Page 25 - 1963-09

Fag. 2 Drumul socialismului Nr. 2703
au - . -

D in e x p e rie n ţa o rg a n iz a ţiilo r d e p a rtid

în c o n d u c e r e a e c o n o m ie i « ¥
’^ j z L u .— — -
0 muncă de agitaţie permanentă în sprijinul iniţiativei

„Nici un vagonet de minereu rebulaf1

Anul accslj l-am incepnl cu doiin'.i vind vagonclclc dc minereu rcbulate, carcă preţul dc cosi al lonci dc mi­
ca în liccarc luiij să realizăm exem­ lifie despic pierderile cc le înregistrea­ nereu, că echipa însăşi pierde la sala­
plar sarcinile planului de producţie. ză sectorul prin expedierea la supra­ riu dacă dă minereu dc slabă calitate.
Organizaţia de bază de la scclorul faţă a minereului cu steril vizibil. Asllcl de convorbiri au lost orga­
I Brăd işor al E.A\ Barza, şi-a prevă­ Instruirea a lost mai fructuoasă ca nizate chiar şi în fronturile de lucru, • p Olelăn a
zut să şi imbunăl/ijească activitatea. să or ici ud. Agitatorii au lost înarmaţi cu în abalajc. Dc aici Ircbuic să înceapă
dcslnşo.uc o muncă politică vie şi dale concrete, îndrumaţi în cc dnccţic alcgciea sterilului, spun agilalorii.
citeai c iu ritului muierilor iu aşa lei, să acţioneze. Lc-am indicat să foloseas­ Iniţiativa „Nici un vagonet dc mi­
ca cj să îndeplinească cu succes Ito­ că mai mult convorbirile colcclive, nereu robul al" c larg popul.irizată în F focul viu din cmc n stol ţîşnesc
ca re indicalor a! planului de produc­ munca dc agitaţie dc la om la om. Am presă. Am indicat agitatorilor ca accs Săgeţile tractoarelor sprcogoaie,
ţie Ca rezultat al muncii (Icsfăşur.ue pus un accent deosebit pc populari­ le articole să fie Citite în cadrul lii- Din cmc sc ridică vertical
am reunii ca de la începutul anului zarea valoroasei iniţiative „Nici un va­ cărei echipe Agitatorii au învăţat şi din A sondei spadă năzuind spre soare.
să Irimilcm la snpralaţă o canlila'c gonet de minereu rebutal". pc extinde­ experienţa muierilor din Tcliuc şi Glie-
dc minereu in.u marc docil prevedea rea ci A\ulji diiilic agitatorii noş'.ri Iar Iniţiativa „Nici un vagonet >1e F. focul viu din care n zori pornesc
planul dc producţie. Inlr-o vreme a u mm sînl Nicolae Dâiâbaiiţu, Când in minereu rcbulat“ a cupi ins un marc nu­
slal însă rău cu calilalca nimcieiilm ftădn, Nicolae Gabor, Tovie Bolici, Ni- măr dc mineri din sectorul nostru. Sub Pichamcrc sprc-adîncuri de cărbune,
extras. Pcnlrii acesl lucru eram m ii colac Pclruş si alţii foloseau cu suc­ această lozincă creşlc încontinuu nu­ Din cmc plcacă-ntîiul meridian
cp ţi. Faţă dc această siluaţic nu am ces această iniţiativă. Dc aceea, le-an mărul echipelor care sc iau la întrecere. Al liniei de-naltă tensiune.
rămas mdilcrcnţi. Am căutat să elinii cerul să o popularizeze mai larg şi in Lună de lună rezultatele sînt lot mai
ni’in lipsurile ce se manileslau ia noi lîndul celorlalţi mineri. bune. Din luna aprilie şi echipele con­ I. DRAGÂNESCU
!n accaslă direcţie. Pe lingă alic mă­ Roadele activităţii agitatorilor s-a.i duse dc I. Sălăjan. Nicolae Circu, cercul literar „Flacăra" Hunedoara ’«
turi, conducerea sectorului, la reco­ măsurat în coeficientul lot mai ridicat Constantin Barbu, loan Rusu şi :cilal|i
mandările făcute rlc către oragnizaţia al indicelui de metal carc-l conţinea care nu acordau atenţia cuvenită ca­
fie bază, a ccrid şeiilor dc echipă să minereul extras şi trimis la snpralaţă. lităţii, au început să trimită la zi mi­
urmărească mai îndeaproape felul în Rezultatul activităţii agitatorilor un s a nereu cu un conţinut dc metal caic de­ doamnă •:
care se alege sterilul vizibil in aba văzut însă într o zi Au lost necesare păşeşte indicele prevăzut. | W
taj, la încărcarea în vagonelc. nai bine de două decade pentm ca La locul dc muncă in abataj, 'a m Vorbei <le tiwncilonrr
A\ai mult membri ai comilelului de munca echipelor caic dădeau minorei rostogol şt la încărcai, liccarc miner c Ce-i dacă. toamna saltă pe deal, pe vii rugină? SZOK APEUXO — /»>»g'vr/
partid, cum sini Iov Umili,in Oobîrcăn dc calilalc mai slabă să apuce pe dru­ preocupat ca iu vagonet să nu ajungă In dimineţi nostalgic înibrobodiie-n plumb, *• cernii de scull»bnîi — Deva
şi Traian Piesa, s au interesai cc ne­ mul cel btm Agitatorii tund îndrumaţi steril. Acesta t în bună parte rczulh- A cimpurilnr mare dc cintec este plină, £
tede înlrcbuînţează organizaţia dc ba­ cu mai multă competenţă au început să iul activităţii agitatorilor Sc poale mă­
ză In ceea ce priveşte pconlarbaica desfăşoare o activitate mai vie şi m ii sura şi în cifre. Dc cinci luni ptannl la Şi soarele îl caut în carul cu porumb ! \ O
procedeelor înaintate şt co’.îbalcic'i susţinută. Iu Ic vorbeau minerilor des extracţia de minereu este depăşit cu o O
unor aclc dc indicei,Ouă in iro.esci pic necesitatea trimiterii la zi a unui 200-300 tone. Dar principalul constă în Sărut aceste roade cu aur in ştiulete, •* f nu-e fleac/
de producţie. A rcLşil fjplul că mun­ minereu cu un conţinut dc metal cit f-aptul că alia j calitatea minereului. Lumina lor răsfrîntă o văd pc satu-nlreg, •*
ca de agitaţie iu cadrul sectorului rrai bogat, Iară steril vizibil Cu IojIc In luna august sectorul nostru a dat 7 / 6 t m e d ( U t f r a .
nostru nu sc desfăşura la nivelul ce­ acestea la rostogol, minereul care era peste plan 260 tone minereu. Succese Hei, salcie frumoasă, nu măcina regrete,
rut. La instruirea agitatorilor sc discu­ trimis din abatajele în care lucrau echi­ de scamă am obţinut şi in privinţa îm­ Cit soarele ni-e ogorul şi-n cîntec îl culeg. •" Foaie verde viorea
ta despre calilalca minereului, dar nu pele conduse de Nicolae Circu. loan bunătăţirii calităţii. Datoria noastră, a
se dădeau indicaţii asupra felului orn r.ălăjan, Constantin Bntbit, foan Rusu organizaţiei dc bază P.AA.R. este ca oc ANA ŞOIT Mult mi-e drag’ Hunedoara
să muncească agitatorii, nu se prezen­ şi alţii, venea în bulgări mari sau eu viilor să ne ocupăm cu mai multă gri­ „VEACUI .111 SIMBOL SA-I FIE 1“ cercul literar „Ion Slavici" Deva Cu furnale, laminoare
tau dale concrele din care să sc a n ­ şicul vizibil Agilatorul Nicolae Dărî- jă de îmbunătăţirea calităţii minereu­ Aii}- tcml>crn — - IOXESCU VALER — lâcăhtf Vestite peste hotare.
te minerilor pierderile cc se înregis­ banţu a chema] înlr o zi pc Constantin lui Ne-am convins de aportul însem­ cercul tic ari ti lilaslicîi — Hunedoara m m m m v i • • i i v a • Dc te duci in Bucureşti.
trează de către sector datorită ncres Bărbii şi loan Rusu la rostogol. Rr.m nai ce şi -1 pol aduce agitatorii la rea­ La Bacău ori la Ploieşti,
pectării indicalorului prnicipal al pla­ mai mulţi mineri dc faţă. lizarea nimica şi la toţi jndicjlorii a Dc te duci in toată ţara.
nului de producţie : calilalca. Ca at.i — fală ăsta i minereul din abatajul planului De aceea vom căula să în­ Tot auzi dc Hunedoara
nici agilalorii nu desfăşurau o muncii voslru. Arc bulgări marî şi c uşor să drumăm cu mai multă compclcnţă acti­ P I E T E S I E
concretă, eficace Am ţinut cont dc se­ distingi sterilul fi bule ca să ptcce aşa vitatea lor. Hunedoara, te iubim
sizarea acestor lipsuri Pentru instruirea ,.la ziuă'* ? IO AN GHFRMAN Şi cu tine ne nitiidrim
agitatorilor dc la sfîrşilul lunii martie Apoi. Ic-a explicat dc cc nu e bine secretar al organizaţiei dc bară ('-am învăţat să muncim.
ne am pregătit temeinic. Am cerul con­ să trimiţi piatră şi pămînf la uzina dc P.AA.R., seclorul I Brădişor al F.A\. A}lrlitindu-}i firidcmil, Murdare se tor n-nu intrat niciodată unul fără — Dar dc ce trebuie să răniii I i i ? Traiul să ni-1 fericim !
ducerii scclori111ii dale concrete pri­ preparare, Ic a aiălal că aslfcl se în­ Barza indiclă sine cişmea să bea fmlina altul Şi lUe l-a aşteptat dc oliţei Unul e „om trei" şi celălalt, e „om culegător : CI.FMFNTF C-TIN
aţiti Mai băuse ji adineauri „Ce-are ori. patru" iar tu eşti prini-lopiJnr. auzită do. la
a face Merge " Gindindu-se In su­ ..Plec", îşi spuse lotuşi, ridicîndn- — Ceilalţi s-au spălat, poate că-s MARJA rAGADAW
doarea carc-l srtildasc toi timpul se încet, băbineşte, greu Cu paşi şi plecaţi Nn putem să-i lăsam des- muncitoare la J.C.S.H.
schimbului, mai bău o cană irni, egali, porni Icgânindu-şi. trupul. ovnplctaţi cind sîntem in întrecere
„Şi llie ăsta nu mai. vine odu- Se opri lingă balustrada plat lor mei cu ci. Şi ştii ce fel de oţel e în
miiâ W/tiiU, llliâ Miiai tu' — ghidi nemulţumii că-l (ace să }i se rezemă dc ea, la un pas dc cuptor...
aftc/itc otita II fli;t intrat in biroul scara metalică începu să coboare do­ — Ştiu! Special. Pentru rulmenţi (Bob■ de aur...
maiştrilor. Dc acolo, hai să fi be­ mol. Jos, se auzi strigat : Dar de cc trebuie să rămii tu ? —
Bădiţă cu ochi căprui,
cul la control. să vadă li}a dc şar­ i m . t s u i i P B R B i f o n i reluă arţăgos, aniinf.indn-şi că-l aş­ Fala colectivului,
Să fie g ră b it ritm u l lu c ră rilo r jă Dar cit tim/i ii trebuie 9 teptase atita vreme. Multe aş avea să-ţi spui :
Işi căută un loc să sica jos Lingă
— Dc cel? Uite aşa, rămin. Doar
un morman dc cnlettr văzu o bucală r a» \V IE S I il «6 IE n-oi fî viind să rămii şi tuf? Că îmi eşti, bădiţă, drag,
dc electrod. O culcă }i o rostogoli cu Şi te-aşlept diseară-n prag
Printre şantierele caro au răspuns oa H. B 5, D 6. B 4 şi G I sini mult Sini şi unele brigăzi care prin citeva lovituri de ficior lingă zidul era z z i f i . j f t . t a r a & c i i a E i Q a t Murdare sări ca ars. Era o alu­ Ca să-ţi prind în piept o floare
Iniţiativei ,.Fiecare bloc, construit rămase în urmă fală de grafic. De proasta execuţie a lucrărilor an dus cabinei electrice. Se aşeză obosit. Cnl>- —- Ioane ! zie? Slrînse din fălci şi-l privi fix Ca-i muncit cu-nflăcărare
mai repede, mat bine" lansată do asemenea clădirea cinematografului la stagnări In procesul de produc­ tornl uruin surd To/iCa II ştia în­ Sc întoarse. In capul scărilor îl Se slăpîni Apoi se gindi la Lucia De cu zori şi pină-n seară
constructorii din Cugir a fost şi cu o sală de 500 locuiri are o Intlr- ţie. Din lipsa de supraveghere a cărcat cu o forjă dc o(cl slicciul văzu pc llie. „Mă mai cheamă şi şi-i cern iertare c-o să inlîrzic. Se In campania de vară.
şantierul nr. 7 Lupeni al T.RCH ziere de 3 luni. Pentru executarea maistrului Mihai Prodanoîue ca si fi ftareă-i Ini rea rău că va fi elabora­ înapoi" — îşi spuse cu ciudă. „Nu lumină Ua lucra la şarja asta în Ai minat combinele
Conducerea şantierului din Lupeni drumurilor a fost repartizată 6uma a unul scăzut nivel de calificare al tă fără el ll fnivi. re Ungă elec­ m-a ţinut destul?" lotuşi, se întoarsa cinstea ci Ce strîng ca albinele
s-a angajai să predea în acest an. de 1300 000 lei şi au fost cheltuiţi oamenilor, brigada de zidari condusă trozi se strecura dogoarea băii dc oţel. fi se apropie — Rămin şi eu ! Lipsesc doi Bob cu bob şi spic cu spic
r.at anartamento. o şcoală eu 16 cln- doar 30000 lei eeea ce înseamnă că de Alexandru Popa a făcut la blo­ ,,Snn, se întoarse iar cu gindul — Ioane, ii vorbi llie pumndu-i — Şi Lucia ? De pe lanul cel voinic;
sp >»n cinematograf şi alte obiective. s-a făcut extrem de puţin. Tocmai cul B 5 lucrări Ia înlîmplare la ul­ ta llie. te pomeneşti că dacă a fost mina pe umăr, eu rănita să lucrez — Ini iezi cm puţin O să înţelea­ Şi-ai scos griu pentru făină
In plus con ducerea şantierului s-a de aceea planul de producţie al timele două nivele. Din acest motiv ieri confirmat membru dc partid mai ji in schimbul ăsta gă Sini sigur c-o să înţeleagă. Ilai! Bob de aur, la lumină.
aviajal să exemte pină la «Ursitul şantierului pe primele 7 luni ale a- o serie de lucrări au trebuit refă­ vrea să lucreze un schimb ,H — De cc? N. AVRIGEANU MAR1A DRAGOSIN
anului peste sarcinile de plan un nulni a fost îndeplinit doar în pro­ cute La fel de «lab «-a lucrat la Din biroul niaifbilor irsi controlo­ — Fraţii 7 onnrş sini chemaţi ur‘ cercul literar „Flacăra" Comuna VlntuJ de Jos—
număr do 59 apartamente. Deşigur porţie de 84.2 la sută, Iar din planul blocul B 3 şl Ia blocurile magazin rul Duntihiu. Se îndreptă spre el. gcnl în altă parte. Hunedoara raionul Alba
valoric total s-au executat lucrări în —- llie ăta mai are de gind să
r i *|unci cînd si-au luat asemenea IX—IX'. Asemenea exemple care au
.angajamente constructorii din Lupeni proporţie dr 52 la sulă dus la frînarea lucrărilor şe mal pot stea mult. pc-ncnlo 7
au linul cont de posibilităţile pe care Conducerea şantierului motivează da Încă. Conducerea şantierului a — Pe el »/ ajtepţ* ? iffe v- Mmmm
!•> au $1 au pornit la treabă cu con- rămînerea în urmă pe scama unor făcut o analiză amănunţită asupra — Da. % ■: S i i i - - i &
v-ngerna ca să le realizeze. Care cauze obiective ca lipsa unor mate- muncii desfăşurate sl a ajuns In con­ — Trebuie să iasă ..... \ j ® * ^
«.ini rezultatele după 8 luni de actl- cluzia că lucrările sînt Intfrziate — Cit c ceasul 7 > - : :.«? J
vm «ie ? n iu i< o « u i t\ P t i m x n î Pentru ca angajamentul să fie to­ — Şapte fi douăzeci
Majoritatea constructorilor de aici tuşi respectat a întocmit un nou plan — Extraordinar !
Se întoarse fi .(/• aspră din nou
au depus multe eforturi pentru res- Pe şantierul de măsuri tehnico-organizalorice. care ..Extraordinar'', îc» spuse iar, plin dc
pictarea anqa jamenlnlni. Brigăzi ca pus în aplicare să ducă la recupe­
cele conduse de Sandu Turlor, zidar. de construcţii din Lupeni rarea rămîneril In urmă. Printre al­ năduf, gindindu-se că tocmai azi cind
Lucia implincffe 20 dc ani. înlîr-
Alexandru Constantin, fierar-belo- tele s-a stabilit ca echipele de Uni- zic Şi-apni cînd mai doarme ? Că
ni/sl, Vin'.ilă Istorlor. instalator sani­ i M«i t n i P 19 iK P i V ilu l p ix p tin i i* i detar n-o să meargă la aniversarea ei
tar. Achim Comşa, Instalator calori­ sori-constrnctori (zugravi, sanitari.ştl. cu mina. goală fi cu ochii cirpiţi dc
caloriferişti, electricieni ele.) 6ă fie
fere, C.heorglie Berciu, zugrav, N i­ riale, condiţiile neprielnice din pri­ somn ! Apropo, ce să-x cumpere ? O
colae Rrăirău, mozaicar şi altele, au măvară. lipsa unor utilaje etc. In concentrate pe un număr limitat de
parte aceste justificări sînt înte­ «parlamente astfel ca ritmul de pre­ carte P Una de bucate nn i-ar .stri­
constituit un exemplu în muncă, ei cai Şi flori. Niţte garoafe. P>a nu
îndeplinindii-şi lună dc lună sarci­ meiate. Chiar şi in prezent pe şan­ dări să fie cel aşteptat, 6f«ţl« de nişte trandafiri. Un buchet, frumos,
nile de plan şi eteculînd numai lu­ tier lipsesc unele materiale toarte mortar de la Viscoza să fie coma­ din 20 de trandafiri Trebuie să-i n-
importante. Se duce lipsă de praf sată cu 6fa|ia de betoane, punerea
crări de bună calitate La rîndul său în funcţiune pînă la 20 septembrie leagă insă. aşa. boboci, puţin înflo­
conducerea şantierului, sub îndru­ hidrolog din care cauză lucrările la riţi. ca nişlc lalele
marea organizaţiei de bază P.M R o serie de blocuri au stagnat. Mai a centratei termice, organizarea echi­ ll apucă dorinţa să plece Să in­
s-a străduit să aplice o serie de mă­ lipsesc căzi. unele sortimente de pelor de turnarea beloanelor sf al­
teavă ele. In această direcţie este tre în spălător, să nii-1 mai aştepte
suri tehnlco-organizatorţce care 6ă tele.
necesar ca conducerea T R C H De­ pe llie Se stă pini insă In spălă­
asigure succese. Astfel, munca pe va 6ă ia măsuri urgente de aprovi­ Noile măsuri au fost bine gîndile
şantier a fost organizată în două
zionare a şantierelor ni materialele Ele trebuie însă aplicate cu perse­
schimburi, au fost numiţi *<l răspun­ necesare. O parte dintre membrii
dă de lucrările la fiecare scară cile verentă în practică astfel ca lucră­
un tehnician bine pregătit, agitaţia Rămînerea în urmă a lucrărilor sc rile pe şantierul din Lupeni, sfl fie cercului de artă plastică de
vizuală pe şantier s-a îmbunătăţii. datoreşte însă în cea mai mare parte îndeplinite în mod ritmio. pc lingă c]ubul muncitoresc
deficientelor care ou existai si mal din Cugir, la lucru.
S-au depus eforturi de asemenea V. ALBU
există încă pe şantier. Datorită sla­
pentru asigurarea şantierului cu ne­
cesarul de bîaţe de muncă, aprovi­ bului control şi îndrumări din par­
tea şefilor de loturi şi maiştri, multe
zionarea ritmică cu materiale etc.
Drept urmare şantierul din Lupeni a brigăzi nn-şi respectă sarcinile de primii trei ani dc activitate să Uniffăfi comerciale
plan Un exemplu este edificator în
reuşit ca în primele 8 luni aJe anu­ obţinem producţii ridicate şi sta­
acest sens. In ultimele trei luni din mmm bile de grîu şi de porumb la ha. cu planul îndeplinii
lui să predea oamenilor mun«il 240
cele 94 brigăzi şi echipe care lu­
apartamente. Alte 160 apartamente |V AL- In ceea cc priveşte alegerea şi depăşii
se află în faza de finisare şl vor fi crează pe şantier, şi-an îndeplinit seminţei, nc-nm condus după re­
date tn folosinţă la sftrşitul lunii sarcinile de plan doar 70 Dacă exis­ ia m m um m m w m m zultatele obţinute în urma ex­ Printre magazinele de legume
ta mai multă preocupare pentru ca perienţelor făcute pc loturile de­ şi fructe din Valea Jiului care
septembrie.
toate brigăzile şl echipele 6ă-şl rea­ monstrative şi în culturile com­ sint bine aprovizionate şi unde
Gonsullînd graficele de predare se
lizeze sarcinile In mod ritmic, desi­ parative organizate în cadrul deservirea se face în bune con-
poate spune 6$ pînă tn prezent ele
gur că toate lucrările se puteau în­ gospodăriei. Terenul destinat diţiuni sc numără şi unităţile nt
ău fost respectate. Nu acelaşt lucru
cadra în grafic. Slabe rezultate au L ila în c e p u t culturilor dc grîu şi porumb a 25 şi nr. 50 din oraşul Pctrila
se poate spune Insă despre graficele obţinut mai ales brigăzile conduse fost întotdeauna pregătit din Asigurînd în permanentă o apro­
de execuţie ale celorlalte obiective de loan Curcă, zidar. Constantin timp şi îngrăşat atît cu gunoi vizionare abundentă cu legume
care urmează a fl terminale pînă la Chvriteson, zidar. Grigore Tăbăcaru. Sînt şeful brigăzii a l-a dc ţatc cu accaslă plantă, peste agrotehnice în vederea sporirii de grajd, cit şi cu îngrăşăminte fructe dc sezon, colectivul niagă
sftrsitul anului. © serie de blocuri zugrav şl altele cîmp, încă de la înfiinţarea gos­ 5.000 kg. boabe la ha. producţiei Ia ha. chimice. zinului nr. 25 şi-a depăşit planul
podăriei noastre. Trebuie să re­ Este un inccput promiţător şi Pe lingă toate acestea, buna Acum, ne pregătim intens în la vînzărî pe luna trecută cu 16
cunosc că atunci cînd colecti­ un asemenea succes se datoreşte organizare a muncii, a stal per­ vederea însămînţărilor din a- la sulă, iar colectivul magazinu­
I N L I B R A R I I viştii mi-au încredinţat accaslă unui complex dc factori printre manent în centrul atenţiei noas­ ccastă toamnă. In acest scop am lui nr 50 cu peste 7.000 Ici.
sarcină nu eram suficient de care putem aminti amplasarea tre Pe această linie am căutat cxeculat la timp şi la adîncimi TETRU GAîNA
pregătit pentru o asemenea culturilor după plante bune pre­ ca pe cîl posibil să facem o per­ corespunzătoare arăturile pc su­ corespondent
Probleme ale chelijîelilor muncă Mi am dat scama însă că mergătoare. pregătirea diferen­ manentizare a oamenilor pe ca­ prafeţele planificate a fi însă­
de circulaţie in comerţul nimic nu c imposibil de realizat ţiată a terenului, alegerea soiuri­ tegorii de culturi. O asemenea mânţate cu grîu. Totodată sau
atunci cînd munceşti cu tragere lor de sămînţă potrivite condi­ măsură a permis colectiviştilor luat măsuri pentru selectarea Pentru micile balerine
socialist din R.P.R. de inimă, cînd te pregăteşti con­ ţiilor noastre dc sol şi climă, din brigadă să cunoască mai bine seminţei, trimiţind probele ne­
tinuu din punct dc vedere pro­ executarea semănatului în epoca terenul şi să-şi perfecţioneze con­ cesare pcntin analiză la Labora­ La clubul muncitoresc din Pc-
Lucrarea esle elaborată dc un colec­ ttila a fost creată o sală a oglin­
tiv dc cercetători ai secţiei Circulaţia fesional şi mai ales cînd ştii să optimă, asigurarea unei densi­ tinuu metodele de muncă, venind torul regional din Alba Tulia.
mărlurilor — Finanţe din lnshlulul dc atragi la îndeplinirea sarcinilor tăţi corespunzătoare dc plante chiar cu propuneri preţioase în Trebuie spus că în toate aceste zilor pentru micile balerine. A-
cercetări economice al Academiei pc toţi colectiviştii din brigadă. la hectar şi întreţinerea culturi­ ceea ce priveşte repartizarea şi activităţi noi primim un spriiin ceasla oferă copiilor condiţii foar­
R.P.R. şi cuprinde o scrie dc studii Pentru început producţiile lor aşa cum regulile ştiinţei a- pregătirea terenului şi alegerea preţios din partea tovarăşei Ma­ te bune pentru pregătire, deoa­
care au ca scop să sprijine pe lucrăto noastre dc grîu şi porumb erau grotehnicc o cer. seminţei. In această direcţie am rin Medica, inginer agronom al rece Ic dă posibilitatea să-şi ur
iii din comerţ în îndeplinirea sarcini­ sub posibilităţi. Dar, iată că a De un real folos în însuşirea putea aminti pe colectiviştii gospodăriei, care ne ajută să pă­ mărească mişcările în oglindă şi
lor ce revin accslci ramuri a econo­ cum, la numai trei ani de la în tuturor cunoştinţelor, caic apli­ Trandafir Anton şi Viorica Pc- trundem si mai mult tainele a să-şi colecteze astfel greşelile
miei. fiinţarea gospodăriei, am reuşit cate în practică au dus la ob­ rian, care în urma cunoştinţe­ grotchnicii înaintate. Considerăm Sub îndrumarea tov. Maria Ho-
Problemele aborda le în lucrare sînt să obţinem cu cîfc 200 kg. grîu ţinerea rezultatelor amintite, nc-a lor teoretice însuşite la învăţă- că ceea cc am făcut pînă acum c tcanu, cele 20 dc eleve, fiice de
fratalc alît si^b aspect teorelic cit şi fost învăţămîntul agrotehnic. La un început promiţător, că în anii
practic. Accentul principal a lost pus la ha. mai mult faţă de anul cercul agrotehnic au participat mîntul agrozootehnic şi în urma mineri si muncitori dc la mina
pe sugerarea căilor şi mijloacelor dc trecut, iar de pe o suprafaţă dc celor constatate în activitatea viitori conlinuhul să aplicăm în şi prepara fia de cărbuni din Pe-
reducere a cheltuielilor de cirticlaţie. 12 ha. să realizăm o producţie majoritatea colectiviştilor din practică, au ajuns fa concluzia nrac»'că toate cunoştinţele însu­ t ri In, n-au încetat exersările nici
Cartea se adresează lucrătorilor din o - mare de "rîu la ha. Ace­ brigadă. Cu fiecare lecţie predată că în condiţiile noastre de sol şite fa învăfămîntul agrozooteh­ în timpul vacanţei. Cele mai ac-
ganizaţulc şi întreprinderile comcrna’e laşi lucru îl putem spune si aici si legată nemijlocit de con­ şi climă, csfe mult mai bine ca nic vom obţine producţii si mar five sînt Mol na r Etelka, fiică de
cu amănuntul şi ridicata, lucrătorilor despic producţia de porumb, diţiile noastre concrete, s-a în­ griul sa fie însămînţat după mari de grîu si nonimb la bec lăcătuş şi Tudora.şcu Viorica, fiică
din depozite şi baze, lucrătorilor din unde după toate calculele făcute tărit încrederea colectiviştilor în plante bune premergătoare ca •gr. AXENTE NFTCONT de miner.
irec|iile pomerciale regionale şt din vom obţine de pe o suprafaţă de avantajele aplicării în practică a porumb, trifoliene etc. Fâcînd solul brigăzii a I-a de cîmp D lONAŞCU
aparâlul central bl (comerţului. 40 ha, din cele 60 ha însămîn* unui întreg complex de reguli această rotaţie am reuşit-ca In de la GiĂ.C, din Haţeg corespondent