Page 22 - 1963-09
P. 22
Nr. 2704 Drămui socialismului
Popas prin cîfeva blocuri A G E N D A
! lem — cinematograful „Grădina de
do locuinţe din oraşul Deva (V-adia vară": HUNEDOARA: Măruţ dis
cordiei — cinematograful „Grădina
Vizitatorul care a trecut prin puţini la număr, nu manifestă asu m i 0 SEPTEMBRIE 1963 de vara" / Harnici — cinematograful
„Stadion" : SIMBRIA : Pescăruşul
Deva a îotîlnit, in urmă cu cîţiva preocupare pentru întreţinerea PROGRAMUL 1: 6,00 Muzică negru — cinematograful J . Pinii-
ani imaginea caracteristică a şi gospodărirea apartamentelor Povestea Ioanei populară,- 6,35 -Taranlele şi bole- Ue": P E T R O Ş A N I : Tracul
ro u rl» 7,10 Concert de dimineaţă;
unui orăşel de provincie, cu case ce le-au fost repartizate. Locata — cinematograful „Al. Sabia' i
Petrilor Ana !!
mici, situate atît în centru cît rul Niţă Stuparu, din blocul E 2 lucrează in cadrul de Cicerone i heodorescu 8.00 Sumarul presei centrale; 8,0C Avîntul tinereţii — cinema
patria aociaJlslâ — pro
Cînlăm
şi la periferie. In ultimii ani însă situat în cartierul 23 August, din secţiei lenjerie de !u tograful J Noiembrie": ALBA fU-
aici s-a petrecut o adevărată me „neglijenţă" i-a inundat aparta fabrica „Sebeşul‘ „Povestea Ioanei** de Gccrone Theo- gram de clnlece; 8.30 Clubul voio LIA : Salul viaţă — cinematograful
şiei ; 8,50 Melodii populare cerute
tamorfoză. Pe locuri odinioară mentul tov. Cornel Junea, în timp din Sebeş, la maşi dorescu, amplu poem epic InfăţişeozS „Victoria'': Chiriaşul — cinemato
înţesate de aceste case, au apărut ce acesta era plecat de acasă. Şi na de introdus elas destinul unei fele dobrogene, supusă de ascultători; 10,05 Muzică de es graful ,J23 August“ ; Intrigă şi iu
bire — cinematograful „Grădina ■
tradă ; 10,30 Din cînlecele şi don.vu-
semeţe noi cartiere formate din evident o dată cu inundaţia pro tic. Dalorilă price în trecut ignorantei st umilirilor, sl de vară" / SBDEŞ: Colegii - ci
rile popoarelor; 11.00 A rii din o-
blocuri zvelte, cu apartamente vocată s-au produs degradări atît perii şi hărniciei care astăzi izbuteşte să-şi schimbe percle; 11,30 Vorbeşte Moscova I; nematograful „Progresul“ / Casa de
confortabile. In cartierele Aurel construcţiei cît şi mobilierului cu care munceşl*. viata. Prin biografia Ioane), care gă la răscruce — cinematograful „Al
să-ş-
ca reuşeşte
Vlaicu, Progresul, Karl Marx, din apartamentul respectiv. depăşească in fie seşte în Dobrogea nouă calea muncii 12.00 Prelucrări corale,* 12,20 In- Sadoveantt" / Bădăranii — cine
terpreli de muzică uşoară; 13,10
23 August, înscrise recent pe Blocul D 1 din acelaşi cvartal care liuui planul dc cinstite, drumul învăţăturii, dragos matograful „Grădina de sari" /
harta topografică a Devei, s-au are trei scări. Dar fiecare dintre producţie In luna tea adevărată, autorul demonstrează De loale pentru lo ţi; 1400 Concert ORAŞTIIt: Cereofuuşki — cinemato*
de prtnz» 15,00 Din viaţa şalelor
construit peste 1.000 apartamen ele au aspecte diferite. In timp august de pildă, şi-a pătrunderea relaj’ii-lor noi, socialiste graful „V. Roadă" /. Lanterna cu ar
te, în care s-au mutat tot atîtea ce scara I-a este bine întreţinută, depăşii sarcinile dc tn această regiune pe vreinupi atîl patriei; 1-6.10 Instrumentişti de mintiei -r cine.m^tqgralui vFlaţâ-
muzică uşoară ; 17,08 Din albumul
familii de oa- _____________ _____________ Ia celelalte dom plan cu 30 la sută de înapoiată. Pe măsură ce pămînln- melodiilor de estradă ; 17,25 Trans rn“ / Raze Pe gheaţă — c i nemat o:
graful „Grădina de vară" t HAŢEp:
meni ai muncii. T_ neşte dezordine, In fotografie ’ rt!e. odinioară .sterpe devin ogoare ro Focuri în munţi — r'nemotograful
Muncitoarea Petri- misiune sportivă ; 19.35 Muzică de
Trecînd doar în L o c u in ţa e a ta, pereţii sînt zgîri- şor /1/ia // i/i tun ditoare, 6e deschid si Inimile oameni dans; 20.00 Teatru la microfon „Popular44; BRAD: Lumină de tu-
vizită prin aceste în g rije ş te -o 1 aţi şi murdăriţi pul lucrului. lor, care învaţă să tTălască, tşl însu ,Swej)< In al dolîea război mon Ue — cinematograful „St. roşie" /
şesc mcserît noi, cunosc tehnica, se
LONFjA : Cerut n-are gratii — cD
cartiere se poa- _____________ _____________ de copiii locata familiarizează cu viata civilizată, cu dial- ; 22.25 Muzică de dans - 23.02 nemalografid „Minerul"/ TElUŞc
te constata grija rilor lăsaţi fără cerind, ca supremă consecinţă, dem Concert de muzică romlnească. A fost prietenul meu — cinemato
pe care o manifestă locatarii, supraveghere. La scara a doua nitatea umană- PROGRAMUL II: 7.00 Clntă fan graful ,.V. Roadă" t Z LAT NA: Şa-
.preocuparea lor pentru gospodă la o uşă de la intrare lipseşte în fara reprezentativă a Armatei; luda husarilor — cinematograful
rirea apartamentelor in care întregime geamul, iar la cealaltă Ţ, Dfllorilă simpli tării veroului Si tn 7,35 Viata nouă a salului — pro „Muncitorul" : ILf A : dinele săl
locuiesc, pentru buna întreţinere este crăpat pe jumătate. Scara a acelaşi timp al meşteşugului ftăti. da gram de oînleco şl locuri; 8,30 batic Dingo — cinematograful
torită temei dc o mare act-ud^îlav. poe
a spaţiilor verzi din faţa blocuri treia are la fel un aspect neîngri mul „Povestea Ioanei" are un carac Piese de muzică uşoară i 9.00 Val „Gh. Doja t APQLDUL DE SUS:
Nouă zile diidr-un W — cinema
lor. Comitetele de blocuri şi jit, iar unii cetăţeni nu-şi îndepli suri de concert; 9 30 Solişti si for tograful ,23 Auggşt" / VULCAN
responsabilii de scări au mobili nesc cu conştiinciozitate sarcinile ter extrem de accesibil. malii artistice de am.alo.ri din ora Gartbaldi — cinematograf uf g r ă
zat cetăţenii la diferite acţiuni de ce revin unor locatari ai imobile şe şl sate; I0.30 Revizia presei dina de sară"/ CAL AN : Genera
înfrumuseţare. Rezultatele se văd lor de stat. Apartamentele tova străine 10.38 Melodii distractive ;
in faptul că majoritatea covîrşi- răşilor Constantin Oprişan şl 1 f .00 Clnlece penlru cel mici; lul — cinţmptografuf „Grădina de
toare a blocurilor au un aspect Petru Nichilaru sînt slab între numea cultu II,15 Piese Instrumentate ; ti,30 vară": STREISINGEORGIU: faţa
elegant, îngrijit, casele scărilor ţinute, iar în băi lipsesc o serie Muzică populară ; 12,00 Finislnea da steagului rpşu r- ctnwcktQgra*
sînt frumos zugrăvite, iar pe pe de obiecte de inventar, ca : flu Cinem/r ; 13,00 Cînlă Florin Dorian ; ful „Grădina de nară'.
reţii lor sînt atîrnale tablouri; turaşi la baterii, lanţ de vană, 13,10 Program muzical pentru oa
port-prosop, suporţi pentru eta
pe balcoane se găsesc aşezate jeră, port-liîrlie etc. Deşi obiec vm«mwww dragoste, pas ia ne... ■■■■■■■■■■■■■■■■■ menii muncii afl/iM la odihnă ; 14.15 ti felin
numeroase glastre cu flori. Iz» microfon Satira $J umorul ;
In cartierul Karl Marx, rondoul tele amintite au fost degradate, 15.00 Muzică uşoară: 16.30 La ho n/eteoroJflqie
şi peluzele cu flori amenajate totuşi locatarii respectivi nu le-au Am poposit zilele trecute la cămi proape zilnic: conferinţe, informări că tn afara directorului de cămin •• ră — program de jocu ri; tft.OO
cu gust dau un aspect plăcut. înlocuit nici pînă în prezent. In nul cultural din Batiz. Cel care nc-a pe diferde teme, citiri in colectiv, cultural şi a bibliotecarei. Doina Să- \ Teatru la microfon pentru rr>nîi r PENTRU 24 ORE
Şi în cartierele Progresul, Aurel Da ţa blocului A din cartierul 23 inlimpinat aici şi cu care am sloi moi programe artistice, un jiu nai vorbi!, diţă, se ocup<) şi alţi oamoni din sat *• ..Măria-sa Putui Pădurii*' ; 19 00 Vreme neslabilă cu cerul mal
Vlaicu, 23 August, cetăţenii au dat 'August există murdărie, florile apoi de vorbă pe îndelete despre o seară de odihnă pentru tineretul de astfel de probleme. Şi am găsit Melodii... melodii — emisiune de
numeroase nume de cetăţeni ai suin- J»
dovadă de multă iniţiativă. In sădite de locatari sînt rupte, iar muma cult ural-educativă desfăşurată din sal, un concurs de şah. Care au tui. unele cunoscute din alte (lăţi dud »jj muzică uşoară romlnească; 10.30 noros In cu/sul zljel. Vor cădea
ploi locale sub formă de averse.
faţa blocurilor au fost amenajate unele burlane sînt scoase din in Sid. a fost directorul căminului, fosl temele dezbătute i u prilejul ma mai vizitasem căminul cultural din % Noi înregistrări de muzică popu
nifestărilor amintile? Aşa cum am
spaţii verzi, au fost sădite flori, console. Aceste neplăceri se da- tovarăşul Voii dă Ttulor. mai arătat, cele fa(ă de care colec Batiz, altele noi «• Vini moderat din vest şi nord-ve»ţ.
•
— i\'c-am s/uiduit — ne spunea
care dau cartierelor amintite o toresc unor copii, printre caic şi accsUi — să organizăm la cămin ac tiviştii nutreau in perioada respec — Sin/ numele fovthăşPor — ex- •« lară ,* 20.05 Muzică de dans; 22,00 Temperatura în scădere, ziua va
li cuprinsă
iul re 24 şi 20 grade,
notă de prospeţime. cei ai familiilor Petru Purda si tivă cel mai mure interes. Astfel, pliat directorul căminului - caf: ne Album de romanţe.
Vasile Pop, care sînt nesuprave ţiuni cil mai interesante, cu un con conferinţele au tratat probleme ca Iar noaptea între 12 şl 16 grade.
Aceeaşi preocupare au manifes ţinut bogat, meiul să lărgească ori ajută întotdeauna in muncă cu deo- •*
tat-o majoritatea cetăţenilor şi gheali pe motiv că „sînt copii şi zontul de cunoştinţe politice şi dn „Porumbul siloz — nutreţ pentru sebită tragere de inimă. Şi loan tă- \ Qhtema PENTRU f
pentru întreţinerea în bune con- ce să le faci". cultură generală al colectiviştilor, să-i lapte şi came", „Creşterea şi în dică, învăţător, şi Marin Nejescu, s j- URMĂTOARELE l ZILE
grijirea porcilor aduc venituri mari",
cotitoare la G A C. şi secretara or-o.i- •*
diţiuni a locuinţelor. Este o ade Cu ocazia vizitei întreprinse sprijine in muncă, menit să-i mo nizaţtei de bază, şi t iu gemă Mond-.i, / s septembrie: ior>3 Vreme nestabilă, favorabilă ploi
vărată plăcere să vizitezi aparta s-au mai constatat şi alte lipsuri. bilizeze şi mai mult la îndeplinirea „Organizarea muncii în G.A.C." şt profesoară, şi Mutei tUrişoni. bnga- Dfif A : Oameni de afaceri — lor locale cu temperatura la în
altele: informările şi ledurile co
mentele tovarăşilor Toma Corciu Ele au darul însă de a-i nemul sarcinilor ce le stau in faţă. In bu lective s-au ocupat de mersul lucră dicr de cimp. şi inul mulţi alţii fac % cinematograful „Patria"; Căpitanii ceput staţionară' $poi tn uşoară
nă măsură am reuşit să traducem in
şi Pompiliu Popa din blocul C, ţumi pe ceilalţi locatari care sc tenţiile în fapte. Şi aceasta, de cPe ri tor din campania agricolă tn cure, parte din rindut celor de mai sus / lagunei albastre — cmcma/ograful scădere.
„F. Sirbu": Vrăjitoarele din Sa
loan Nădăban, blocul E, din car străduiesc permanent să întreţi ort s-a lucrai cu sufle!, cu tragere de aspecte cde situaţiei internaţiona Păcat de-un singur lucru .. %
tierul Progresul, Arcadie Andrei nă imobilele proprietate de stat de inimă... le dc., iar jurnalul vorbit a reluat Tovarăşul Voinţă iudor era no ăi- •*
şi Vasile Guţu, blocul B, Virgil în cele mai bune cond U im ii. Dc Intr-adevăr, la căminul cultural o problemă de mare importanţă pen jil Şi pe turnă dreptate, thuite nu- \
aceea, cetăţenii care încă mani
Bretoiu, blocul E 1, din cartierul festă insuficient spirit de răspun din Batiz au loc cu regularitate ac tru dezvoltarea sectorului zorJelmic şi mdo color ce ujuJâ in mutita cănii' /
anume cea privitoare la insdozurea
23 August şi a multor altora. Aici dere, neglijenţă în privinţa «os* ţiuni vii, legale de preocupările ca nutreţurilor. Tot fur natul vorbit a ară nul lultura! lipsea unul cure in nici • * I.C.T. Şontierul Constr. Transportori 44 Devg
un caz n-ar fi trebuit să hpseasu) *■
domneşte curăţenia iar aparta le mai actuale ale colectiviştilor, cu tat colectiviştilor necesitatea predării Cel al specialistului, al inginerului it- ••
mentele, după felul cum sînt în podăririi locuinţelorvor trebui să o tematică judicios aleasă, tratată in la timp a obligaţiilor idre stal. gronom. Şi aceasta deoarece tavură- •, face cunoscut pierderea carnetelor chitanţiere
fie traşi la răspundere. In aceas
forme atractive. Pentru a ne convin
treţinute. constituie o bună carte tă privinţă Sfatul popular al ge de adevărul acestei afirmaţii, e Seara de odihnă amintită, organi şut Petru Bogdan, inginer ta G.AC. *• cu seria nr. 4451-4600 şi 460î~4700t\dec([(trîiidju-llc
de vizită a celor ce locuiesc oraşului regional Deva şi servi suficient să răsfoim calendarul de ac- zată pentru tinerii din sat, a avut din Batiz, deşi suficital in repliate •*
îp ele. ciul de administraţie a imobile tivit ăti al căminului pe luna august. loc într-o simbătă. Au participat co rîndnri, a refuzat să dea vreun ajutor anulate in mina oricui s-ar găsi.
Din păcate, în vizita întreprin lor de ,pe Ungă I.G O. vor trebui FJ consemnă manifestări in cadrul lectivişti şi muncitori, hncri ce bt- activiştilor culturali în munca cU:s- .• *rr ‘«tiwu'ii
faşurată• Uneori, c (tropi, n-a reju-
să s-au întîlnit şi o serie de să ia măsuri. căminului cultural şi la bibliotecă, a- crcază la Uzina „Victoria“ din Că zaf. Mai ales tn ultimul timp. A pro- *•
lău. In faţa lor a fost prezentat
aspecte neplăcute. Unii cetăţeni, - A. OARGA montajul literar intitulat: „Realiză mis că face. că drege, dar de pro- ••
rile regimului democrat-popular". A- misiune nu s-a ţinut. Oare inginerul % INSTITUTUL DE MINE PIU PETROŞANI
poi tinerii au dansai. A fost o întU- nu-şi dă încă seama că acţiunile ce **
nire plăculă intre tineri ce au îmbră au loc ta cămin vin in sprijinul colic- •* Race cunoscut că în ziua de 28 septembrie
tiviştilor, a muncii depuse de aceşP.i, %
ţişat ocupaţii şi meserii diferite.
Diurnii “ Mi tc se vede, alcătuit cu pricepere şi in sprijinul întăririi economico-orga- a, c.# orele 11, în Aula (nsţfiiţ|fqiMi» va ave£ ,ţoc
Un program lunar bogat, după ct-
nizatorice a G.A.C.? Credem că ist ,
dă scama dar că piuă acum a d>it ,*
PROPUNERI mai ales cu dragoste. I: adevăr i ', dovadă de conicul date in această dj- •* susftnerea publică a disertaţiei iov. conferenţiar
simpozioane, seri :lc
seri literare,
rccţie. Şi mai credem că, aşa mm \
inginer Aron r’oăa, cu fitlul :
calcul ş.a m.d. nu au avut loc la că
minul cultural in tuna august. Por, se cuvine unui specialiut de tip nou.
asemenea acţiuni nu au fosl uitate ci în curind numele lui se va alătura cs- %
ele figurează in calendarul lunilor lor amintite. ,• „Consideraţiuni cu privire Ia raţionali
U n s e c to r cu larg i perspective precedente şi în planul de muncă al tn muncă, aşa cum spunea şi direc- \ tatea economică a exploatării zăcămin
Cind se depune dragoste şi interes \
cătuit pentru lunile viitoare.
Vorbeam cu iov. Voicilăt 7mior des torul căminului cultural, cind există •*
pre dragoste, pasiune in desfăşura telor aurifere cu aur liber din grupul
In decursul celor trei ani care au stalul. Numai de la începutul acestui dispunem. Ele nu tic mulţumesc şi vom rea muncii cullurat-educativc ca >•- o sfrînsă colaborare Intre forţele cui• *•
trecut de la înfiînţarea gospodăriei a- an şi plnă tn prezent noi am livrat canin sj le dezvoltăm continuu. Avem temente de bază in obţinerea succe turale ale satului, activitatea desfăşu- % , minelor Barza- Brad , pentru obfi nerea f|~
gricole colective din Satinisegeluzi, statului pe baza de contract GOCO kg. furaje de bună calitate, construcţii cu
noi ne-am pulul convinge pe deplin dc brinză, 4.317 leg. lină şi peste 31 le iespuuziilo.ue şi îngrijitori cu o bogată sului. Şt am răsfoil caidul dc evi rată va fi dintre cete ma,i bune I •* Hului de candidat în ştiinţe tehnice.
marca importanţă pe care o reprezintă ne carne de bovine, porcine, batali experienţă In creşterea animalelor. Nu dentă at manifestărilor să vedem da V. CHJ$ <
sectorul zootehnic tn întărirea economi- etc. In urma recentei hotăriri a Con mai că aceste posibilităţi nu le-am v.i- Conducător şjţiin,titic : prof. ing. POBORANţVASILE de la Ins-
co-organizalorică a unităţii noastre şi siliului de Miniştri cu privire la sti lorilicat pe deplin. Pe viilor voni cău i« m 0 a • ■ e a ■ W .W a V a V .a » , tUutul de mine diu Petroşani.
în sporirea continuă a veniturilor co mularea crescătorilor tn creşterea şi t;i- ta ca pentru creşterea producţiei de Disertaţia poate fi consultată Ia biblioteca InsUlulului.
lectiviştilor. Trebuie spus că tn lie- grăşarea animalelor, noi ne-am anga lapte să îngrijim animalele cu mai mul
care an, de activitatea acestui sec jat să livrăm statului pe bază de con tă atenţie, să le hrănim mai raţional, Noi tipuri de m obilâ Tovarăşii specialişti <Un întreprinderi şi înstfituţJI sînt «Invitaţi
tor s-au ocupat cu grijă cele mai bu tract cantităţi şi mai Însemnate dc iar pentru aceasta să asiguram o pu să participe la susţinerea publică a disertaţiei, anunţînd despre
ne cadre din gospodărie, precum şi co produse animaliere. ternică bază furajeră. Dc asx‘mcn*M, De asemenea, colectivul Institu aceasta secretariatul Institutului din Petroşani, strada Institutului 1
Institutul de cercetări forestiere
lectivişti cu multă experienţă tn creş Veniturile realizate pînă tn prezent vom căuta ca pe cit posibil sa facem c elaborează procedee avansate de lu tului a realizat un sistem de piese nr. 20; tclefoyp 116. , ,
terea animalelor. din sectorul zootehnic ne-au permis să permanentizare a oamenilor care lu de mobilă a căror construcţie per
Astă iarnă, de pildă, tn cadrul adu executăm o seamă de construcţii şi crează In acest sector, astlel cu ci să cru care contribuie la realizarea
nării generale a colectiviştilor pentru să cumpărăm din fonduri proprii nu aibă posibilitatea să cunoască bine Iîc- unui mobilier modern adecvat noi mite montarea lor în diferite va
riante In funcţie de spaţiu, rle pre
darea de seamă şi discutarea planu număr însemnat de animale. De ase carc animal pe carc-l are în îngrijire lor locuinle. Astfel, dormitorul şi ferinţele locatarilor şi estetica lo
camera de zi „Lignostrat" sînt cons
lui de producţie pe acest an, printre menea, din aceste venituri am putut ca şi posibihlăjile dc creştere continuă a cuinţei. MW? ftM vtM w nM w m niytteviK NNMMM «utvtvurnovettei S M
cei care au primit din partea consi de curind să cumpărăm şi un camion producţiei dc carne, lină, lapte ele. In truite din panouri curbate la unul De pilda, din cele 39 piese
liului de conducere sarcina să se ocu propriu. Pe de altă parte veniturile vederea îmbunătăţirii calităţii păşuni din capele fiind confecţionate din | COMBINATUL SIDERURGIC RTOflffl
pe de sectorul zoolehnic mă număr şi realizate din sectorul zootehnic au in lor vom administra acestora cantităţi mai multe straturi de furnire pre -ale bucătăriei ..ModnJ“ sc pot rea ^^grtttM
eu. Este o sarcină de mare răspundere fluenţat tn bine şi creşterea bunei stări mai mari de îngrăşăminte naturale şî sate cu adezivi sintetici. Aceasta liza zeci <le tipuri de bucătării. In
şi am căutat ca împreună cu întrea a colectiviştilor. chimice. De asemenea, avem posibilităţi permite obţinerea unui aspect su acelaşi fel au fost realizate came | ANGAJEAZĂ IM EDIAT:
ga brigadă de aici să muncim tn aşa Aceste succese sînt urmare firească să extindem mecanizarea unor munci perior fată de garniturile exislenle, rele dc zi ,.RoxannM şi „Dana4' ale
fel îneît rezultatele să lîe dintre cele a modului conştiincios în care colec din scdoiul zoolehnic, căror prototipuri se execută în ca Ingineri, maiştri, tehnicieni
mai bune. tiviştii noştri înţeleg să îngrijească şi Toate acestea vor face ca producţiile o rezistentă sporită si o greutate drul institutului şi la întreprinde
In prezent gospodăria noastră dis să hrănească animalele. îngrijitori ca animaliere să crească continuu, iar ve redusă. rile ce apar|in Ministerului Econo şi cu studii economice superioare
pune de un efectiv de 468 bovine,' Ioana Armion, Marioara Ifibais, So niturile din acest sector să aibă dc la La garniturile „Cornier" prin fo* miei Forestiere.
3.200 ovine, 150 porcine şi de un im fia Sgîrcca, Dumitru Suciu şi Serali.n nn an la altul o pondere tot mai mare losirea unul schelet rezistent pe Noile concepţii de producere a (n condiţiile Icţ de pregătire. ;htme şi salarizare; după
portant număr de păsări. Îngrijirea şi Hibais au devenit cunoscuţi în întrea în totatuf veniturilor realizate d~ către mobilei, permit tipizarea elemente icuiu urmează: /
hrăhirea raţională a acestui electiv ga comună pentru rezultatele bune ce gospodărie. care se montează panouri din plăci lor componente contribuind astfel la I N G I N E R I
ne-a permis să obţinem importante can le obţin fn hrănirea şi îngrijirea ani TRA1AN ALBULESCU fibrolemnoasc sau placaje groase, obţinerea unei game largi de mo
tităţi de carne, lină, brinză şi alte malelor încredinţate. Acum cu spriji vicepreşedinte al G.A.C. din s-a realizat o mobUă elegantă, du dele estetice şi rezistente. — Trei ingineri principali calibrări,
produse animaliere, care valorificate nul tuturor colectiviştilor desfăşurăm Sarmisegetuza, raionul tfaţeg rabilă şi uşoară. (Agerpres) — Trei ingineri metalurgişti,
au influenţat tn mod pozitiv asupra o lusţinutfl muncă pentru asigurarea — Trei ingineri principali tehnologi oţelari.
întăririi economico-oiganizatorice a bazei furajere. In acest scop am reu — Zece ingineri siderurgişti.
gospodăriei şi asupra veniturilor colec şit ca pînă In prezent să strîngem — Doi ingineri proiectanţi.
tiviştilor. finul de pe 1.117 hectare, lucerna de — Cinci ingineri tehnologi.
In 1962, de pildă, cît şl de la înce pe 20 ha. şi al le importante cantităţi — Trei ingineri ci ri^ in ti dc şantier,
putul acestui nn. din sectorul zooteh de trifoi, borceag, mazăre etc. De — Doi Ingineri investiţii,
nic am realizat un venit de aproape menţionat că paralel cu aceasta se lu — Trei ingineri chimlştl.
un milion lei. Principalele căi de rea crează intens şi Ia tnsilozarea porum — Cincisprezece ingineri energetici,
lizare a unui astfel de venit au fost bului furajer.
îngrijirea raţională a animalelor pen Trebuie să spun Insă că rezultatele — Cincisprezece ingineri mecanici,
tru creşterea lor în greutate şi vafo- obţinute pînă aciun tn acest sector nu M A I Ş T R I
rificarea produselor prin contractări cu sînt pe măsura posibilităţilor de care — Doi maiştri apaductieri.
— Un maistru armături, j
— Zece maiştri mecanici, &ş&g ţ
— Zace maiştri lăcătuşi.
Să folosim din plin experienfa — Zece maiştri electricieni. ig jg T
— Doi maiştri strungari.
înaintată T E H N I C I E N I augang
— Treizeci tehnicieni I,
(Urmare tfîn pag. l-a) cameră. La G. S. Hunedoara n-au fost — Douăzeci tehnicieni ÎI.
folosita loâte căile pentru ridicarea tem — Cinci proiectanţi I,
tea colectivelor de muncă, mobilizate peraturii aerului cald tn furnale, mai — Cinci proiectanţi II,
de organizaţiile de partid, pentru des stnt deficienţe In exploatarea şi întreţi — Zece cu studii economice superioare
coperirea de noi şi noi rezerve de creş- nerea agregatelor, introducerea mic'i P R E C U M Ş I :
tre a productivităţii, felul cum ele sînt mecanizări, nu se manifestă în toate atât.j&gţsatft#*
valorificate şi ce rezultate aduc. Aco:o secţiile aceeaşi preocupare pentru per — Una sută muncitori electricieni. t
unde este cazul, să fie criticate manifes fecţionarea normelor tehnologice şi bu — Una sută muncitori lăcătuşi.
tările de dezinteres şi indolenţă. Să fie na organizare a muncii. Iu unităţile fo — Cincizeci zidari şamotori,
combâlulă cu tărie rutina, împotrivirea restiere mai lasă de dorit folosirea utila — Una sută muncitori mecanici,
fată de ceea cc este nou şi eficace. jelor. Muncitorii, inginerii şi tehnicie — Douăzeci şoferi,
Bunăoară în minerit mai sînt cazuri nii, activiştii de partid şi de sindicat I* — Cincizeci paznici,
cînd utilaje de mare productivitate ca stnt chemaţi ca în materialele pe care
haveze, maşini de încărcat etc., nu se le publică Ia rubrica: „Pe urmele an De asemenea angajează zece dactilosrafe avînd condiţiile pre
folosesc deloc, sau nu se folosesc ta chetei: Cu ce contribuiţi la creşterea Cu liecare zi ce trece oraşele regiunii noastre devin mal frumoase. Linia elegantă şl culorile vil ale văzute de H. C. M.
cnpacitnlca deplină, transportoarele nu productivităţii muncii' să combată toa blocurilor se împletesc armonios In mari ansambluri arhitectonice moderne, împrejmuite de spaţii verzi şl | Angajările în posturi de maiştri se fac potrivit prevederilor
sînt utilizate judicios, nu se manifestă te aceste neajunsuri şi să arata căile flori ce faa viaţa mal frumoasă. Uneori însă, aspectul plăcut al noilor construcţii este umbrit de materialele «legale şi numai prin concurs.
rleslul interes penlru extinderea armă cele mai eficace pentru înlăturarea lor. „uitate4* de constructori printre blocurile date în folosinţă sau, aşa cum se vede In lolografic, de resturile Informaţii suplimentare se primesc de la Combinatul siderurgic
rii metalice şi mixte, a iniţiativelor noi Folosind din plin experienţa înainta menajere neridicate la timp de către I.G.O. Este justificată cererea locatarilor blocului U. I. din Hunedoara
în întrecere cum sînt: două fîşii pe zi tă, rezervele dc creştere a productivită «Hunedoara, serviciul personal, telefon 2531, 2532, 2533, interior 42.
ţii muncii aducem un aport preţios la ca spaţiul dintre blocuri să fie transformat In 20nă verde şi rondouri de flori, la amenajarea cărora ar con § Solicitanţii vor Înainta cerere şi autobiografie Ia serviciul Rp
din abatajele frontale, două cîmpuri pe o r & f
opera de făurire a vieţii noi în ţara tribui $1 ei prin muncă patriotică. Dar, după cum se vede, această problemă depăşeşte „atribuţiile gospodă jjfpersonal din C. S. W.
schimb din fiecare aripă In abataje!! noaitrP. i reşti'* ale I.G.O. Hunedoara, O demonstrează fotografia de fată. St»** wn** tfttKUBgOlffiftjKft