Page 21 - 1963-09

h |. * Dramul socialismului Nr. 2704

Pe urmele naturaliştilor

flonelila viridis este un vierme ma­ Naturalism nu cunosc decit un
rin deosebit de inleresa-nt, a4.lt din singur caz aproape similar. Este vor­
cauza pigmentului care-1 Impregnea­ ba de Frlolychnus Schmidlli un
ză tegumentele, cit, şi mai ales, din peşle care oitreicră adiivcuriîc urba­
cauza dlformlsmulul sexual pe care-I nului. Femela poartă sub ea. lipii de
prezintă. ptntece, un mascul pitic, degradat,
Bonellia este de culoare verde în­ care duce şl el o viată dc parazit. *
chis al aseasta culoare sc datorcslc *
A U T O M O B IL -S A G E A T A prezentei In epiderma sl derma ani- Ccl mai feroce „canibalism" «e in-
C a r a c a t i ţ a — m»eluJul a unul pigment parliojlar tllneşte în lumea Insectelor. mal
‘denumit bonellină. Cercetările natu- ales la păianjeni. Alltel, păianjenii
prSetefaa scu fu n d ăto ru lu i rallştllor au arătat că bonellină este din specia do’omide car.e ■ tnluid
fluorescentă, din care cauză Bone- pînznle pe plantele acvatice şP niă-
Dacă Victor Huqo ar mai trăi 5) cam neplăcută pentru el. La o ariîn- 11-ia viridis este extrem de sensibilă nîncă unul pc alint cu lăcomie, O rio
dâcjî caracatiţele ar avea posibill- cime de 16 metri i-a fost descope­ la lumină. Aşezată inlr-un vas cn înlîlnire între un păianjen mai nuc
litea să-f dea In judecată fără in- rită locuinţa si după o scurtă luptă apă Hc mare şi expusă la soare Bo- cu linul mai mare se soldează tn
doia-lft că victimele nevinovate ar fi a fost scoasă din ca Prizonierul se ncllin reacţionează puternic prinlr-o mod Invariabil m devorarea rn'ui
repuse fn drepturile lor. Caracatiţa roşea, pălea, împroşca şiroaie dc li­ emisiune dc pigmenţi verzi, creîn- mal mic. Naluralistil au pus sub un
idewrisfi de murele romaniccr Jn chid ca ccrncaln căutind să-l arunce du-şi astfel un mediu prielnic. clopot de sticlă aproape 800 d° exem­
„i.es IravaillevHfi de la mer*’ un în ochi scufundătorului îşi întindea Dar pentru savanţi pune toii cel mai plare abia ieşite din ouă La înce-
,monstru crud si setos de .slnge este şi îşi contracta tentaculele Totuşi interesant din viula Bonelliei 11 con­ put. puii an sta! nemişcaţi nhprrv,-fi
-rodul imaginaţiei Iul inllăeărntc’: ,6<iu nu a reuşit să scape In cele din stituie diferenţa de formă şl de ta­ unul Intr-altul. După vreo (o r • 1 ţ>
rezultatul iucredcrii lui excesive in urmă nu numai că s a resemnat cu lie dintre masail şi femelă. Bonellia cel mai puternici an început să de­
povestirile pescarilor. soarta sa dar a prins curai şi după femelă este de grosimea unei nuc* voreze pe cel mal slabi După o
un sfert de oră avea chef de joacă
Caracatiţa care trăieşte in Marea şi măsoară 5—8 cm lungime Cor­ lună $1 jumătate, din 880 de exem­
M<tcJvterag<î osfe .bltndă, ea nu a fost — se freca de picioarele scufundă­ pul et este prevăzut oi un filament plare rămăseseră numai Î2. Du­
înzestrată -de natură nici cu prea torului ca o pisică, luneca de-a lun­ lung. o trompă care se bifurră la pă alte patru săptămlnl n-a mat ră­
mg-llă p\ilere nici ou o greutplr gul corpului său, căuta să-l mînnîie. cap în două corniţe aduse înapoi şi
Scufundătorul nu mai ştia cum să care se poate lungi considerabil de­ mas derîl un singur supravictuilor.
m*rNe. Numai exepvplare rare frec de
12—15 kg. M-ii <je şcufundătorl ,au «cape de ca. După această înlHnire. păşind un metru. Animalul e,s*r- hine- Aceeaşi cruzime se constată 1a n-
Inţtîînil onoratilc ^i toii spun ace­ putui de caracatiţă era vizitai în ainoscut şl se găseşte tn mai lonle nelc specii de păianjeni. De regulă,
laşi lucru : văzînd omul, caracati­ fiecare zi i se lăsau la intrarea în muzeele de biologie maritimă Mas­ femela îşi devorează soţul după îm­
ţele o iau la poni\ă sau şc ascund ascunzătoare stridii deschise sau un culul însă o ni desăvîrşire necunos­ preunare. Exislă fnsă şî excepţii.
in |Vizuina lor. Să le scoli de acplo peştişor strivit. Imediat, din gură cut. Si pe drept cuvtnt El este o La specia Xystlcus, masculul, care
este extrem de greu — cele opt ten­ un tentacul apărea, tar darul dis­
tacule sini pargă crescute In slîncă. părea în ascunziş fiinţă rudimentară măsurînd în to­ se pare că cunoaşte apucăturile sîn-
, Chi/u dacă regsesti să apuci un ten­ Caracatiţa era deosebit de inge­ tal un milimetru. Acest bărbat mi­ geroase ale femelei, o pindeşle sl
tacul, d-upă o impolri.vir-e disperată nioasă Odată, dc pildă, s-a obser­ nuscul, puţin evoluat, se prezintă ca se repede asupra el pe neaşteptate,
6 ,eara falitei, ,e! itî rămfnc aproape vat ceva de necrezut In apropie­ un simplu vierme cilial. Loaiinta Uit o leagă bine ai firele pe care te
fnto.lrjeauna In mină Pierderea nu rea viziunii se afla o întreagă colo­ se află în. esofagul femelei, unde produce şt abia după ce a Imobilî-
efte .prea mare pentru caracatiţă nie de molgşlc. Scufundătorul înola
căci tentaculele ci regenerează prin fata lor cîntl deodată i-a apă­ trăieşte ca parazit şi numai tn mo­ zal-o in felul acesta se apropie de
foarte .rapid. rut în faţă prietena sa caracatiţa mentul reproducerii coboară In ovi- ea T.a speoia Mela segmentata Cl.
Din nefericire pentru caracatiţă .ea S-a apropiat pe furiş de o scoică pe duot. Adeseori o femelă găzduieşte solul nu se apropie de consoartă
.este conie.slibiLă $i chiar foar>tc gus- jumătate desolusă. Inlr-un tentacul dliva masculi In esofagul el, pur- dcctt după co »-0 prins în plasă o
1 pasă. din carnea ei se pregătesc .stringea o piatră grea. încetişor, ca Lfi Laboratorul Inslilu'.uhti de Mansporluri auto din Karkov eondus Invazia meduzelor ttnd astfel ai sine un ,,harem" per­ Insectă şl solia este ocupată cu
.multe mlncâruri picante. De aceea să nu tulbure apa. caracatiţa a ri­ de VLadiimr Nikilin. s-a couslruil un automobil de cursă „Hadi-3", cel manent de bărbat!. devorarea el.
pe tot litoralul Mării Medii crane dicat piatra şi a strecural-o In scoică In august anul trecut, litoralul de
caracatiţele 6lnt vînate fără milă în aşa fc] incit capacele ei să nu mai mic din lume. Motorul lui este ra şi la cel de la motocicletă, raro- nord-est al Angliei a fost năpădit de
De obicei ele .sini jrppuşcate chiar se mai poala închide. Apoi a inlro- seria cslc din material plastic. Torma aerodinamică a caroseriei permite meduze uriaşe. Vilcgifllurişlii veniţi
automobilului, cu un motor de 36 cp.,
ajungă la o viteză de .'100 km pc
sub apă .Seni fund* lor ii mai experi­ dus repede în scoică un tentacul şî să-şi petreacă concediul dc odihnă la
mentali le vinează cu pumpalul Ei şi-a înrepu-t ospăţul oră. Lungimea automobilului „Hadi-.T1 este de *180 cin. înălţimea de 50 cm marc erau deznădăjduiţi,. In schimb Calvarul unei mame
le lovesc intre ochi in nervul cen­ Uneori lingă ascunzişul caracati­ şl lăţimea de 57 cm. biologii aveau de ce 6ă fie înointati-
tral. Dacă nervul este atins ten.lacu- In folo : Vladimir Nikilin (stînga) şi colaboratorul ştiinţific Teodor Dr. IT Bull a cules exemplare minu­ Ctunio Marinus este o insectă care aer, masculul purtîndu-şi grijuliu so­
ţe! 6e află o piatră dinainte pregă­ trăieşte pe algele marine. Mascul ut lia în spaţiu cu ajutorul unor t./eşU
le)e tşi pierd puterea si alirnă ca o tită, Iar alteori vreun obiect scufun­ Zulcoinov examinează noul automobil după rodaj. nate eu tentacule lungi de aproape este înaripat. femela — lipsită de speciali. După un poetic zhnr nup­
6foară. Este foarte Interesant să le dat ai care în caz de pr.ime]die ca­ ţial care durează cam o oră, femeia
Observi, sâ Ic io.d ai ele. şi chiar să 20 dc metri. aripi. Căsătoria sc celebrează lolnşi in
racatiţa Închide intrarea. este depusă pe o algă, unde imediat
Încerci să le domestireşli Unii reu­ elimină o masă gelatinoasă plină de
şesc. Snifvtndătorii povesle.se multe ca­ Cel mai bătrîn vînător din Ghana ouă. Mama poate deveni insă victima
zuri amuzante şi Interesante despre Proiectul unui nou tunel pe sub Alpi
Cu cîtiva ani in urmă în apropiere fecundităţii ci, căci substanţa gelati­
de Toulon. un scufundător s-a îm­ caracatiţele din Marea Meditcrană. Presa ghaneză a anunţai recent în­ In viata sa, acesl vinălor a răpus Elvelia dc nord osie mărginită de Pentru înfăptuirea acestui prolcd noasă sc întăreşte in coniact cu aerul
prietenit ro un pul de rararatită de Nici unul nu a suferit vreodată de cetarea din via|ă a celui mai bătrîn circa 300 de elefanţi. El a păslrat Si biata insectă este prinsă In pro­
5—6 kilograme Prima lnlilnire o fost pe urma lor. vînător din Ură. El avea 130 de ani colţii lor. iar carnea animalelor vi- munţii Alpi slrăbăluli dc şoseaua dc ar fi nevoie de 12 ani. In acest timp pria ei secreţie vtscoasă, tn care se
munlc Gothard, care şerpuieşte cu s-ar construi un tunel lung de 45 ki­ afundă din ce in ce mai mult pe mă­
şi a lăsat un număr impresionant de natc a fost mîncală dc compatrioţii serpentine minunate pe pantele lor. lometri de la Amsterdam la Gior- sură ce se zbate. Prizonieră, ca moare
urmaşi — 350 de fii şi nepoţi. lut. Cotituri bruşte, drumuri abrupte, pa­ pe ouă, dacă masculul nu vine s-o ri­
nico. Pentru ventilaţie este prevăzut
saje înguste. dice de acolo cn cleştele, fui. Cei moi
Cea mai mica hidrocentrală din lume Este deosebit dc grea trecerea in un put vertical dc pe «uimea lanţului mulţi masculi îşi saloeazâ soliile. Dur
mai sint şi din cellalt/...
lunile de vară cînd prin Soiul Gol- dc munţi 6pre ccnLrul tunelului.
Inginerul tugosjav Is- loo îulr-altul cb o Că­ diat activitatea ei de liardse îndreaptă spre sud zeci dc mii Ani de-a rîndul Gruner a stăruit
jff£t dmerbegovtcl din ruţă. Apa lacului de îndată ce se iveşte c o n t r a . a v B o n de turişti. Automobilele trebuie să-şi ca proieotu] Iul sfl fie examinat, Co­
Sârsjevo a construit o acumulare poate cădea vreo avarie în reţea. aşlepte orc întregi rîndul la Intra­
mică hidrocentrală de la o înălţime do Aceaslă hidrocentrală Recent, deasupra aeroportului din- în spărtură pene de pasăre, oase rea în vestitul tunel Saint Golhnrd misia de experţi a recunoscut In O alpinislă
„trdrisportabîlfi" pen­ lr-o republică din Asia Centrală s-a de peşte şi solzi. Avionul se cioc­ 1963 că cl este mal reu«U decit alte
1 5—70 metri. Regula­ in miniatură a fost în­ întimplat un accident cu totul neo­ nise de un vultur care ducea în Eduard Grnner, Inginer din Basci în scu tece
tru retjiuuile muntoa­ gldare un crap uriaş. a elaborat un Interesant proiect dc proiecte prezentate. Totuşi, nu se
se este atlt de toare automate contro­ cercată cn succes în bişnuit. Un avion se pregătea 6ă construire a unui nou tunel pe sub ş/tie oît timp va mal trebui sfi aş­
Brorvn
Micuţa alpinislă Rosalinda
m:^ă încil po<de fi lează numărul turaţiilor regiunile de munte din aterizeze. El îşi terminase ultimul Ciocnirile intre avioane şi păsări Aîpî. tepte Gruner realizarea vlauîut aflu. este o englezoaică în vtrstfl de numai
transportată dintr-un turbinei şi opresc Ime­ Bosnia -şl Herlegovina. viraj şt pornea în linie dreaptă, cînd nu sint rare. Dar o lnlilnire cu un 70 de zile, împreună cu părinţii ei —
s-a produs o ciocnire bruscă şl fl- vultur, pasăre puternică şl in gene­ al pin işti pasionaţi şi surioara eî, Stisan-
vionul a Început să coboare mai re­ ral prudentă este intr-adevăr ceva Cît trăiesc peştii şi pasările? na de un an şî jumătate, micuţa Ro­
neobişnuit şi rar. Vulturul ar fi pu­ salinda a făcut prima sa ascensiune
Ceaiul iranian pede decit de obicei. Eohipajul şl tut desigur evita catastrofa, dacă Ibtlologul american Sam Hinton 0 rftidunica — 15, porumbelul sălbatic fn munţi. Fireşte că nu pc picioruşele
călătorii au rămas uimiţi văzînd In
s-ar fl holărît să renunţe la prada alcătuit, pe baza observaţiilor dife­ — 13, vrabia — 10, docfrlla — 8, el, ci înlr-un coşuteţ special. Surioara
Iranienii beau mai comerciale 6e inclio'e Penlru mulll dintre ei aripa avionului o gaură cn diame­ prea grea, care îl jena in mişcări. riţilor specialişti, un tabel compara­ prepeliţa şt sturzul — 7. Cel mal ci, Susanna, care â început de ase­
rrtult ee'ai deoît orice Ja o ceaşcă dc ceai şi ceaiul nu este numai o trul dc vreo jumătate de metru, Iar Dai nu s-a indurat... tiv cu privire la longevitatea a 300 mult trăieşte găinuşa de baltă — 31 menea să escaladeze munţii foarte de­
alt prtpor din lume. El în timpu'l lucr;i’i:i mun­ băutură plăcută, ci un de locuitori ai mărilor şi cursurilor de ani. vreme, călătoreşte instalată tnlr-un
11 b£au cu aceeaşi plă­ citorii consumă mori adevărat aliment. O me­ de apă. Din observaţiile efectuate, scăunel, în spinarea tatălui el.
cere ptit în zilele ge­ cantLlăti de ceai. re parte a populaţiei în special în acvarii, s-a constatat
roase ele iernii, cit sl Nici o cumpărătură Iraniene se hrăneşte cu Vînătoare cu vulturi imperiali că mulţi peşti au o viată deosebit
vara pe o arşllâ de 40 mal importantă nu se piine şi ceai, alimen- de lungă. Astfel, tiparul trăieşte tn
de grade. face înainte de a se fi lele consumate fn can­ Vînălorul kirghiz Umclbni lloiş- tru, vulturul sc năpusteşte asupra medic 57 de ani. crapul — 40, păs­
Ceaiul e*!e o băutură băut cîlova cest) dc tităţile cele mai mari. cebaev, in virslă de 72 de ani, a vi- prăzii şî după o luptă de mai puţin trăvul — 24, somnul — 19, cocoşul
importantă în viata Ira­ ceat in timpul discu­ Pînâ şi în cele mal nal anul acesta 47 de vulpi, Iară s3 de un minut, o ucide. Nu de mult de mare — 11, bibanul şt ştiuca —
nului. Ct-nd vizitezi o ţiilor şi tocmelilor. îndepărlate şi neînsem­ fl tras nici un foc de armă r.eişccbaev a obţinut în felul acesta tO. Ceva mai puţin de zece ani tră­
Instituţie, tt ae ser­ Iranul are 22 mili­ nate aşezări există De peste jumătate de secol IJmct- ccl rle-al 3 000-lea trofeu. iesc linul şt orheana Recordul lon­
ceainării. Ele fac norle gevităţii II deliu nisetrnl rare ntlnqe
veşte ceai înainte chiar oane de locuitori şi bat Beişccbaev vinează vulpile cu Bălrînul vînător este vestit pentru
din peisajul tării. ca uneori venerabila vfrstă de 70 de
de a te fl aşezat deci 22 milioane de munţii sau ca pustiu­ ajutorul vulturilor imperiali dresaţi. priceperea cu care descoperă cuibu­ an!.
pe 9<faun Trartzactll’.e consumatori de ceai. rile. Slrîngîndu-sl aripile lungi dc un me- rile vuiturilor din care scoale puii
pe care îi dresează pentru vînătoare. Nu mai puţin Interesant este tabe­
La vulturii dresaji de cl rîvneşle lul cu dale despre longevitatea pă­
orice vînător. sărilor, publicat recent înlr-o revistă
Tangara — pasărea neb una----------- In ICirghlz.ia, vînăloarea cn vul­ şliin|iii(â franceză de ornitologul M.
turi imperiali este foarte populară. narTiclî. Iată clteva dale despre du­
In fiecare an se organizează între­ rata vie|il unor păsări din Europa :
Vf\ă dintre vieţuitoarele cu obiceiuri mentar. Alegerea tocului sc fncc iar mini împreună cu ouăle şi cu puişo­
dintre cele mai ciudate este pasarea cu ciorovăieli, ţipete şi bătălii seri­ rii de o zi sau două, piuă cînd nu ceri ale vînătorilor, la eare asislă un hîlluttul trăieşte 24 de ani, barza —
tangara din Insula Sahto-Domingo. oase. Păsările care nu terminat mai mai răniine nici urmă clin vechea lo­ mare număr de spectatori. 23, pescăruşul dc marc — circa 20,
pQsârile din aceaslă specie trăiesc in repede, au ouat, multe clocesc, altele cuinţă.
colectivităţi oaste. Cirduri ihiense se au şi scos puii. in timp ce zeci de După ce şi-au domolit setea de dis­
rdtesc neliniştite sau rătăcesc de colo cuiburi sint de-abia în construcţie. trugere se odihnesc un timp pe ar­
pilîă colo într-o gălăgie infernală Deodată, fără nici un motiv apa­ borii învecinaţi, privind parcă cu ulu­
Cînd se apropie epoca reproducerii rent, intreaga colectivitate pare apu­ ire la prăpădul pe care l-au făcut, ca @jd’e i'do 3 e.âţt
ele îşi aleg cile un palmier uriaş unde cată de o criză de nebunie: păsările şi cînd şi-ar da în sfirşit scama de
îşi construiesc adăpostul. Se duc si işi părăsesc cuiburile pe jumătate isprava lor. Apoi se precipită in cîrd
sin în cete. aducind frunze uscate, construite, işi întrerup clocitul, işi pă­ pentru a-şi construi alt cuib.
paie. aşchii, smocuri de păr de ani­ răsesc puii neputincioşi şi încep a se Nu sint rare cazurile cînd aceste R O B O T U L „ V A N IA " Un turisl indian a venit în vizită la Paris in&oţit de... vulturul său.
mal fi ţipmd continuu, lovindu-sc roti intr-o stare de e}efvesccntă cx> păsări ciudate işi construiesc şi apoi
una de blia. pierzînd pe drum ce au trnordinară, strigind, piuind, ciriind işi distrug peste o jumătate de du­ Doi studenţi sovietici ocolească obstacolele tionat de patru mo­
cules, ccrtindu-se ascuţit şt etnar bă- cu aida înverşunare, incit pot ţi au­ zină de cuiburi, piuă cind rămîn !u — Vladimir Trutanov pe care Ie întîlneşte toare şi dirijat de an
tindu-se, construiesc fără ordine şi zite de ta distanţă de mulţi kilome­ unul. pentru a creşte puţinii pui ps şl Vădim Volvikov din mtc dispozitiv electro­
fără vreuh sistem, după zile întregi tri. Unele se aşează pe arborii Ve­ care ii mai pot scoate în colo. In afară de 0- nic El vorbeşte ai a-
de agitaţie dezordonată, un cuib gro­ cini, altele se înalţă cil mai sus, apoi Din această cauză, dc altfel, tan­ Sverdlovsk ou construit ceast-a, Vonia „vede. jutorni unei benzi de ŞTI A TI CA...
solan, fără fdrmă ahume, o construc­ toate, năpraznic, ca ta o comandă .se gara — pasărea nebună din Santa- robotul Vaniu. Ace.sla aude şi are un pio dc
ţie greoaie care acoperă intreaga co­ reped in iureş nebun asupra cuibului Domingo — este pe cale dc dispari­ poale sa meargă şi să minte". Vania este ac- magnetofon instalat în
roană â arborelui. Jh interiorul aces­ ţie. Rină în prezent nimeni n-a pu­ pieptul lui. Popoarele vechi nu cunoşteau batista? Intr-o veche scriere se po­
tui acoperiş, inform, fiecare pereche cel marc şi îl ţac bucăţele cu tot tut găsi o explicaţie plauzibilă pen­ Vîrsîa vino3ui vesteşte că, la o adunare a poporul ul, Aqatocle, tratele unei regin2 a
tŞi cohstruieşte un cuib propriu rudi­ ce este in el, aruncind totul la pă- tru această comportare a tangarci Egiptului, s-a servit de poalele hainei pentru a-şl şterge ochii.
In trecut numai spe­ Recent, a fost cons­ ralul este folosit acum
cialiştii puteau aprecia truit un aparat ou a- de vameşii americani Primele batiste au apărut tn R onia antica. Patricienii luxoşl ufflt-
jutorul căruia se poale zau „sudariiimul" pentru a *e şterge do năduşeală şl „orariumul" pentru
vechimea vinului. $i care stabilesc vama in gură.
stabili fără greş vîrsla
nu totdeauna cu pre­ vinului, rachiului, co­ raport cu vechimea
cizie. niacului, romului Apa- vinului. Bala a apărut In forma ei adu ală la lncepulnl secolului trecut?
Numele căldărarului care t-a dat această formă a rămas necunoscut. Îna­
P e n tru cel c e nu ştiu s ă în o a te inte vreme Oamenii sc spălau fntr-un vas In formă de butoi Acesta era
Suzjnne Vinuri, de lemn, de tablă, de porfir sau de argint — după averea posesorului.
in virstd dc 42 dc Pentru cei care nu fundă. El este căptuşit pe col care poartă cos­
oni. originară din lo­ ştiu să inortte. in Japo­ cu poîidorură de vinii tumul. care în ai-le pri­ In corpul omului mor şl se nasc 125 milioane dc relutc pe senindă ?
calitatea Albert (de­ nia s-a confecţionai un spongios ale cărui nu­ vinţe nu sc deosebeşte In momentul naşterii, pruncul cî ntărcşfc dc 500 dr milioane de ori
partamentul Som- costum de baie cu care meroase băşici de aer cu nimic de costumele mal mult deeft celula ovulară a ma met sale ? Această creştere se face
me, Tranta), mamă ino'ăioriil nu 6e scu­ U tin deasupra a/pei de baie obişnuite numai în 28 dc diviziuni ale tuturor celulelor — 17 diviziuni in primele
a 14 copii, a născut
recent alţi trei Lupi vînaţi din elicopter 15 zile şl 11 diviziuni In cursul următoarelor opt luni şi jumătate.
copii gemeni : Plil-
Vlnătorul Boiis Pale cesta peste 90 de lupi S-a calculat că în S-a stabilit în mod ştiinţific că oamenii leneşi nu ajung la adinei
llpe dc 2,600 kg. urmăreşte şi ucide un tn 70 de ore peirccutc lCazahstan, tara stepe­
lolanda dc 2,630 lup 1n numai 45 de mi­ pe bordul unul elicop­ lor nesfîrşilc, fiecare bătrînetl ? Lipsa de activitate duce la ofilirea organismului. Toii oamenii
kg şl Gerard de nute. In stepele întinse ajunşi la adfncl bătrlneţe au duş o viaţă de muncă Intensă.
2,100 kg Atît mama ale Kazahstonului, un­ ter. Borla Pale consi­ lup ucide anual pînă
eît şi cel trei copii. de nu este de loc u- deră că elicopterul este La 100 dc antilope. In- Maimuţele din zilele noastre car e au cea mai mare asemănare cu
<înt sănătoşi. şor să descoperi a- inai potrivit pentru vi- tr-un an vînăloii sllr- omul sini urangutanul, glbonut, go rtla şl cimpanzeul ? Celebrul anato­
IN TOTO: Su- ccnslă fiară, Boris năloarea de lupi decit pesc circa 10.000 de mist Keatli a socotit că omul are 56 de caractere <v)miine cu urangutanul,
zanne Vimort. cu Pale a răpus anul a* avionul. lupi. 81 cu glbonul, 87 cu gorila şi 98 cu cimpanzeul.
ultimii eî născuţi
si cu ferici*al tată, Privighetorile şi franxistorii Se presupune că „potopul'' bibi fc nu este altceva decit o Inundaţie
• a spitalul din Al- catastrofală a fluviilor Tigru şl Eu frat ? Dar savanţii consideră că aşa-
hert. Din ordinul auloiitâ- rilor şt grădinilor din — muzfca transmisă de zlsul potop a fost un fenomen de p roportll reduse pe lingă uriaşa catas­
aparatele de radio aco­
tilor municipale din capitala Angliei să dea trofă din 1887, cînd fluviul Huang Ho, rupînd digurile, s-a revărsat tntin*
peră vocea păsărilor
Em A - Londra, o dată cu sosi­ drumul aparatelor de cîntătoare, eare au la dlnd o suprafaţă formidabilă. In această Inundaţie au pierit şapte mili­
CzVi*
rea primăverii se inter­ radio portative. Moti­ Londra numeroşi ad­ oane de oameni. Omenirea nu mal ounoaşte un cataclism de asemenea
zice vizitatorilor panou­ vul este foarte 6implu miratori, proporţii,