Page 27 - 1963-09
P. 27
Pag 4 Nr. 2705
D r u m u l a o c i a l i a m u t u t
—- ^r. CTuaa-. -n - ____-
Veşfi din R. P. Bulgaria
ULÎ|M£U STifil * Ufllfllll ŞTltti
SOFIA ASTĂZI
Documente Îngălbenite de vreme
mal seamănă eu ce a fost. Tn cartle- sl In tară a început sfl rulez.e filmul (
amintesc de faptul că denumirea
Sofiei In timpul Evului Mediu era rul Stamboliiski. de exemplu, In artistic „Căpitanul", producţie a
Noi s ta te a u a d e r a t Problema „violării drepturilor omului Plenara C.C. a! Partidului „Sredet", care In limba «lavă în locul caselor au apărut blocuri noi. studiourilor din Sofia. Filmul este l
Muncii din Coreea seamnă „la mijloc". Ea se datora moderne. Bulevardele V. I. Lenin, o povestire emoţionantă a vieflt
la T ra ta tu l d e la in Vietnamul de sud“ prezentată spre discutare după toate aparenţele situaţiei geo Zaimov, Istok şl altele Iau o nouă pionierilor şl a detaşamentelor de
PHENIAN 7 (Agerpres) înfăţişare. In locul maidanelor de pionieri. Creatorilor de (Urne 11 a-au
M o s c o v a Adunării Generale a 0 . 0 . După cum transmite Agenţia Cen grafice a localităţii aflate la mjjJo* moloz şl al gropilor de bombe din asigurat noi condiţii de muncă prin
Balcanice.
Pentru
cui Peninsulei
trală Telegrafică Coreeană, Intre 3 timpul celui de-al doilea război Inaugurarea în aaesle zile a unei
NEW YORIC 7 (Agerpres) ordinoa de zl a Adunării Generale prima dată numele actual al capita
WASHINGTON 7 (Agerpres). — Reprezentanţii la ONU ai 13 ţări urmăreşte să atragă atenţia opiniei şt 5 septembrie a avut loc la Phe lei ţării vecine este consemnat In mondial s-au ridicat construcţii noi construcţii Impunătoare, destinată
După rum se anunţă din Washing din Asia. Africa şi America Latină publice mondiale asupra represiuni nian cea de-a 7-a plenară a C.C al hrisovul tarului Sişman. Dar despre ImpunStoare: hotelul Balkan. TUM- cen(ru|u| cinematograf») naţional,
ton. la fi septembrie noi state au au cerut In mod oficial la 6 sep lor organizate de regimul dîcmist Partidului Muncii din Coreea, trecutul nu prea îndepărtat, tn afară ui [Magazinul Central Universal). Nou, « ntru dnenMUKuafic «e In-
Plenara a examinat bilanţul pre
unde pîns la etajul patru «e urca tinde plî 0 supra(a„ d< pesle i 00
semnat Tratatul de la Moscova ai tembrie fi se Înscrie pe ordinea de Împotriva budiştilor. El a precizat că liminar al îndeplinirii planului de de documentele păstrate cu grijă de cu scara rulanta, combinatul poli- heclare, el cuprlnde (« I pavilioane
privire la interzicerea experienţe zi n apropiatei sesiuni a Adunării Ge ţările care au propus Înscrierea a- dezvoltare a economiei naţionale pe arheologi, vorbesc multe construcţii grafic Dtmităr Blagoev. clădirea
lor nucleare Acestea sint Republi nerale ONU problema „violării drep ceste! probleme pc ordinea de zi, ca anul 1963 şl planul de dezvoltare a vechi, biserici cu Imense cupole Operei de Stat, a circului, numeroa de filmare, 20 camere de montare,
ca Arabă Yemen şi SVimoa de vest turilor omului tn Vietnamul de sud". ?! celelalte ţâri afro-asiattce, vor economiei naţionale pe anul Î0fi4. bizantine, geamii ou minarete Înalte se restaurante şi magazine. Seara, patru săli de cinematograf, labora
Areste tari au cerut totodată ca cere Adunării Generale să adopte o şt ascuţite, oase cu ornamente In toare, ateliere şl alte încăperi do
Pînă tn prozenl, copia americană a precum şl problema sporirii produc bulevardele sînt puternic luminate.
problemei situaţiei din Vietnamul de rezoluţie care să insiste asupra ne manieră turcească, băile şl izvoa tate cu utilat modern.
Tratatului a fost semnată de 83 ţiei de produse animaliere. Iar diversitatea de culori a firme
sud să I sc acorde prioritate în dez cesităţii de a se pune capăt repre rele minerale din centrul oraşului Capitala Bulgariei se dezvoltă şl
state lor luminoase îl dă un aspect
baterile Adunării Generale. siunilor din Vietnamul de 6ud şl cunoscute încă dc pe vremea ro ca centru Industrial. Aşa de pildă
Agenţia Reuter anunţă că Repu plăcut.
O scrisoare tn acest 6ens. Inso care să prevadă ca secretarul geno- manilor. combinatul penlru mică tensiune,
blica San Marino, cea mai veche si lită de un memoriu explicativ, a fost ral să urmărească situaţia din aceas Sofia este bogată în lăcase de cul unde se produc aparate de radio,
mai mică republică din Europa, a lnmînată secretarului general al tă tară şi să intervină dacă va fi ne Puternice lupte Capitala nu este prea mare, dar tură citm sînt galeria de artă, biblio televizoare sl centrale telefonice au
hotărît. de asemenea, să semneze ONU. U Thant, In numele celor 13 cesar, pentru găsirea unor .soluţii a- de partizani în Nicaragua ca atrage prin aşezarea sa, asemă teca naţională veche de opt decenii tomate «au la Intreprlndeera texti
nătoare cu cea a Braşovului,
Ea
Tratatul de Ja Moscova. târî. de reprezentanţii Ceylonului sl deevatc. este Înconjurată de păduri şl domi $1 jumătate, cu un fond de circa 5 lă „8 Marile0 şl altele. Anul a «eş
Slerrei Leone. Agenţia Associated Press aprecia MANAGUA 7 (Agerpres). — milioane de volume, Universitatea ti ale
Bulgara da SUIn(a. ,a- P,,n ^ u g a re a unor noi
ele. Academia
Reprezentantul eeylonez. Gune- ză că majoritatea Adunării Genera’ e Potrivit relatărilor presei din Costa nata de masivul Vitoşa, cu drumuri Industriale celor existente, colectt-
vardene, a declarat ziariştilor că se va pronunţa în favoarea acordă Rica, In Nicaragua au avut loc pu In serpentină accesibile pînă aproa care In trecut avea un singur vele acestor unităţi au reuşit să
cererea de a se Include probelma sl- rii priorităţii cpmi^p penlru discuta pe de cola 2.300. Acesl masiv fe institut. dispune astăzi de 40 de
VIENA 7 (Agerpres). — ternice lupte intre tortele de parti sporească producţia şl productivita
tiialiei din Vietnamul de sud pe rea aceslel probleme reşte oraşul de vinlurl puternice, Institute ştiinţifice cu peste 2.000
După cum anunţă agenţia France zani, care acţionează In regiunile sl- dar Iarna menţine aproape tn per cercetători, care aduo un aport în tea muncii. In apropierea el se află
tuale in nordul tarii, şl trupele gu marele şantier al combinatului me
Presse. Consiliul de Miniştri al Aus manentă o ceaţă abundentă, care semnat la Introducerea progresului
vernamentale. In timpul luptelor au talurgic „Kremlkovti". A id a (oat
triei. întrunit la 6 septembrie la La Saigon au fost reluate demonstraţiile se amestecă cu fumul produs de tehnic tn ţoale ramurile de pro
fost ucişi şl capturai! mal mult! sol
Viena, a hotărît aderarea Austriei daţi al forţelor mililare guvernamen încălzirea cu cărbune a tuturor lo ducţie. Aşa de pildă, tn cadrul dată de curlnd fn exploatare cen
la Tratatul de la Moscova cu pri antidiemiste tale. cuinţelor. Slnt multe zile — spun Institutului de cercetări ştiinţifice trala termoelectrică care are o ca
vire la interzicerea experienţelor Intensificarea acţiunilor de luptă localnicii — cînd circulaţia este tn domeniul Industriei chimice au pacitate de 25.000 kW, Iar zilele
nucleare. SAIGON 7 (Agerpres) protesllnd împotriva represiunilor a|p forţelor patriotice a produs neli slînjenită sl totul Îmbracă o culoa fost elaborale tehnologic o serie de acestea a Intrat în funcţiune prima
chimicale, care ptnă In prezent erau baterie de cocs. Pînă Ia sffrşitul a-
In comunicatul dat publicităţii se Tn dimineaţa zilei de 7 septembrie diemlsle. Demonstranţii au sprijinii nişte şt derută in rindul guvernului re fumurie. De aproape 30 de ani Imporlate din străinătate. Numai nulul se prevede terminarea şl da-
arală că guvernul austriac îşi ex la Saigon au fost rehule demonstra cererea de a se înscrie pc ordinea reacţionar condus de dictatorul So- Vitoşa este declarat parc naţional,
primă satisfacţia In legătură cu ţiile împotriva regimului dlemist. de zl a vliloarel sesiuni a Adunării moz.a. Drept urmare, acesta a cerut minunat loc pentm excursii, tnce- tn cursul acestut an lastitutul va rea *n ®xPl°atare ® no! obiective
..
, ,
$1 începerea altora cum sînt turnă-
...
^ ,
, . „
problema
violării
Generale ONU
. . . . . .
semnarea acestui acord Agenţia Reuter relatează că studen drepturilor omului In Vlelnamul de ajutor consilierilor militari americani plnd din primăvară pînă toamna nune la dispoziţia întreprinderilor toda de oţel şl secţia de laminate
.
,
^ .
..
După cum se anunţă de la Vie ţii şcolilor superioare din capitala aflaţi la Managua. Iu lupta dusă îm Urzin. iar iarna pentru amatorii de documentaţia tehnică a 17 produse , In anii puterii populare Sofia ae
., ,
sud-viefnameză au declarat qîevă. sud. Ir.*potriva demonstranţilor au potriva forlelor patriotice, guvernul schi. Undeva pe cărările ce duc
na, Consiliul de Miniştri a dat ins rhlmlr» printre cere permenganal dMVol(8 „ ae tnfrumueetearS M n.
refuzind să se prezinte Ia cursuri. foc* tr*mlse trupe înarmate. Două cooperează, de asemenea, cu guver spre vlrful masivului există o mî-
trucţiuni ambasadorilor săi la Mos de potasiu, ozirf de mangan. colo- „ nuu> da,0[IIJ drgu(nte| „ ,a)eo.
In acelaşi timp. un mare număr de sule de studenţi au fost arestaţi. nul din Honduras. năstire care datează din secolul al
cova, Washington şi Londra In ve XH-lea unde turiştii au posibilita rantl «lntet.nl ete. tuhl| prletenlIor dUl tara
derea semnării acordului In nume sludcnli şi elevi au demonstrat In ln- tea să vadă o frumoasă frescă bi Pulsează din plin o bogată viată vecină.
le Republicii Austria. x I cinla majorităţii şcolilor din Saigon, zantină. culturală. Sălile de concert 6au _ _______
încheierea lucrărilor Conferinţei mondiale Dar pe Vitoşa există şl o serie de teatru, cinematografele sînt foarte Corespondentul Agerpres
C. LINTE
j a r i o $ K .£ & d t< a r v a v î s i t t s » I u g o s l a v i » pentru turism locuri Istorice. Aici bunăoară tn frecventate. Pe ecranele capitalei ]a Sofia
anul 1925 a avut lor» prima confe
7 (Agerpres) — goslavia. la invitaţia lui Iosip Broz rinţă (legală a partidului unde s-a
BUDAPESTA ROMA 7 |Agerpres) — şl reprezentant! din partea a 20 de
Janos Kadar. preşedintele guver Tito, preşedintele Republicii Socia la Roma şi-a încholat lucrările organizaţii internaţionale. ales un nou oomitet central tn frun-j
nului revoluţionar muncitoresc-târă- liste Federative Iugoslavia, secretar Conferinţa mondială pentru proble Lucrările principale ale conferin te cu Vâsli Kolarov. Vlzilînd mu
nesc ungar, prim-secretar al C.C. general al Uniunii Comuniştilor din mele turismului, organizată din ini ţe s-au dpsfăsurat in cadrul comi zeul mişcării revoluţionare, muzeul Decernarea premiilor Ia festivalul
a! PM .S U .. va pleca zilele urmă ţiativa Organizaţiei Naţiunilor Uni siilor, care au examinat în amănun frăţiei de arme bulgaro-ruse, muzeul
toare Intr-o vizită neoficială in lu- Iugoslavia. ţime o serie întreagă de probleme filmului de Ja Veneţia
te La conferinţă au luat parte de Gheorghi Dlmilrov, pleci cu plăcuta
legaţiile din 87 de ţări alo lumii, privind dezvoltarea turismului in- Impresie că documentele sl monu
printre care şi R. P. Romniă, precum ternalional. mentele Istorice şl cele culturale V M E T I A 7 (Agerpres). — filmului lui rAlain Resnms „Murle!*,
Deschiderea tîrgurilor internaţionale La propunerea delegaţiei alqorle- La Uene(ia a luat sfirfit cea de-a fi actorului englez ’Albett Finney, m-
ne. conferinţa a inclus in hotări- se păstrează cu o grijă deosebită , \XXfV- a ediţie a Festivalului filmu- Ier preţul filmului „Tom Jonesm, rea-
de la Brno şi Zagreb Represiuni împotriva rilc sale condamnarea colonialismu Ele redau fidel Imaginea trecutului, j ^ fost prezentate peste 30 de Hiat de Tony Richardson.
lui si l-a însărcinat pe preşedinte
a luptelor seculare pentru Indepen-' ’i 'Ţ '
***'î r!Je (fV* ţ T*ntr* care
să dea publicităţi textul rezoluţiei denia, progres sortai. Iar r.MTtaina I * * * • Fr*'«a- Urmează să se mai decernate pre
F.RN’O 7. — Corespondentul Preşedintele Novotny st celelalte minerilor grevişti adoptate anlerior. prin care prezen miul special al festivatutui. La acest
Agerpres transmite : persoane oficiale, care au vizitat ex ta la conferinţă a reprezentanţilor din anii puterii populare «e vede! a, jeilivahu , l eul premiu concurează filmele „Focul fa-
Ia 7 septembrie, la Rrno s-a des- poziţia, au manifestat un viu^ inte din Spania statelor rasiste — Portugalia $1 Re străbălînd cartierele centrale şi pe. de aurm a fost decernat de juriu fil tidic*, realizat de Louis Molie (Fran
cb s cel de-al 5-lea Tîrg iniei naţio res ta|ă de exponatele romînesti. MADRID 7 (Agerpres). — publica Sud-Africană — era declara riferice. In muMe locuri nimic nu mului italian „Orajul ocupat“ (regi ţa). „Introducere*t regizat de Igor
nal de mostre. tă „inoportună sl dc nedoril". zor France SCO Roşi).
La deschiderea tiigulul an parti Agenţiile de presă relatează că Premiile pentru cea mai bună in Talankin (U.R.S.S.) fi „Lumea proas
cipat delegaţia guvernamentală a BELGRAD 7 (Agerpres). — autoritălile franchiste intensifică re terpretare an fost decernate actriţei pătă* — regizor Shirley Clarftâ
R. S. Cehoslovace condusă de A. La 7 septembrie s-a deschis cel presiunile împotriva minerilor gre franceze Delphine Seyrig, interpreta (S.U:Ah i
Novotnv. prim-srrrolar al C.C. al dc-al r>5-lea Tîrg internaţional de la vişti care luptă penlru majorarea Situaţia din Gambia în dezbatere Ia O.N.U.
PC din Cehoslovacia, nresedlntcic Zagreb. La ceremonia festivă a des salariilor şi Imbunălătirea condiţii
R S Cehoslovace. ’ si numeroase chiderii tîrqului au participat pre lor dc muncă. NEW YORK 7 (Agerpres) După cum se stle, reprezentanţii
alte delegaţii străine Delegaţia gu şedintele I. Rroz Tito si alte per Alarmat de amploarea luptei gre Comitetul ONU penlru aplicarea populaţiei din Gambia, precum sl nu Cum concepe preşedintele Kennedy
vernamentală a R. P. Romtne eMe soane oficiale
condusă de tov. Bujor Alniăşnn. mi Din partea R. P. Romîne, la des viste şi de starea de încordare din Declaraţiei cu privire la acordarea meroşi membri al Comitetului, au
nistrul minelor şi energiei electrice chidere a fost de fală Constantin tară, Cabinetul spaniol prezidat de independentei ţărilor şi popoarelor cerut cu Insistentă Marii Britanii să redresarea economică a S.U.A.
Anul acesta la tirgul dc mos'.ru T u7.ii. ministrul metalurgiei şi cons Franco, *-a întrunit la fi septembrie. coloniale a luat in discuţie Ia fi sep acorde Independentă acestui terito
de la Brno participă 41 ţări alo lu trucţiilor de maşini. După cum a declarat un pnrlălor tembrie situaţia din colonia brita riu. pentru a-l permite să se aso NEW YORK 7 (Agerpres). - exercita o influenţă favorabUA â$upr8
mii. Tara noastră expune la acest După cum anunlă aqenlia Tanjuq. de nivînt oficiat, cabinetul franrlmt nică Gambia In cadrul şedinţei co cieze cu Senegalul, potrivit dorin „Naliou Business'*, organul de pre- pieţelor de desfacere şi asupra aeă-
tîrg echipament pentru ronslrurjii anul accsla la Tirgul de la Zagrr.o a hotărît să nu discute nici un fel mitetului, reprezentantul Marti Bri ţei populaţiei, id al Camerei de comerţ a S.U.A., n tăcerii mărfurilor şi, stimulfnd creşte
$i transport, material rulant si uti participă 6.I26 firme iugoslave şi de revendicări ale minerilor allta tanii. King, a declarat că guvernul Gambia se întinde pe o suprafaţă publicat sub Udul „Ce ar putea face rea veniturilor, va pregăti terenul pea1
lai petrolier. străine. busiuessul pentru America un ar tru o investiţie de capital mai activă*.
timp cît aceştia nu vor înceta greva englez, este dispus să acorde Inde de 10.500 km.p., de o parte si de ticol al preşedintelui Kennedy, care
Aceasta este tocmai ceea ce caută
In acelaşi timp. autorităţile frnn- pendentă acestui teritoriu. EI a fă alta a cursului Inferior al fluviului conţine un apel adresat businessme- de mult timp să obţină monopotiştU
chislc iau noi măsuri represive. Ci cut cunoscut, de asemenea, acordul Cambia, pe o lungime de 350 km. nilor americani. In apel se cere „sfi se americani.
B IL A N Ţ D U P Ă 2 A N I tind surse oficiale, corespondentul guvernului englez fată de eventuala Teritoriul el este Înconjurat aproape i caducă economia americană la o ac Kennedy a acordat o mare atenţie
din Madrid al Agenţiei United Press alipire a Gambiel Ia Republica Se din toate părţile de Senegal. Cel a- tivitate maximă, să se accelereze rit şi problemei Întăririi capacităţii de
Sînt mai mult dc doi ani dc trează realitatea în această di International relatează că autorităţile negal si a cerul trimiterea unei mi proape 250.000 de locuitori al Cam mul creşlerii economice a S.U.A., să concurenţă a mărfurilor americane pe
cînd şefii statelor din America recţie. Din cei 106 milioane do franchiste au arestat tn regiunea siuni de experţi al ONU fn Gambia biei au multiple legături tradiţionale se îmbunătăţească capacitatea de pieţele mondiale. El subliniază în le
penlru a examina posibilităţile
de
Latină s-au întrunit intr-o con lari promişi Mexicului s-au alo minieră Asturia, cuprinsă de grevă cu populaţia Senegalului, de?i aces concurenţă pe pieţele mondiale, să se gătură cu aceasta că, „deşi numeroşi
ferinţă de la care n-a lipsit nici cat pentru industrie numai 5,8 de mal bine de două luni, 25 de asociere a acestui teritoriu cu Se ta din urmă a fost colonie franceză, evite inflaţia şi să se asigure tuturor industriaşi americani au şi răspuns <a
posibilităţi egale".
provocarea concurenţei străine, S.U.A,,
S.U.A. Şi nu putea să lipsească milioane dolari, Venezuela poate persoane. negalul tar Gambia colonie engleză. în ansamblu, slnt încă departe de a li
deoarece a avut rol hotăritor în folosi pentru acest scop numai Printre motivele care l-au determi o ţară exportatoare pe măsura posibi
convocarea, stabilirea ordinci de 9 milioane din cei 99 promise. nat să facă acest apel, preşedintele lităţilor sale".
cnumeră situaţia şomerilor din 6.U.A,
zi şi desfăşurarea lucrărilor ci. Aceeaşi situaţie este şi în Peru, Cr»r»za din Alabama şi volumul capacităţilor de producţie Cu toate acestea, din ansamblul ar
Lăsînd la o parte scopul princi unde din cei 66 milioane promise, Incendiul catastrofal nelolosile. „Un număr prea mare de ticolului şi din consideraţiile lui Ke
pal urmărţj dc S.U.A. (izolarea în scopul mai sus amintit, poate din Brazilia NEW YORK 7 (Agerpres) care a arătat ei refuză să dea as întreprinderi americane sînt în inacti- nnedy rezultă că creşterea capacităţii
Cubei dc restul Amcricii) şi vor folosi doar 8 milioane. Statul Alabama, tn sudul Matelor cultare ordinului guvernatorului sl sitale — spune preşedintele Kennedy, de concurenţă a corporaţiilor america
bind numai dc promisiunile fă Aşadar, iată unul din efectele RIO DE JANEIRO 7 (Agerpres) Unite, eslc In continuare teatrul li că soolî-le îşi vor reîncepe cursurile o parte prea mare de torţă de ne, după părerea lui, poate fi realiza
tă în primul rînd prin ofensiva conti
cute acestor ţări, desprindem planului „Alianţei pentru pro După cum anunţă agenţiile occi nei grave crize rasiale. După cum la data fixată. Tn tot cursul zilei de muncă din S.U.A. nu este folosită, nuă asupra nivelului de trai al oame
cîteva aspecte sau concluzii edi gres". Mai sînt şi altele, între care dentale dc presă, incendiul care s-a s-a mal anunţai, guvernatorul aces vineri, relatează agenţia France Pre o parte prea mare din producţia po nilor muncii americani. „Capacitatea
ficatoare. merită subliniate pierderile sufe declarat în statul Parana, din sudul tui stat. George Wallace, a încercai sse şcolile ati fost înconjurate de tenţială nu se vinde şi In acest med de concurenţă, spune preşedintele, poa
După cum este cunoscut, în rite de ţările Americii Latine în Braziliei continuă să facă mari ra să sc împotrivească cu forla deschi politic şl soldaţi din unităţile m ili o parte din forţa economică a ţării nu te spori numai în cazul cînd venitu'
cadrul acestei conferinţe, S.U A. schimburile dezavantajoase cu vagii. Potrivit agenţiei France Presse. derii cursurilor şcolare, penlru a îm tare ale statului, aflate 6ub ordinele este folosită. In afară de aceasta, sta rile provenite din creşterea productivi*
rea balanţei americane de plăţi răml-
au lansat faimosul plan inti S.U.A. Potrivit unor date publi guvernul acestui stat a anunţai că. piedica astfel integrarea copiilor de guvernatorului. ne. de asemenea, o sursă de îngrijora laţii muncii nu vor fi irosite fn van
tulat „Alianţa pentru progres". cate, aceste pierderi sc ridică la pînă tn prezent, 200 de persoane şi-au culoare. După incidentele care au a- re permanentă". într-o spirală sterilă — creşterea ra
După declaraţiile reprezentanţilor circa 1.5 miliarde dolari anual. găsit moartea In acest incendiu, 400 vut loc în localitatea Birminghnm. In vederea remedierii acestei situa pidă a salariilor, însoţită de creşte
S.U.A. la conferinţă, acest plan ar Deci au dreptate cei care apre au fost grav rănile si aproximativ unde politia a deschis focul împo NEW YORK 7 (Agerpres) ţii, preşedintele pune mari speranţe în rea rapidă a preţurilor şi viceversa**
El a cerut muncitorilor americani „sl
avea, ea obiectiv să ajute statele ciază că acest plan prezintă de 300.000 muncitori au Tămas fără lucru triva unor demonstranţi, ucîgînd un Pastorul Ashton Joncs, în vîrstă programul fiscal, adică în programul dea dovadă de cumpătare, dictată de
Americii Latine în dezvoltarea lor primat dc puţine simptome de de pe urma distrugerii unor mari cetăţean de culoare şi rănind alţi de fi? de ani. din Atlanta (Georgia) de reducere a impozitelor, a cărui sentimentul răspunderii" tri problema
a fost condamnat la 18 luni închi
economică şi socială. progres. Dc altfel, la un alt re plantaţii de golea şi sfeclă dc zahăr. trei, guvernatorul Wallace a ordonat soare. dintre care 12 Iun! de munci adoptare — după părerea sa — „va majorării salariilor.
Reţinem deci perioada dc doi zultat nici nu sc putea aştepta Guvernul brazilian a inlreprins deplasarea unor unităţi militare si grea şi o amendă care se ridică la
ani care a trecut dc la lansarea cei care cunosc efectul relaţiilor măsuri excepţionale de localizare a In oraşul Hunlsville, undo sediile 357 lire sterline, pentru vina de a Azi, referendum pentru adoptarea
acestui plan. Doi ani s-ar părea cu S.U.A. Acestea din urmă nici incendiului triinilînd în regiunea si şcolilor au fost Înconjurate şi unde fi Insolit doi copil negri într-o bise
puţin cînd e vorba dc a trece în nu s-au gîndit prea mult Ia soarta nistrată detaşamente militare şl e- s-a anunţai că guvernatorul a dispus rică rezerva** albilor. constituţiei algeriene
revistă unele succese sau insuc ţărilor Americii Latine. Ele ur ctnpe speciale dc salvare nmlnarea Începerii cursurilor. Vineri, Nn este pentru prima oară cînd ALGER 7 (Agerpres)
cese Totuşi, la capătul lor. poţi măresc în primul rînd să stăvi După cum relevă agenţia Reu'er Consiliul de conducere al instituţii acest pastor este bătut st întemni Rezultatele oficiale definitive voi
face un bilanţ din care să-ti dai lească valul revoluţionar în aceas peste 10.000 dc persoane au fost eva lor dc învătămînt din Mnntsville a ţat nontru Înota In favoarea dicta La 8 septembrie are loc în Alge ft cunoscute mărfi seara. Daoâ răs
seama de roadele unei activităţi. tă parte a lumii, să prcîntîmpinc cuate. dat publicităţii un comunicat tn turilor negrilor din SUA. ria referendumul pentru adoptarea punsul majorităţii populaţiei va fJ
Să vedem, pe scurt, cum stau eventualele revoluţii în ţările primei constituţii a tării. La acest „da", constituita va fi promulgată de
lucrurile cu planul destinat respective, să mijlocească posibi referendum urmează să participe viitorul preşedinte aJ Republicii A l
„Alianţei pentru progres". litatea formării de guverne com 7.000.000 de alegători algerieni, din geriene Democratice şi Populare, care
Din raportul întocmit în acest puse din cele mai reacţionare tre oare aproximativ jumătate de mi urmează a fl ales tot fn cur©ul aces
scop de persoane împuternicite clemente. Amestecîndu-se apoi în IT A L IA : Micii lion sînt tineri inlre 19 şi 21 de ani, tei luni.
se desprinde o concluzie semnifi treburile interne ale acestor ţări. fermieri din Mato- care au primit dreptul la vot prin- Luînd ouvfntul fn fata participan
cativă : „Alianţa pentru progres S.U.A. împiedică înfăptuirea unor ra (sudul Italici) tr-o lege adoptată eăpîămtna trecută. ţilor la seminarul tinerilor membri al
prezintă prea puţin simptomcle acjiunî, în favoarea maselor cum trăiesc în condiţii Referendumul are loc la nn an Frontului de Eliberare Naţională, pri
unei alianţe eficiente şi deprimai, ar fi reforma aerară cte. Dc ase deosebit de grele. după alegerea Adunării Naţionale mul ministru, Ben Belîa a declarat
de pu(ine sjmptomc penlru pro menea. S.U.A. fac totul pentru Marea majoritate Constituante, care a aprobat textul că după adoptarea constilutim vor H
gres". Autorii raportului — şi nu spargerea unităţii dc luptă a ma dintre cl locuiesc constituţiei supus Întregii populaţii accelerate transformările sociale st
numai ei — au ajuns la această selor din ţările Americii Latine, fn colibe săpate în adulte a Algeriei. vor fl adoptate holârîri importante
concluzie deoarece au constatat pun la cale tot felul dc uneltiri pămînt sau fn Alegătorii algerieni sînt chemaţi pentru popor Ben Rella a anunţai
că planul proclamat de S.U.A. în împotriva Cubei, susţin juniele coasta muntelui. «ă răspundă prin „da" sau „m i” la totodată că Abdel Routef!ika, numit
acest scop, n-a fost realizat deloc; militare ajunse la putere şi multe Nici cel care lo următoarea întrebare: „Aprobaţi la fi septembrie ministru al aface
au fost realizate, într-o măsură altele. cuiesc fn „case" nu constituita care vă ea le propusă ? rilor externe, a (om cooptat în com
neînsemnată unele obiective rea Indiferent însă de toate aces sînt nul fericiţi, ponenta Biroului Politic al FEN.
le. Sumele încasate nu numai că tea, un lucru c clar. Daca S U.A. deoarece tn sin
nu au folosit aproape deloc ţări au reuşit să obţină unele avanta gura cameră exis
lor respective, dar sînt departe je economice dc pe urma planu tentă se înghesuie Trupe malayeze se alătură armatei coloniale
chiar de cele promise. Suma to lui „Alianţei pentru progres", laolaltă Întrea
tală — după relatările unei per scopul principal — izolarea Cubei ga familie, plus britanice din Sarawak
soane suspusc din S U.A — desti — urmărit n-a fost realizat. Po animalele de po
nată „Alianţei pentru progres", porul Cubei se bucură dc sprijin KUALA LUMPUR 7 (Agerpres). — zanilor, tare acţionează în iunoU
Agenţia Reuter relatează că tru
reprezintă doar doi la sută din şi simpatie din partea tuturor vară cu care Işl pe malayeze cu un efectiv dc 30<> contra dominaţiei coloniale, precum
nevoile „Americii Latine". Dar oamenilor muncii; poporul Cubei lucrează peticul de de oameni au fost trimise din Sin- şl împotriva demonstraţiilor potriv
nici aceasta nu este folosită în merge neabătut pe drum deschis pămînt. gapore In Sarawak. Aceste trupe nice planurilor colonialiste de crea
interesul dezvoltării industriale de revoluţia din 1958. se alătură forlelor britanice staţio re a Federaţie» malayeze. Agenţia
a acestor ţări. Iată ce demons I. FATU nate în capitala Sarawakului sl vor relevă că în Sarawak se află deja
fi folosite in lupta împotriva parti o unitate maîayeză.
Redacţia $1 administraţia ilarului ştr. fl Martie ari 9, telefon 1588, 12?5, 15 85, 20 78. Taia plltlta ta aumerer coatorm aprobSrU Direatlel General. P.T.T.R. ar; 283.328 din 8 aotembr I. 1949. - Tiparuti întreprinderea Poligrafic» Hunedoara-Deva. 40.065