şi 800 mm ale ogia, gradul de mecanizare a procesu­ meria, Călan si Haţeg, unde
ridicarea productivităţii muncii şi a i bune. La locurile de muncă unde s a Metodele dc muncă împărtăşite, căi C.S. Hunedoara, la furnalele din Cn- lui de producţie, preocuparea pentru riţia volumului 16, tn 1965, Întregul •" au avut prilejul să viziteze o
moLilîza la Îmbogăţirea ei continuă, zia­ exploatat aslfel s au înregistrat randa­ le urmate pentru creşterea productivi lan şi secţia a l a furnale a C.S. 1! creşterea nivelului de calificare al mun­ ciclu va fi încheiat. “• seric dc locuri legate de isto-
rul nostru a pus anul acesta la dispo mente între 10 şi 16 tone pc post. lăţii muncii Ia o anumită întreprinde- unde indicii dc utilizare ai agre­ citorilor, folosirea deplină şi întreţi­ Lucrarea este rodul activităţii u- J* ria patriei, să ia cunoştinţă
zijia lor coloanele sale sub rubrica: Tov. iTjcolac Puşcă, preşedintele co rc, sau exploatare minieră, au dat rc gatelor şi cantitatea de produse pe cap nui colectiv larg, condus de aca­ ■* îndeaproape cu minunatele ren-
.Ancheta noastră: Cu ce contribuiţi la miletului sindical de secţie dc la oţe- zultate bune şi la altele. Bunăoară, dc salariat depăşesc cu mult pe cele nerea judicioasă a utilajelor şa.nud., ce demicianul profesor Remus Răduleţ, ■« Uzări ale regimului democrat­
creşterea productivităţii muncii ?". lâria electrică a C.S. Hunedoara, ara­ folosirea deplină a timpului dc lucru planificate. Bunăoară, la furnalele din influentă au avut toate acestea în spo­ 6ub auspiciile Consiliului Naţional ei popular, cu munca avîntaiă a
Materialele publicate la această ru­ lă câ la seefia respectivă s-a ajuns la o în abataje, despre care se vorbeşte în Călan s-au produs anul acesta cu rirea produclivităţii muncii. Dc aseme­ al Inginerilor si Tehnicienilor La •" oamenilor muncii dc pe plaiu-
brică atestă că la Iiecare întreprinde­ produclivilate ridicată prin crcşlcna materialul tovarăşului Dănilă de la A- aproape 61 kg. fontă pc mc. volum nea, este bine să lie arătată prcocupa- întocmirea ei participă 160 de cola­ •» rile Hunedoarei.
re, exploatare minieră, uzină, preocupa­ continuă a gradului de calificare al ninoasa, a făcut ca la E. M. Urieaiii util mai mult dccit anul trecut. La boratori. "• După un scurt popas, pe ma-
rea pentru creşterea productivităţii muncitorilor. Tov. ing. Gheorghe Glicor (Agerpres), •" Iul Şiretului, grupul a pornit
muncii dă pe timp ce trece roade tot ghişor, de la secţia cercetări siderurgi- randamentele să sporească continuu şi secţia a I a turnate a CS.H. s-au pro­ (Continuare Ui pag. lll-a) w9 spre cabana Pietrele din rnasi-
mai bogale. In numărul 2.564 din 2*1 J vul Retezat de unde a făcut
ascensiuni pe
Retezat
vîrful
martie al ziarului, spre exemplu, to­ % (Q 484 rn.), Pclcaga (2.511 m )
varăşul ing, loan Voina, şeful lami­ R iitm aiîieras_Sa. executa, re a .
norului de 650 mm. al C S. Hunedoa­ "« Virful Marc ji Păpuşa, cit. si la
■* lacurile alpine Bucura ji Ga-
ra, arală că principala calc folosită la •* leşul.
secţia respectivă pentru ridicarea pro­ *• Timp ’de cinci zile, grupul
ductivităţii muncii este perfecţionarea lu c r ă r H a ! * agi*lec& Ie «• de elevi a colindat munţii, a
continuă a procesului tehnologic. A- ■B respirai din belşug aerul ozo-
plicind preccdee tehnologice noi şi pc/- Succese s-a strîns producţia de pe 20 ha., \ nat al înălţimilor, si-a împros-
lecTionînd pe cele existente, viteza Te ceea ce a permis gospodăriei să ex­ ■■ pătat o serie de cunoştinţe din
laminare a crescut dc la un an la al­ ale mecanizatorilor pedieze pe adresa fabricii de zahăr \ domeniul geografiei, geologici
tul. iar cantitatea de produse laminate mari cantităţi de sfeclă. \ ji stiin(cfor naturii prin obscr-
pe cap de muncitor de asemenea. Teh­ Ca şi în alţi ani mecanizatorii de In vederea valorificării cit mai varea zonelor dc vegetaţie, prin
nicianul Constantin Dănilă dc la E. AV )a S.M.T. din Miercurea, antrenaţi depline a producţiei. eoletele de d s tf* t e i # ■C cunoaşterea directă a unuia din-
Aninoasa ne vorbeşte înlr un alt ma­ tn întrecerea socialistă, au încheiat sfeclă sînt strînse şi însilozate in •» tre cele mai bine conservate
bilanţul campaniei agricole de vară amestec cu pleavă De asemenea, masive glaciale din Car pali cit
cu însemnate succese In muncă. Da­ pentru sporirea producţiei de furaje, fi a unei însemnate pârli din
torită folosirii maşinilor $i tractoa­ în baza contractului încheiat fabri­ c, I îl te, **- •„ flora si faima masivului Rc-
Plenara Consiliului relor la întreaga lor capacitate de ca de zahăr va livra gospodăriei o *« tozat In drum spre lacul Bucu-
lucru, colectivul de lucrători de aici însemnată cantitate de borhot, care •* ra }i virful Pcleaga, nu mai
agricol regional a raportat îndeplinirea planului tn se va însiloza în amestec cu cocenii i i puţin dccit trei cirduri dc ca-
proporţie de 104.5 la sulă. Cel mai de porumb. pre negre — adevărate stupine
Ieri au Început la Deva lucrările mare volum de lucrări a fosl execu­ La recoltat s-au evidenţiat in mod ale stincilor si păşunilor alpi-
plenarei Consiliului agricol regional. tat la arăturile de vară. La această deosebit colectiviştii din brigăzile a •" ne — nu (inul să-si facă cu­
La plenară participă tovarăşii Duml- lucrare au fost efectuaţi 900 hantri ll-a şi a III-a de cimp conduse de lm no sculă prezenta, iar în ime-
tiu Dejeu, membru al Biroului Corni, peste sarcina planificată. lacob Dobirtă şi respectiv Uţu .• diata apropiere a lacului Sti-
nifoara. de sub piscul Rctcza-
tetulul regional Hunedoara ol P.M R., De menţionai că 16 brigăzi de la Breazu. ■# tului, elevii au avut prilejul
preşedintele Comitetului executiv al staţiunea de maşini şi tractoare din Infîrzieri nejusfilicafe ,• să organizeze o bătaie cu bul-
Miercurea şi-au realizat şi depăşit
Sfatului popular regional, Ing. Alexe •* gdri de zăpadă... in luna au-
planul de lucrări in campania agri­ Ş gust.
Hagl, director tn Consiliul Superior colă de vară. Realizările cele mai La gospodăria agricolă colectivă
«1 Agriculturii, prof. universitar Vasi* însemnate au fost dobîndile de către din Bîrcea Mică, oraşul regional •'• Cîntecul, risul si voia bună
•| au îruotit tot timpul pc tinerii
.e Sonea din Institutul Central de mecanizatorii din brigada condusă Deva, deservită de către brigada de \ excursionişti, care an părăsit
Cercetări Agricole Bucureşti, membrii de Aurel Chir ii ă, care deserveşte tractoare de la S.M.T. Orăştie (per­ *■ înălţimile albastre ale Reteza-
Consiliului agricol regional, preşedin­ qospodăriile colective din Răhău si manentizată la Sintandrei), s-au efec­ »■ ticlui ji frumoasa Ţară a Ila-
Petreştî, precum şl de brigada care
ţii consiliilor agricole raionale şi tuat arături de vară pe numai 80 Rr gatia a IV-a dc mecanizatori condusă de Ladislau Kovnts di? la S.M.T. din Alba lulia deserveşte tegului cu amintiri de neuitat.
lucrează pe ogoarele colectiviştilor la sută din suprafaţa planificată Ră- Prof. CONSTANTIN RAŢA
orăşeneşti, specialişti din unităţile din Ohaba, Secăşel şi Colibi, con minerea in urmă la arături se dato- gospodăria agricolă colectivă din Vinţ. Cei opt mecanizatori din această brigadă au executat arături de Şcoala tehnică financiară
agricole §1 din permanenţele consi­ reste faptului că şi tn prezent o su­ vară pe suprafeţe însemnate. In vederea pregătirii unui bun pat germinativ pentru sămînţâ, pentru o bună
dusă de loan Petrescu. \ Timişoara
liilor agricole, conducători ai unor prafaţă însemnată de teren este încă mărunţire a terenului, plugurile sînt urmale de grape stelate. ■ ■ ■ ■
Întreprinderi şl Instituţii din regiunea Strîng recolta de sfeclă ocupată cu paie.
noastră. Nici altor lucrări privind pregă­
Cu acest prilej, participanţii la ple­ In anul trecut, colectiviştii din tirile în vederea campaniei însămîn-
nară au ascultat raportul prezentat de Cistei, raionul Alba, au obţinut ve­ tărilor de toamnă nu li se acordă „ Proccs-vcrbal dc predare fi pri­ tembrie, ea pure mai luminoasă par­ timp vor sosi tinerii ingineri, vii­ îl din Braşov. De-acum nc-om face
nituri însemnate de la cultura sfe­ alenlia cuvenită. Spre exemplu, pină
către tov. ung. Aurel Nlstor, pre­ clei de zahăr. De aceea, in acest an mire încheiat azi, 3 septembrie 1063 că. mai caldă Soarele acestei zile a torii locatari ai parterului. tiunedorcni.
şedintele Consiliului agricol regional, ei au extins suprafaţa ocupată cu aoum la această gospodărie nu s-a intre CS Hunedoara, seixiiciul so­ adus bucurie fi in inimile a sute de Urcăm deci la primul etaj. Intrăm Pe masă cerneala de pe un plic
început nici selecţionatul seminţei
E apartamentul 11. Ufile camerelor
privind realizarea sarcinilor de plan sfeclă cu încă 20 ha. Producţia ce de qriu. De asemenea nu s-au tri­ cial. fi tovarăşul Cotirlca Nicolne, tineri ce tresaltă dc voioşie. Aici în sînt larg deschise. Legănarea uşoa­ mic, poate chiar parfumat, abia s-a
fa(a blocului turn care s-a dat azi
uscat. Va pleca chiar azi spre Ţara
lăcălitf la sec(ia U.C C , născut in
pe anul 1963 tn agricultura regiunii se va obţine rle pe întreaga supra­ mis probe pentru analize la Labo­ Prcsaca, raionul Sebeş, domiciliat in în folosinfă la Hunedoara s-au in- ră a perdelelor transparente, mobi­ Maramureşului, ducind ghidări pe
)t prevederile planului pentru anul faţă a fost contractata ou fabnea ratorul regional din Alba Iul ia blocul turn C.M. 5 etajul UI, apar­ tîlmt sute de tineri. Au venit din lierul nou, albul imaculat al lenjc- care le trăieşte azi un tinăr la virsta j
1964, precum st referatul prezentat de zahăr din Luduş. In vederea lichidării lipsurilor tament 37, posedind buletin dc iden­ de 18 ani, care n-a uitat să scrie I
de tov. Ing. NIcolee Bela, vicepre­ De curind s-a început recoltatul semnalate, este necesar ca atit con- titate scria...". îngrijit noua lui adresă
şedinte al Consiliului agrlool regio­ acestei culturi. La strînsul recoltei sLliul de conducere al gospodăriei, Funcţionara completează toate ru­ Să intrăm in apartamentul 14
nal, referat care a cuprins măsurile au fost mobilizate toate forţele, reu- cit si organizaţia de partid de aici bricile. laminează apoi imprimatul Aid vom intilni tineri care se deo­
organizatorice ce vor trebui luate în sindu-se ca zilnic să se recolteze să ia măsurile corespunzătoare, rar>- tmărnlui ce aşteaptă nerăbdător. Xi- sebesc doar după nume Tcofil Ga­
loş. loan Roşu, Iulian Costco. . In
bilizîpd în acest scop toate forţele
vederea bunei desfăşurări a lucrări­ producţia de pe cite 7 ha. Pînă acum de care dispune gospodăria colac ia foaia dc hirtie, o citcfte. rest sint gemeni. Virsta: ID ani,
lor din campania agricolă de toamnă. semnează apoi... profesia: laminat ori, studii: absol­
Au urmat apoi şedinţele de lucru — Pol să urc, sau îmi aştept co­ venţi ax Scolii profesionale Cîmpia
legii ? tnaf e colturile făt ii. Unii aici s-au i ici, carpetele viu colorate, totul ne
ale secţiilor Consiliului agricol regio­ intUnit, al(ii încă pc băncile şcolilor inthnpină placul. Gheorghe Ghcran, Turzii. Dacă-i întrebi însă cum îi
— Cum doreşti, răspunde zbnbind
nal unde s-au prezentai informări sl Consfătuirile cadrelor didactice funcţionara Tovarăşul dc acolo te profesionale din Cîmpia Turzii, Satu tînărul acesta cu priviri in care se cheamă, răspund mindru; ulcmislul
s-au prelucrat planurile de măsuri va conduce. Si. înlorcindu-şi privirea Marc, din Braşov sau chiar de aici scaldă lot azuriul zilelor dc vară ne Tcofil Galoş, utemislnl loan Roşu..
In oricare apartament vom intra,
privind atrtlvitatea acestora in pe­ Astăzi au început în toate în anul şcolar care a trecut, sar­ spre colegul ci adăugă : abia la eta­ din Hunedoara. Dc citcva zile au inthnpină vesel. Sintcm primii lui vom intilni In fel. Tineri utemişti
rioada ce a mai rămas pînă la «siirşi- raioanele regiunii noastre şi în cinile ce revin cadrelor didactice jul lll am ajuns cu repartizările făcut cunoştinţă cu furnalele, cu ole- oaspeţi $i ne împărtăşeşte cu dăr­ furnalifti, o(clari, laminatori. tineri
tul anului 1963 si tn anul 196-1. oraşele de subordonare regională pentru îmbunătăţirea procesului Pină la al nouălea mai e. . lăria, cu laminnarcle. cu oamenii nicie bucuria noului cămin. ai virstei de aur care azi işi îm­
Lucrările plenarei continuă astăzi consfătuirile cadrelor didactice instructiv-educativ în anul şcolar — Dar şi ziua e lungă, completă Hunedoarei de foc Acum îşi cunosc — Numai cit am sosit şi noi. Ion părtăşesc bucuria pe care fi-o dă
ji apartamentele în care vor petrece
cu prezentarea planurilor de măsuri din învăţâmîntul elementar, de ce urmează, probleme privind veselă tinăra de alături. o marc parte din orele lor libere. s-a culcat, că-i in schimbul dc noap­ locuinţa nonă, casa in care vei locui
ale secţiilor, a planului tematlo de cultură generală şi profesional. planificarea calendaristică a ma­ intr-adevăr ziua c lungă si-i scăl­ Să-i însoţim Aici la parter nu ză­ te. Si el ii lăcătuş de reparaţii si­ Si azi, mulţi, foarte mulţi ne vor
derurgice ca şi mine. Am fost co­
cercetare al Staţiunii horticole din In cadrul consfătuirilor se teriei şi structura noului an dată in lumina blinda a soarelui de bovim prea mult Să lăsăm ferestrele legi la Scoalu profesională din Sntu- putea împărtăşi această bucurie. Pu­
Geoagiu si cu discuţiile pe marginea dezbat probleme privind desfăşu­ şcolar. sfirşit dc vară. Dar azi, la 3 sep­ deschise larg fiindcă peste puţin Marc. Dar el ti/i-i maramurcfan, el tem da chiar cifra exactă : 671.
LUCIA LICIU
m Serialelor prezentate. rarea muncii instructiv-educative Consfătuirile continuă şt mîine.