Page 24 - 1963-09

PROIFTAID DIN TOATE ŢR"' ,TNIŢI VA Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1964

Să în d ep lin im plaiMil

ritm ic la to p in d ieii i

Activitatea depusă de colectivul nc a noilor capacităţi dc producţie. La
C.C.V.J. pe primele opt luni ale anu­ E. M. Lonea este necesar să tic in­
lui 1963 este rodnică. Planul prodic- tensificate lucrările de exploatare în
lîci de huilă brută a fost îndeplinit în straiul III blocul 5 şî stratul III blocul
proporţie de 102,95 la sulă, cxtrăg'n- 9—10 peniiu a sc crea linia dc bont
du-se în plus 101.515 lonc cărbune. planilicală. Va Ircbui pus accentul pe
Productivitatea muncii a fost depăşita îmbunătăţirea activităţii în stratul 5 in
în opt luni cu 2,4 (a sută, rcalizin- întreg cuprinsul minei.
du-se 1,250 tone pc post, faţă dc 1,201 La F A\. Aninoasa, una din proble­
ionc pe post cit era planificat. Anga­ mele importante care cere o rezolvare
Anul XV. Nr. 2705 DtfMINICA 8 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 ban) jamentul dc a da pcslc plan 105.060 urgentă este executarea lucrărilor mi­
tone cărbune brut a lost realizat în niere principale necesare trecerii cy-
proporţie de 96,6fl la sută. bacţlci dc cărbune la complexul Ani­
Realizări impor­ noasa sud. La l-\
Al. Vulcan vor tre­
tante s-au obţinut şi
Lucrările de conslruc încheierea lucrărilor în îndeplinirea pla­ Ziletc acestea, îr; regiunea noas­ bui accelerate lu­
plenarei Consiliului nului dc investiţii. tră au loc şedinţe dc dezbate­ crările de oxliiidc-
re a exploatării *<\
In primele 7 Iu*;»
re a cifretor de plan pe a ni ti
miniere să fie executate planul total al in­ 1 9 6 pc ramuri dc producţie. Li blocul 8 La M.
agricol regional
fost
I.upcni eslc nece­
vestiţiilor a
ele pu/ticipaâ delegaţi cti 'ntunji
realizat în propor­ de răspundere din ministere şt sar să sc arce t-
ţie de 106,2 la sulă organe economice centrate, d>- luezc pc îmbimăhî-
!a termene,e stabilite nuat lucrările şedinţei plenare a la construcţii $i rectori, ingineri şefi şi alte ca­ ţirca muncii de ex­
In cursul zilei de Ieri au conti­
ploatare a straiu­
montaj în proporţie
dre de conducere din întreprin­
Consiliului agricol regional. S-au dc 109,7 la sulă). deri. precum şi secretari ai or­ lui 5 blocul IV şi
prezentat cu această ocazie planu­ Aceste rezultate ganizaţiilor de partid şt dc stratului 3 blocul
Deschiderea şi pregătirea dc noi re­ au fost amenajate pînă la — 260 in U.T.M, preşedinţi dc comitete V în vederea eres-
zerve dc minereu, executarea In ijmo rampe din 30 in 30 m din care se vor rile de măsuri privind activitatea au fost posibile da­ sindicale din unităţile industria­ Ici ii vitezelor de ,v
şi în bune conditiuni a lucrărilor de deschide noi orizonturi şi se va trece de viitor a secţiilor Consiliului agri­ torită muncii entu­ le ale ramurilor respective. Ci
construcţii miniere şi montaj sînt con­ la deschiderea orizontului — 290 m. col regional, referatul cu privire la ziaste a colectivelor această ocazie, se analizează vansare a liniei dc
diţii liolărîtoare pentru îndeplinirea Dacă majoritatea lucrărilor mari dc modul' in rare sint îndeplinit: front. Va trebui a-
ritmică şi la toţi indicii a planului de construcţii miniere au tost privite cu cercetările efectuate în onul 1963 şi de muncitori, ingi­ sarcinile de plan pe anul 1963, cordală o alcnţ'c
producţie. Aceasta implică din parlc.i toată atenţia şi se află într-un sta- planul tematic de activitate al staţiu­ neri şi tehnicieni, se stabilesc măsuri pentru rea­ mai marc reparti­
conducerilor tehnico-adminislrativc o uiu avansat, ailcle sînt mult rămase nii horticole din Geoagiu pe anul îndrumaţi îndea­ lizarea tuturor indicatorilor pla­
atenţie deosebită laţn dc executarea îu în urmă. In această siluaţic sc alin 1964 proape de organi­ nului pe acest an şi pregătirea zării unui plan co­
termenele stabilite a tuturor lucrări­ suitorul dc aeraj „Măgura". Lucra­ in bune condiţiarti a producţiei respunzător sectoa­
lor de investiţii planificate. rea trebuia atacată încă în cursul lu­ Pe marqinea materialelor prezen­ zaţiile de partid. in anul viitor. relor periferice a'c
Şi In acest an Exploatarea minieră mi mai, dar nclimd terminale lucră­ tate la plenară, au luat cuvîntul Indicatorii de plan Recent ta Petroşani a avui exploatării, care nu
Barza a avut de executat un volum rile dc amenajare, nici pînă în prezent numeroşi participanţi, printre care: pc anul 1964 cu­ toc şedinţa de dezbatere a ci­ conGiţii mai grele
mare de lucrări de cercetare a zăcă- n-au lost începute lucrările dc săpa­ Mihai Dobîrtă, preşedintele G.A.C, prind sarcini mobi­ frelor de plan pe ramura carbo­ dc transport. La E.
mîntului, redeschideri şi pregătiri a re. S a inlîrzial aproape două luni ou din Cistel, inq. loan Lasou de la lizatoare, alît în ce niferă. In articolul de faţă re­
noi locuri de muncă, precum şi o se­ montarea troliului de extracţie. Ate­ G.A.C din Pianul de Jos, ing Octa- priveşte extracţia, dăm din cuvintul tov. mg. 1F«- Al. Uricani vor tre­
rie de lucrări de construcţii şi mon­ lierele centrale Gurabar/.a, care tre­ '■4 k m t i W liam Szuder, directorul general bui terminate lucră­
taj prevăzute în planul ie sistemati­ buiau să execute montajul, au înlir- vlan Bona, preşedintele Consiliului cît şi creşterea pro­ al C.C.V.J. rile de concentrare
zare şi modernizare a mir,r lor. Acor- ziat mult lucrarea cu toate că utila­ aqricol raional Hateq. şi alţii. ductivităţii munţii a producţiei pe ori­
dind atenţia cuvenită acestor lucrări, jul necesar a fost procurat din limp Vorbitorii au făcut propuneri pre­ şi reducerea preţu­ zontul 580 şi îmbu­
planul pe opt luni la lucrările de cons­ şi fundaţia a fost executată, in acest ţioase pentru activitatea de viitor lui de cost. Planul la producţia brulă
trucţii miniere s-a realizat în propor­ an suitorul trebuia săpat, conform pre­ şi s-au anqajat să sprijine mai mult este mai mare cu 4,8 la sută faţă de nătăţi! acrajul în slratul 8-9. R.D.Al.N.
ţie de 101 Ia sulă. iar la lucrările geo­ vederilor planului, pe o dislanţă le 1963. Productivitatea muncii va creşlc yn trebui să acorde o atenţie mai mare
lucrărilor de deschidere şi pregătire a
logice şi de cercetare în proporţie de 160 in. Acesta nu este unicul caz în consiliul aqricol în munca sa. cu 2,4 la sută faţă dc realizările acei-
102 la sută. in această perioadă au care sc amină Icrmcnnl de execuţie a In Încheierea lucrărilor a luat cu- luî an. panourilor ce urmează să asigure rea­
lizarea cifrelor de plan a acestor uni­
fost terminate şi dale în folosinţă o lucrărilor dc construcţii miniere. La vîntul tov. inq. Aurel Nistor, secre­ Pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne tăţi în anul Î965.
serie de obiective aliate în construc­ fel se petrec lucrurile şi cu rostogolul tar al Comitetului reqional Hune­ revin pe anul 1964 trebuie luate încă Aplicînd din timp cete mai judicioa­
ţie. A fost pusa în funcţiune noua dc minereu înlre orizontul — 60 >i doara al P.M.R., preşedintele Con­ d>'n cursul acestui an o serie dc mă­ se măsuri telmico-organizatorîcc şi
maşină de extracţie 2 B.A4. 3C00 de 180 m din sectorul 740 Musariu. Ata­ siliului aqricol reqional, care a in­ suri care să asigure realizarea luî rit- muncind cu hărnicie, colectivele de
]a puţul „Elena", cu ajutorul căreia cată Încă în 1960, lucrarea nu este I mmm* m icăja toţi indicatorii. O atenţie deo­ muncitori, ingineri şi tehnicieni din
s-a mării simţitor capacitatea dc nici acum terminală Suiloml este dicat măsurile ce trebuie luate pen­ sebită trebuie acordată pregătirii pen­ cadrul nnilăţuor CCV.I, îndrumate de
transport a puţului, s-a dai în folo­ complet săpat, rcprolilat pînă la 150 tru realizarea ou succes a sarcini­ Sec(in circulare a lubricii „Sebeşul“ din Scbcf. Elena Bogdan, care lu­ tru prevenirea greutăţilor pe pcrioaJi oignniznţiilc dc partid, vor reuşi să
sinţă depozitul de explozivi „Maria", m (s-a folosit la săpare un probi lor ce 6tau In fata unităţilor agri­ crează la maşina circulară de tricotat, îşi depăşeşte planul lunar cu 21 de iarnă. Sc vor intensifica lucrările îndeplinească planul pc anul lOTvj rit­
a fost terminată adîncirea şi amena­ mai mic), dar din cauza rocii slabe cole din reqiunea noastră. la sulă, dind lucrări de bună calitate, Foto: V. ONOIU pregătitoare pentru punerea In iuncţiu- mic şi la toţi indicii.
jarea puţului „Anloniu" — Valea Mo­ între 150 şi 180 m., necesită betonare.
rii de la — 120 m Ia — 180 m. Prin­ Alai trebuie executate gurile de rosto­
tre lucrările terminate în perioada gol pentru încărcare şi descărcare. Şi
amintită se numără şi circuitul de ui toate acestea nu s-au executat lu­
transport de Ia orizontul — 180 m. crări decît în valoare de 10 la sută din A n g a j a m e n t u l a n u a l în d e p lin it in excursii De ,a Mînîs,erul invăfămrnfuiui
Brădişor, care a îmbunătăţit simţitor totalul lucrărilor prevăzute. Oare va a ^ ’& Ministerul Invăţămln* Concursul de admitere
transportul mîncreplui, precum şi cele niai accepta şi dc această dată condu­ K La şirul succeselor Jurnaliştilor din Călan, zilele trecute li s-au adăugat un altul : înde­ Un grup de sa­ tului aduce la cunoştinţa la aceste institute sc tine
două posturi saniiare de la puţul cerea exploatării (şef de explonlare § plinirea angajamentului anual. Cele 4.000 tone fontă cit şl-au luat angajamentul să dea peste lariaţi ai Sfatului candidaţilor la concursul la data.de Jfl septembrie
„Antoniu" şi „Ilie Pinlilie" dîn sec­ ing. Aurel Lăptişcă), amînarea ter­ T plan la începutul anului, au tost realizate pînă la 4 septembrie a.c. Acest succes se datorează popular raional de admitere că se p ri­ a.c., iar înscrierile se fao
ţia Valea Alorii. menului dc execuţie ? fi respectării reţetei de dozare, reparaţiilor de bună calitate care au dus la mărirea timpului Orăslie, format mesc înscrieri la institu­ pină la data de 17 sep­
Că E. A\. Barza sc mai observă şi n din 34 persoane. tele pedaqogice de 3 ani tembrie a.c.
înaintate sfnt şi o serie dc lucrări 1 R efectiv de funcţionare, respectării procesului tehnologic, a parametrilor dc funcţionare, încăr­
r°
de construcţii miniere care impun un următorul fapt: în timp ce lucrărilor 13 & cării furnalului Ia nivelul optim, creşterii continue a temperaturii aerului în furnal. Creş­ a pornii intr-o ex­ din Oradea şi Suceava, Pentru alte informaţii,
zile
cursie de 5
volum mare de muncă. Lucrările de mari de construcţii li sc acordă toată £ terea indicilor dc utilizare a îăcut ca în flecare zi. pe fiecare m.c. volum util de furnal să pentru facultăţile de filo- candidaţii se pot adresa
alcnţia, lucrările aşa-zisc mici — ros- I Kt £ prin (ară. fn acest sediilor de învăţămînt
săpare a puţului central „Hirnieu" au togoale pentru transportul materiale­ y £ se producă mai multă fontă. , timp ei vor vizita loqie (limba si literatura
ale regiunilor Suceava şi
ajuns deja sub orizontul — 150 m, Î3r lor şi minereului — s'nt lăsate pc R £ Zilele acestea colectivul secţiei lurnale va discuta reînnoirea anga jamentutu! anual. oraşele Piteşti. romînă) şl matematici. Grişana.
cele de betonare la nivelul orizontu­ planul al doilea. Cum *itîe1 sc poaic R Galap, 7 ulcea,
lui — 150 m. Aplicînd metoda de să­ explica faptul că nici piuă in prezent £ R Succesele minenfor pefriieni In patru zile laşi si Cluj. E v id e n ţia ţi în în tr e c e r e
S
pare cu suitor In axul puţului, şi fo­ n-an îost terminate rostogoalelc pen­ Frumuseţile na­
losind la întreaga lor capacitate per­ tru materin'c din zona transversalei Minerii de la E. M. zile de mineri conduse După ce au încheiat primele opt turale ale Dunării La atelierele R.M.R. Simeria lucrează ca montalor
foratoarele de mare productivitate 450 m. început în 1960, rostogolul pei- l Pctrila au încheiat luna dr Constantin Stan, au atras in fieca­ Şi comunistul Frandsc Bula. Paralel cu munca ce o
care le au, minerii de la Hîrnicu au tru materiale „Circşata", rostogolul <&• august cu noi succese Ghcorghc Michiev, Gheor- luni ale anului cu îasemnate succe­ re an numeroşi tu desfăşoară la grupa de armătură a cazangcriei, cl se
se In realizarea tuturor indicatori­
realizat în opt luni ale anului o vi­ pentru materiale „I A\aî 11“ sectorul • 9 in întrecerea socialistă. ghe Z ah arie, Ştefan Las- lor de plan, minerii din abatajul I rişti Recent, un preocupă permanent de educarea şi Instruirea tineri­
teză medie lunară dc adîncire de 30 „Ilie Pintilie" şi altele? Ele au lost Strădania ji hărnicia * lor lo. Aurelian fonifă, Ca- plus H de la E.M. Muncelul se stră­ grup de S2 persoa­ lor, cărora Ic Împărtăşeşte cu drag din experienţa pe
m., Iar în luna mai au înregistrat o proiccfale şi planificate pentru că era u T a dus la depăşirea pla­ rol Szabo si alţii. duiesc să obllnă altele şi mat fru­ ne din oraşul care a acumulat-o în zeci
avansare de 50 m. Pentru creşterea absolut necesară construirea lor. De I nului cu 110) tone de In lunile care au tre­ moase. Deva a plecai in­ de ani de muncă. Astăzi,
vitezei de avansare care, în condiţi­ ce atunci se tărăgănează de la un cărbune de bună calita­ cut, datorită strădaniei mulţi din cel care au învăţat meserie sub îndrumarea
ile actuale de muncă necesita mult te. S-au cindenţiat sec­ întregului colectiv al mi­ Orqanizarea judicioasă a muncii, tr-o excursie dc 3 atentă a tov. Franclsc Bula au devenit maiştri p ri­
limp şi un consum ridicat de mate­ an la altul execuţia lor? I aprovizionarea la timp ou materiale zile pe insula Ada cepuţi sau Ingineri a» o bună calificare.
Aici,
ei
rial lemnos, în această lună se vor Conducerea exploatării şî personal B. toarele II }i III care nei, s-au făcui economii, şi scule şl respectarea succesiunii Kalch. $1 în prezent el desfăşoară o muncă susţinută. Drept
introduce cofraje mobile şi un pod şeful ci, trebuie să i (ragă la răspun­ a R si-ait depojit sarcinile pe scama reducerii pre­ operaţiunilor de lucru în abataj, au vor vizita insula si răsplată pentru strădaniile sale, pentru munca de ca­
mobil pentru betonare care, pe Ungă dere pc şefii de sectoare şi pe adjunc­ dc plan in medie cu 30- ţului dc cost, dc peste permis minerilor din abatajul I plus vor face o plim­ litate depusă în luna august, grupa sindicală l-a evi­
faptul câ vor duce la creşterea pro­ «a 35 la sulă. Un aport 605 000 lei. II ca In primele patru zile ale lunii bare de agrement denţiat in întrecerea socialistă.
realizeze sarcinile cu vaporul pe Du­
septembrie 6ă
ductivităţii muncii, vor uşura simţitor ţii şefilor de sectoare care răspund <a I deosebit la depăşirea D. IONAŞCU VICTOR MIHAll.FSCU
direct de executarea lucrărilor de in­ de plan în proporţie de 147 la sută. năre pînă la Ca­
munca minerilor. Intr-un stadiu avan­ planului l-au adus brigă­ corespondent P. IOAN zane. corespondent
vestiţii. Nu trebuie să se uite niciun
sat se ailă şl lucrările la puţul au­
xiliar nr. 1 din secţia AAusariu care moment faptul că aceste lucrări fac
face prima deschidere a orizonturi­ parle integrantă dm planul de exploa­
lor inferioare. Cu ţoale că la această tare. că ele duc la deschiderea a noi LUCRĂRILE AGRICOLE LA TIMPUL OPTIM Forjarea prin mafriţare
lucrare s-a muncit în condiţii grele rezerve de minereu, că de ele depinde în figuri mul
din cauza viiturilor mari de apa, s a realizare? planului de producţie în anii
executat deja excavarca puţului pînă viitori. PREGĂTESC efectuate arături pe 160 ha. Conco­ transportul sfeclei la staţia C.F.R. Bune rezultate ou obtlnut în a- In secţiile de forjă ale întreprin­
la — 330 m, Concomitent cu săparea S. POP mitent cu arăturile s-au încorporat pentru a fi încărcată in vogoane cu ceastâ privinţă gospodăriile colecti­
ŞI FERTILIZEAZĂ SOLUL sub brazdă 500 tone gunoi de grajd destinaţia — fabrica de zahăr Lu­ ve din raioanele Alba şi Sebeş, oa­ derilor metalurgice şi constructoare
O atenţie sporită se acordă pregă­ duş. Ca urmare a preocupării mani­ re au trimis la laborator probe pen­ de maşini se extinde continuu ma-
In această toamnă colectiviştii din tirii 6emîn|ei. Pînă acum 6-o condi­ festate de consiliul de conducere tru majoritatea culturilor ce vor M triţarea în figuri muiiiple, metodă
In Copifntăs-tr deschis expoziţia de fotografii Miercurea, raionul Sebeş vor culti­ ţionat aproape întreaga cantitate ne­ al gospodăriei cit şi a colectivişti­ semănate în toomnă. modernă care asigură produselor o
va cu păioase, peste 400 ha. In ve­ cesară, s-au procurat substanţele lor au fost livrate fabricii de za­ Slabă preocupare faţă de această calitate superioară.
hăr, pînă fn ziua de 6 septembrie
„15 ani de existenţă a R.P.D. Coreene" derea realizării unei recolte sporite antimăluTice pentru tratarea ei şl au a.c.. peste 70 tone stoclă de zahăr. problemă a existat Insă în unităţi­ Pe lîngă precizia dimensionată
conducere al
la ha. consiliul de
fost trimise probe pentru analiză la
gospodăriei colective, avfnd spriji­ laboratorul regional. le agricole dm raioanele Brad, llio, obţinută Ia piesele forjate, aceas­
Simbătă a avut loc In Parcul de Deschisă cu ocazia celei de-a nul şl îndrumarea organizaţiei de R. CIOCAN NUMAI SAMf NŢA BINE PREGĂTITĂ Orăştie, şi din oraşele regionale
r.tură şi odihnă „Herăstrău- des- XV-a aniversări a proclamării R.P.D. partid, a luat din vreme măsuri pen­ corespondent Hunedoara şi Deva. Pînă la 5 sep­ tă metodă permite executarea suc­
tembrie din raionul Ilia doar 9
liderea expoziţiei documentare de Coreene, expoziţia cuprinde fotogra­ tru pregătirea în bune condiţii a te­ Practica a dovedit gospodăriilor G.A.C au trimis probe pentru a II cesivă a mal multor operaţii de ma-
oqrafii. intitulată ,,15 ani de exis­ fii ÎTifăţişî.n<d aspecte variole din renului eliberat, asigurarea şi pre­ RECOLTEAZĂ SFECLA DE ZAHAR colective că folosind sămînţă din se tncoroa puterea de germinaţie, trlţare la o singură încălzire a pio-
tă a R.P.D. Coreene", organizată gătirea seminţei necesare. soiuri de mare productivitate, bine din raionul Orăştie 15, din oraşul sel. In acelaşi timp crcşle în mod
a Institutul Romîn pentru relaţiile viata şl munoa poporului coreean. Cu sprijinul brigăzii de tractoare La gospodăria agricolă colectivă condiţionată, tratată, şi cu o putere regional Hunedoara abia 5. iar din simţitor productivitatea muncii şl
străinătatea. (Agerpres) permanentizată la gospodărie au fost din Dobra. raionul Ilia, sfecla de za­ de germinaţie ridicată, oblin recol­ raionul Brad nlol măcar una,
hăr a fost cultivată în acest an pe te sporite la hectar. Iată de ce. ime­ sint înlăturate pierderile dc metai
J0 ha. Incepînd dîn 2 septembrie, diat după recoltare, în numeroase Ţltiînd 6eama de faptul că este ne- ca urmare a încălzirii piesei o sin­
colectiviştii de aici au trecut Ja re­ gospodării s-a trecut la alegerea şi permls să se însămînţeze fără oa
condiţionarea seminţelor de grîu, puterea de germinaţie a seminlelor gură dată şi nu pentru flecare ope­
coltatul sfeclei de zahăr. Organizaţi orz, secară ete. In acelaşi timp,
pe brigăzi şi echipe oamenii lucrea­ să fie încercată şl câ perioada se­ raţie în parte. Rezultate bune prin
ză, cu spor. reuşind ca pînă In sea­ multe unităţi au trimîs şl probe Ia mănatului se apropie, este necesar aplicarea acestei metode, au obţi­
ra zilei de 6 septembrie a. c. să Laboratorul din Alba lutla pentru ca fără nici o întlrzlere eă se trea- nut Uzinele de tractoare şi „Steagul
strîngă recolta de sfeclă de pe 9 ha. a 11 se încerca puterea de germi­ eă la trimiterea probelor da către Roşu" din Braşov.
Paralel cu recoltatul s-a organizat naţie. toate unHătile. (Agerpres)
L A B O R A T O R U L A D IS C U R IL O R
Nc-am obişnuit să vedem în labo­ tut de cercetare a adinenrilor" unde
ratoare microscoape, oameni îmbră­ lucrează oameni entuziaşti, pricepuţi Motoristul Dumitru Ccrnăianu urmă­ Sint in munca fiecărui colectiv
reşte atent bătaia Dicschn, Gheor-
caţi in halate albe imaculate. ccr- care, cu fiecare zi ce trece, dezlea­ momente de încordare, in care se
cetind cu migală o fărîmă din in­ gă noi taine ascunse la sute dc me­ glie Bejat mînuieste cu pricepere calculează cifrele, cind se face bi­
c^eje de fiecare dată cînd o nouă
timitatea materiei, sau urmărind tri adincime. prăjină se adaugă la coloana de lanţul rodnic al muncii. Dar parcă
procese biologice complicate. A sa Sonda 14.150 este una dintre cele siue de metri de oţel, ajutai de nicăieri acest moment nu este alît
i-am cunoscut pc cercetători, nsa mai tinere de la Ghclar. După ce Marcu Stcanţă, xm podand loan de emoţionant ca în munca cerce­
i-am văzut lucritul, sau ne-au fost a stat un timp în conservare, oame­ Moldovan de sus, de pc podul son­ tătorilor cind, după ore dc încor­
prezentaţi in sălile de cinematograf, nii din brigada lui Alexandru Do- dei, urmăreşte atent drumul maca­ dare, firele căutărilor se însumea­
prin intermediul peliculei. Ne-a scanu i-an dat din nou viaţă, ln- ralei care urcă fi coboară prăjinile ză intr-un singur tot. Acest moment
devenii familiară imaginea labora­ cepind din 19 august, în fiecare de oţel. De la pompa de noroi fi adună la sfîrsitul fiecărui schimb
întreaga echipă de sondori în jurul
toarelor. scară sus, ta geam- pînă la cel mai carotierei. In carneţel c consemna­
In anii noştri au apărui, însă. pe blac — cum îi — - mic şurub al sondei. tă ziua: 2 septembrie 196.1 In acest
locuri puţin umblate s> <rltc labora­ spun sondorii cc- — — — — ^ 3^— totul este contro­ schimb carotiera a scos dc la 572.0)
toare In locul liniştii al eprube- lui mai înalt pod al --------- lat eu migală dc metri ciţiva bulgări cenuşii Se des­
tclor, aici duduie motoare, iar in turlei, sc aprinde cercetător, pentru face sapa dc foraj, re planscnl dc
locul halal ului alb „cercetătorii o steluţă, semn că 3 tu em n â fi ca să nu se piar­ beton proaspăt spălat e scoasă o
poartă salopete si căşti de protecţie munca nu înce­ dă nici un minut. nouă probă. Un nou mesaj al adîn-
Sînt laboratoarele adinenrilor, cu tează nici noaptea. Nici un minut să curilor, sosit dc la 572,04 metri
turle metalice semeţe ce parcă spri­ Aici. in „labora- - nu stea freza cu Roca cenuşie dc forma unul cilindru
jină bolta albastră a cerului, cu gra- torul“ condus dc dinţi de oţel care. este spălată cu atenţie şi aşezată
uicc si macarale pe care Ic mînn- sondorul-sef Troian Marcu, intil- la sule dc metri, îsi croieşte drum intr-o cutiuţă care va lua in curind
icsc sondorii, oamenii cc trimit pu­ nesti o ordine perfectă. Lipsesc prin încremenire. Cincisprezece oa­ drumul altor laboratoare. Oameni
ternice sape de oţel, adevăraţi me­ doar etajerele stativele cu epru- meni ii urmăresc mersul zi si noap­ in halate imaculate îi vor descifra
sageri, spre inima păminiului. bele. Dar in locul lor, stalive uriaşe te, îi simt fiecare mişcare, fiecare cu ajutorul substanţelor chimice şi
Zumzetul lor continuu ca dc bon­ susţin prăjini dc foraj, granicul trepidaţie, pălrunzind cu fiecare a microscoapcloT. cifrul mineralelor.
dar, steluţele sclipitoare aprinse în mînuit cu pricepere de Traian Mar­ schimb tot mai adine spre bogăţiile
vîrful turlelor, a intrat deja fi în cu, la fel ca ţi motorul Diesel ce tăinuite ale pumintulni. Cele 25 de combinat cu vitregie dc capriciile
peisajul Gheţarului, inlregindu-l. duduie regulat, sclipesc dc curăţe­ procente, cu cit a fost depăşit pla­ naturii şi ascuns cu mii fi milioane
Aici sint multe asemenea „labofa- nie. Chei, răngi, prăjini, toate orin- nul de foroj pe luna august, însu­ de ani in urmă, acolo in adîncu-
loare‘\ insemnate laconic 14.157, duite cu grijă. Şi, fiecare om din mează eforturile sondorilor dc la rile pumintulni.
14.158... 14.160. Un adevărat „insti­ brigadă ştie precis ce are de făcut. sonda nr, 14,150,
T. NICOARA
M V A VfiJfcJtt DIN AVION-