Page 28 - 1963-09

I
6(4»,. , î
'•ia c a
i
<- -
I «
PROLETARI DIN TOATE [ARII E. HN1ŢI-VA I A reintrat In producţie
furnalul nr. 5
de Ia C. §. Hunedoara
Şapte ani a funcţionat furnalul nr. 5 a)
CS Ham lima a tle la ultima sa reparaţie
capitală şi pină ia varo acestui an. ciad lo­
cal furnaliştilor a fost din nou luat de
constructori.
..Dc citeva iile. alături, furnal iţii fi con-
slritclini, fac pregătiri febrile. Pocal, din ce
in cc mai intens, pătrunde cu căldura sa
piuă ia cele mai ascunse ros!ari ale zidă­
riei re I radare, in vederea pregătirii mo­
mentului cind fonta va porni din nou pe
ţină. Aii deopotrivă emoţii ţi furnalistii, fi
constructorii. $i aceasta pentru că furnalul
nr. 5 n-a fost numai reparat capital, ci fi
mnderni’.Qt.
teri, furnaliţtii au destupat din nou fur­
nalul nr. S. Ponta a început dm nou să
curgă, fcr/mitoare. pe rină. Furnalul nr. 5
T lî L E l iK 4 M E a reintrat în producţie..

Tovarăşului KIM IR SEN P r o d u s e c h im ic e
T o v a ră ş u lu i T O D O R J I V K O V ,
prlm-secrctar al Comitetului Central al Partidului preşedintele Comitetului Central ai Partidului p e s te p la n
Comunist Bulgar, Muncii din Corcea, Fii primele opt luni ale arestul an, co­
lectivul do la F.C. Orăşlîe, tililIzlnd mal
preşedintele Consiliului dc Miniştri al Republicii preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii bine capacitatea de producţie a Instala­
Populare Bulgaria Populare Democrate Coreene ţiilor, a reuşit să sporească în mort sim­
Tovarăşului ŢOI EN GHEN ţitor productivitatea mumii şl să dea ast­
Tovarăşului DIMtlAR GANEV fel peste prevederile planului de produc­
preşedintele prezidiului Adunării Populare ţie 94 lone ovld do tier galben, 27 tone
preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene
Republicii Populare Bulgaria oxid de fler roşu, 18 tone lanin pral şl
P h e n i a n 39 tone plroltizilă tratată.
S o f i a S-au evidenţiat tn mod deosebit şetut
Cu prilejul celei de-a 15-a aniver­ 7 ani, precum şi lupta dreaptă n de echipă losif Şuteau, cuptorarit Virgil
In numele. Comitetului Central al colaboraic strinsă cu celelalte tărl poporului coreean pentru unificarea
Partidului Muncitoresc Romin, al socialiste, repurtează noi succese tu sări a proclamării Republicii Popu­ Blănării, loan Dnrol, muncitoarea Flena
Consiliului de Stat şi al Consiliului de7.voliarea economiei şi culturii, în lare Democrato Coreene — eveni­ paşnică şi democratică a patriei sale Ştire şl miu111 alţit.
ment important iu istoria poporului sini urmările cu deosebită aleulie
de Miniştri al Republicii Populare înfăptuirea obiectivelor adoptate de
coreean - iu numele Comitetului de oamenii muncii din Republica
Romine, in numele poporului romiu cel de-al Vllf-lca Congres al Parti­ Central al Partidului Muncitoresc Populară Romîna. care se bucură de Schimb de cxpcrieitffi
şi al nostru personal, va transmitcjn dului Comunist Bulgar. Romin. al Consiliului de Stal. al liecare succes al dv. ca de propri­
dumneavoastră, şi prin dumneavoas­ Ne exprimăm convingerea că re­ Consiliului de M inblri. al întregu­ ile lor succese. Azi, cei 2.1 colectivişti care au urmai
lui popor romiu şi al nostru perso­ Sînlem convinşi că relaţiile de cursul de pregătire pentru brigadieri le­
tră. Comitetului Central al Partidu­ laţiile de prietenie şi colaborare
nal. vu transmitem tiv., şi prin prietenie şi colaborare frăţească gumicoli la Staţiunea hortivilicolă din Mont ituui ta Sltta Stan,-ta cunfvi (ionează caiete la
lui Comunist Bulgar, Prezidiului nuillilalejdlă dintre ţările noastre dumneavoastră Comitetului < mitral multilaterală, existente între tarile Geoaqin, precum şi brigadierii legumicoli falnica de hiihc ,./ Mai“ Felrişti l'olonnd bine tim­
Adunării Populare, Consiliului de sc \o r dc/volta şi adinei continun al Partidului Muncii din Coreea, noastre, se vor dezvolta şi întări din gospodăriile colective unde s-a dez­ pul ar Im i i i } l mum iml ca multa u/eiific. eu işi depă­
Miniştri al Republicii Populare Bul­ spre binele ambelor popoare iu in­ Prezidiului Adunării Populare Su­ continuu in interesul ambelor po­ şeşte lunar muma i i i I i-'Jo Io solă. Pentru re'.uita­
preme. Cabinetului dc Miniştri şi poare, in folosul unitalii şi coeziu­ voltat puternic legumicultura, au plecat in
garia şi poporului trate bulgar cele teresul coeziunii st Întăririi siste­ tele dolnmhlc in intim rea ,w*'i./.'i Wm, cu se ...».of
harnicului popor coreean, cele mul regiunea Banat Intr-un schimb de expe­
fnai cordiale leliciUri u i prilejul mului mondial so< ialist, pentru tri- cordiale Idlicduri. nii ţărilor lagărului socialist, îu rienţa care va dura două zile. printre muncitmudc cuie au fost cvidcn(i:ih >i u -
celei de-a 19-a aniversări a elibe­ umliil cauzei nobile a păcii şi so­ Cei 15 ani care au trecut dc la scopul apărării, consolidării şi tri­ Cu această ocazie vor fl vizitate Com­ mo consfătuire dc piuducfic.
umfului măreţei cauze a păcii şi
raţii Bulgariei dc sub fascism. cialismului. proclamarea Republicii Populare De­ socialismului.
Poporul romiu se bucură sinrer De ziua sărbătorii dv. naţionale, mocrate Coreene nu constituit pen­ Iu ziua acestei mari sărbători a binatul de sere din Arad. precum şi gos­ Şi-a făcut datoria
de măreţele tedlizări oblinule dc vă urăm, dragi tovarăşi, dumnea­ tru poporul coreean o pci iondă de poporului trate corceau, vă dorim podăriile colective din Macea, lenauhelin ieşti avea traversa de la
Republica Populara Bulgaria tn cei voastră şi poporului trate bulgar, luptă eroic** iiicmuiiMlă de impor­ dwmnuavnnslră şi întregului popor şi Miniş. care cultivă legume pe supra- Lăcătuşul dc revizie
tante succese iu construirea unei coreean noi şi importante succese loan Susan este cunos­ boghiu ruptă. Lăcătuşul
13 ani care au liecut dc la elibe­ noi succese in munca de desăvârşi­ viaţi noi, socialiste. Munca crealoi- lele Int.nsc şi an dobl tulit experienţă cut de colectivul dc nu stătu mult pc gin-
rare. in marcata opera dc construire re a construirii socialismului tu rc. entuziasta, a oamenilor muncii iu desăvârşirea construirii socialis­ bună în obţinere.i unor producţii ridicate
mului tn Republica Populară Demo­ muncitori dc la C. F. R duri. Dacă garnitura de
a socialismului. Muncind cu abnega­ Republica Populară Bulgaria. iu din R. P. D. Coreeană, conduşi d« dc* legume. Simcria-triaj ca un me­ caic era legat şi acest
crata Coreeană, pentru unificarea
ţie, harnicul popor bulgar, sub con­ lupla pentru consolidaro<i păcii iu Partidul Muncii din Corcea, pentru paşnică şi democratică a patriei seriaş harnic, priceput. vagon, pleca în cursă,
dur ere* Partidului său Comunist, in Balcani si I ii lumea întreaga. realizarea cu succes a planului de sale. Despre consl iinciozi In­ sc putea întîmpîa o a-
Concurs de admifere fa Şcoala tra cu care îşi face set varie. Telefona imediat
C;i-I. GHEORG1IIU-DFJ ION GMEORGME MAURFR GH. GIIIIORCHIU-DCJ ION GHEORGHE MAURFR pedagogică din Deva viciul vorbesc deseori celor din staţie, după
prim-secrclar al Comitetului Centrat prim-scerclar al Comitetului Central tovarăşii lui de muncă. care separă vagonul de
at Partidului Muncitoresc Romiu, preşedintele Consiliului dc Miniştri al Partidului Muncitoresc Romiu, preşedintele Consiliului de Miniştri In scopul asigurării de cadre didactice „Nu-i scapă nici o defec­
preşedintele Consiliului dc Stal al Republicii Populare Romine preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine pentru clasele I-1V din regiunea noastră, restul garniturii şi-l du­
ţiune dc sub ochi" —
el Republicii Populare Romine al Republicii Populare Romine Ministerul Invătămîntului a aprobat func­ obişnuiesc să spună ci. se la locul destinat re­
ţionarea in oraşul Deva a unei şcoli pe­ Şi aceasta aşa este. într­ paraţiilor.
dagogice de învăţători cu durata dc 6 ani. una din zilele acestei Pentru fapta sa lăcă­
fQifni Absolvenţii şcolilor *de 8 ani se pot luni, fiind în tură, a ob­ Susan a fost recompen­
tuşul dc revizie loan
prezenta la concursul de admitere, care
servat că unul din va­ sat excepţional.
are loc in ziua de 12 septembrie a.c. la goanele de marfă rare EMU, CRrTU
Dev a. urma să plece la Plo­ corespondent
Terenul fi sămlnfa
sînt pregătite
Frumuseţile oraşului — păstrate cu grijă
In vederea realizării unei pro
rtucţii sporite de cereale păioasc
in anul viitor, îndeosebi dc gnu, TI
colectivi*,Iii diu Pianul dc Jos, Mulţi dintre cei* care cil iţi astăzi pădure de flori. Am înfilnil o feme­ Dar cile nu se inlimplu. Peste unele V
raionul Sebeş, au luat din vreme ziarul sinlrţi alaiuri dc mine, ală­ ie ce Insă in luc sa le ocrotească, le din zonele verzi sini fel dc fel dc I
o serie dc măsuri. In primul rînd turi de ulle citeva mii, locuitori călea in pnionre. Venise dinlr-un fudeiuţe. Florile slrivilr, călcate in (
atenţia lor a lost îndreptată spre ai oraşului Deva. sal din jur su-şi vîndă un coş cu picioare zac la păuninl. Mulţi (Un­ / 4
pregătirea în bune condiţiuni a In urmă eu citeva zile împreună Imite şi citeva ouă. Sc instalase ire cei care folosesc un asemenea I
„drum" sini poate anonimi, nu t-a
chiar in mijtoiul unui asemenea
terenului. Astfel, cu sprijinul bri­ am simţii o marc bucurie Oraşul rond de verdeaţă şi flori Aia îşi văzul nimeni. P.t insă au distrus, au t
Deva, pentru felul in care a fost
găzii de tractoare dc la S.M.T. gospsjdănl şi înfrumuseţat a ot upat găsise leu ui cel mai potrivit să-şi sirieni ceea cc oamenii an creai. 4
Miercurea, permanentizată la gos­ in întreceri q dintre oraşele din ţară vindă murfa. Se găsiseră şi ciţiva Vinovaţi nu sint insă numai ei. #
podărie, a fost arală întreaga su­ un loc Inmluş. E o apreacre De vină sini cm şi noi care dc.şi ob­ I
prafaţă destinată cuUurii dc griu, ce-o merită pe deplin. /In pus umă­ servăm uneori că se rupe sau sc cal­ I I
în afară dc cea ocupată şi în pre­ rul oamenii, alegatorii din fiecare că in pu ioare o floare, st «runcă o I
zent cu culturi dc toamnă. l innmst ripţie elet forată şi au semă­ hirtie in plină slradă, Un le atra­ i
nat mulţime de flori, au reparat
Fertilizarea solului a constituit, străzi şi drumuri. Oraşul a devenit gem atenţia. Dacă toţi uin păstră 4
dc asemenea, o preocupare de şi devin c hd mai curat şt mat fru­ cumpărători care bătătoreau şt ei cu grifă florile, zonele verzi, am 1 f
iarba şi florile pline de gingăşie.
scamă. Pină acum s-au încorpo­ mos. Ţi-e mai mare drugul sâ-l pri­ O tovarăşă le-a al ras insă atenţia mamfcsla răspundere pcitlru cură­ )
ţenia jirrămi colţişor, oraşul nostru
rat sub brazdă aproape 600 tone veşti. Aproape peste tot vezi mina Ieşiţi din zona verde, le-a spus ea ar fi şi mai frumos. Putem şi tre­ (
gunoi dc grajd unor har mei gospodari, simţi stră­ Nu vă e milă să distrugi ţi ceea ce buie să facem accsl lucru. Li o che­ I
Paralel cu accslc lucrări s-a dania (levenilor pentru înfrumuseţa­ noi am creat ? Florile. 2onele verzi mare la cure trebuie deci să răs­ ,♦
condiţionat sămînţa necesară şi rea oraşului lor. fuc parte dm bogăţiile şi frumuse­ pundem unul ca toţi- De acera ciad I *
Sini insă dm pănale şi unii oa-
s au trimis probe pentru control nieni cure nesocotesc inuiua seme­ ţile oraşului nostru. Păstraţi-le şi nu vezi iubi le cititor un om care nu /
le distrugeţi Şi bine a făt ut ai euslu
U Laboratorul regional. Totodată respectă curăţenia oraşului, rupe
nilor lor. Am in/ilnit un asemenea tovarăşă. Aşa trebuia să se proce­ sau calcă o floare, trece peste zo­
s au stabilit soiurile ce vor li cul­ cuz. Hram într una din zilele trciute deze. Dacă toii am fi lot atît de nele verzi, atruge-i atenţia, nu-l
tivate şi s-a făcut amplasarea in cvartalul 23 August, liste cunos- exigenţi, oraşul nostru ur fi şi mai lăsa să-şi bală foc de munca noas­ I f *
culturilor, ţimndu-sc seama dc /« gos/uxhiria tigrii otâ i olet'i vă din ‘Fur tăria, raional Gruşlie, se luiruuă iitlens la efectuarea urălu'i- titl că mu s-a depus o mumă migă­ frumos, mai curat, mai bme gospo­ tră. *
dărit.
lor pe suprafeţele eliberate. 1
cerinţele agrobiologicc ale fiecă­ Pinii inimi iriulunştii Cornel Sunai, luau Mobnlcţ, Lihcurghc Pasai şi AlIuiii Turlârcanu, an arul ‘aproa­ llf loasă pentru a se crea o adevărată Acesta este un singur, exemplu. <3. A. LINEŞCU
rui sol. pe 1UU ha. *
i
L A R E C O L T A T

Culoarea gălbuie ipc- tec cu fiunie şi caie­ sc ob(inc dc asemenea D e z b a t e r e a c i f r e l o r d e p l
rilicri toamnei a (mi te dc la sfecla dc za­ o produci ic hună Cins­ a ii
ităfnitirc ti pe lanurile hăr. tea dc a culege an a-
de porumb şi flourcu- In aceste :ilc insă. snnenca rod u revenit
socrclui ale colectiviş­ majoritatea forţelor celor caic i-au pus ha­ preţului de cost şi asigurarea
I.uîiid cu viului tn cadrul dis­
tilor din 'fciuş. Acest gospodăriri sint un tre­ ide, icspccliv lolccti- Creşterea productivităţi muncii — unei stiNliiieii corespunzătoare cuţiilor, Iov. iug. hun '/aha, se­
lucru a constituit un nate Iu lecuitului sfe­ vişlilur din Iniguiilc I (ie lung,» dnijlă. tul F M IHim* a arătat că ci- P
bun indiciu că a sosit clei dc pc ede 50 de şi u II l-a, coiul ii ie dc cale sigură de îndeplinire a planului — Iii exploa L i i o«i noa>lră — a Irolo de plan pc anul 1301 sint
timpul recoltării. Si. ha. tullivulc. Fină ini. Cornet lostoc şi A m d unnpIcLi! Iov. \ n>ile ( iip.ui, in­ mobilizate d*\ < ă colectivul ex­
colectiviştii de nici. de pildă, s-uu lecuitul l.ir.ăr l i iuIik ci ea iu v iaţa a sarcini­ pioduclic. au oraldt că in fie­ zullulelor oblinule în producţie giner şol hi 1. M, Deva — ca­ |.lin-\K f5 sa», inie <are i Mai.i în e
ploatării este holălît să-Şl lllde-
n-au stal pe ginduri. S ha. insămmlate cu Iul r-o uliu pu>lc a lor dc plan pc anul in curs a care exploatare iu centrul alun- iu a< c*<l an a sc os in ev ideubi drele leliiiu o-mc|iui‘i uşi i mi »,i»i-
Primele probe le-nu această plantă. Dat o- perimetrului gos putin­ Io>I preocuparea principala a ero­ |ici a Mul v alorilu ai ca pe scara si faptul ca hicranlc dc investi­ tal să ir/n lw nnăoda de ex­ • laţ-i. „Va trebui să acordăm şi
luai tilclc trecute >i lilă hunei oigniii'.ări n ile t. mai precis in lo­ ici livrlor rxploalai ilor din largă a rezervelor interne şi a ţii sini ramase in urmă, atît faţă ploatau; u -/.o umilitului. In -pro­ 11 o* .mai niiillă atonii.» lucrărilor
fiind înrcspnniătoure, munţii t-a reuşit cu ial numii „Fudul (lir- cadrul Trustului minier Deva. dc pltin, cil şi fală c’e luciăriie ve nl. pe I: ug.i nud,,(lele |.*;o>ile. do 1 nvn "%| 1 ţii şi să no preocupăm
de iudatu s-a tucut. mediu -.Uniiă dc recol­ hovcl". sc lucrează in- Muncitorii, tehnicienii şi inginerii Prin buna organizare a niun- de exploatare. *‘»lo iu (ui'% de e \perâmenl.iro r;i liul.-ap» 1 >.,pe <|e bnn.i organizare
ea toate for(dc la re­ tat să ajungă Iu 2 ha #/"//>■ Iu Ht idiotul flo- exploatărilor miniere Ictini'. 'ii, aplicarea metodelor dc ex­ — Rezultatele bune obţinute iv/.ii llule mo Iţii m il< >,i re nii’lod.i 1 liliachii. <b- lolosiie.i raţiona­ a
coltat. In cnu ce pliveşte rii-sourclui. Piuă im Gheţar. Deva. Miiueehi-Mic. fe r- ploatare de mare randament in acest an $i analiza posibilită­ de exploatare m front soiri. Se la a 11111 j).■ Iui şi a maşinilor, re­
Pe lin fana din locul produci iu. ti chuie spin şi nici s-n sti ins le­ lej-Sacdi inib şi l»ăi[a-< rul iunesti >i prin iolosircd raţională a ţilor existente îu exploatările cere insă o mai bună apmvT/io- zerv o impoi huile x de creşterea
prodtirliv il.ilii muncii. Rc/idl iţe­
nare m materiale şi iu special
numit ,.Sub drum a că muma colectivişti­ cuita de pe «S* ha. din s-au străduit su descopere noi timpu’ui rle lucru şi a maşini­ trustului nostru — a spus Iov. cu înlo(uiloii ai lemnului pen­ le obţinute piuă tu pre/onl sînt
parte din membrii bri­ lor este din plin răs­ trie Jtt hu. semănate rezerve interne, pi iu a onor va- lor : Ghcorghe Tudor, inginer şef ii ii ti alinare. Aplici nd noile me­ o g.modic < ,1 s » 1 ciiii 1 ♦ • sporite I£
găzii a tuia au cu­ plătită. Astfel, de pe cu ui castă plinită. lorilharc sa sporeaxâ prodiu li- • E. M TELIUC şi-.i înde­ J. NI. Deva — no chiu convinge­ tode da exploatare colectivul1 ex­ alo pljim lin dm anul viilor vor
v ilalca muncii, (ale sigură < c
les intr-o singură li o tarla dc 7 ha. s-an 'Imite aceste ui tivi- plinii productivitatea fizică pe rea că sarcinile de plan pe anul ploatării noa-dre are create toate ti îndeplinite cu Sile ces".
porumbul de pe 2 ha olifinut in medic cile tu(i de semn continuă M\ili/,nrc a planului Faptul ca. primele opt tuni in proporţie vor ti îndeplinite şi depă­ condiţiile» îndeplinirii cu succes Gcil.nl|i \ .> 1 b:!.>1 i, c.u e au luat
in perioada cjre s-a scurs do la
Cocenii rămuşi un şi SO.OtHt kg sfeclă Iu ha-, iur tnadele unei ase­ începutul anului, liecare exploa rlc 101,6 ia snlă ; şite. Rcntru aceasta trebuie in- a planului pc anul DJ<i-l. (iiviutid, au s.ihiiiiivil t.iplul ca
fost strinşi, locali şi menea munţi imuflcl;- laie a realizat o productivitate • E. M DEVA a reali/,il o lensilieale lucrările de Investiţii — Iii acest an. F. M. GliHar cifrele do pl-iu pe ,mu! l!>b-l sini n
ivsilozati ca furaj pen­ iar de pc testul supra­ Ic nu intime sa se ti­ ridicată tală de sarcina de plan productivitate dc 105,5 la sulă; in vederea darii in folosinţă îna­ nu şi-a reuli/al planul la lucră­ pe deplin leah/jbile, că există
inte de termen a obiectivelor in­
tru animale. în ames­ feţei sc preconizcaiă cr rul c. l tăcut ca trustul minier Deva • E. M. MUNCELU MIC şi-a dustriale aliate în conslmtlie şi rile dc iuvcNlitii, iar lucrările r».'/cive de zie->lcie a producti­
vităţii muncii insuficient lotuşi-
să-şi îndeplinească pe aceasta realizat produc tiv ilalca plani- pentru punerea in evidentă şi <icologi< e sint şi ele rămase tn te. C’oihIik efiie tehnice şi admi­ I
urmă. Pentru ca să putem tri­
darea în exploatare a noi re­
2.300 tone furaje însilozate perioadă planul producţiei globa­ iicală in proporţie de 100,7 la zerve de minereu. La C. M. Deva, mite furnaliştilor cit mai mult nistrativo trebuie să inlocMieoscă
>ută ;
le tu proporţie de 107,1 la sulă.
iar planul producţiei martă în • E. M. CTRIEJ-SACA­ trebuie definitivată metoda de minereu trebuie să Inloiisifirăm, phuiiiii couiiete de liiii-m 1 i loh-
Tn vederea realizării unor pro­ lucrările principale ce se execută In proporţie de 103.-13 la sula. RI,VID şi-a îndeplinit producti­ exploatare care să asigure o pro­ in primul rînd, acesta lucrări ni(o-(m|.iiii/alcrice cmc, traduse
în v li|,i. vă ducă la cieşleioa
vitatea lizică pc opt luni în
ducţii şi venituri toi mai însemnate aceasta perioadei Munca desfăşurată în acest an proporţie de 107,4 la sulă ; ductivitate ridicată In vederea care să ducă la descoperirea de productiv ii,Oii mumii In liernre.
dm sectorul zootehnic, liici.itorii dc l’iinlr-o folosire judicioasă a com­ dc colectivele exploatărilor mini­ sporirii energiei pneumatice la noi rezerve $i Care să ne înles­ front dc lucru, I ,1 nreasLi tre­
la G A S. Birrea dau <> atonlio spo­ binelor universale pentru siloz şi a ere din cadrul Trustul minici- • E. M. BÂIŢA-CRACIU- I eline, Lelese. Haila-Crăciunoşti nească transportul în subteran.
rită asigurării..unor (nulităţi iude*.- tocătorii mecanice, piuă acum lu­ Dcva pentru îndeplinirea ritm i­ NEŞTI a rcali/dl in aceeaşi şi in alte exploatări trebuie mon­ Deseori, a completat Iov. iug. buie să corn 111 e nlil extinderea
metodelor de exploatare Je mare
lulalodrc de furaic. dm sortimente cratorii de la G.A.S, Hîrcc.a au recol­ că a planului hi toii indicii, pre­ perioadă productivitatea piu- tate noi comprcsoare care să
variate şi de bună calitate. A sitei, tat şi însilozal 2.300 tone turuie. cum şi a sarcinilor importante iiuicală in proporţie de 100,4 Mircca Lconlc. şeful II. M. Ghe- prodiu 1 iv it.it**, inzestrarea teh­
care stau in viitor In fala ex­ lâ sulă, ceea cc a dus la creş­ ducă la îmbunătăţirea aprovizio­ lar, ani fost criticaţi pentru nc- nica, (il şi ridicarea caliliciirii
pe lingă concentratele primite pe Această lucrare sc deslăşoară si in ploatărilor miniere, a constituit terea simţitoare a extracţiei 'profesionale. Disuiţiile piut.de
bază de repartiţie, s-au sirius şi de prezent iu ritm susţinui, insiloziiuhi- obiectul unei ample analize in dc minereuri. nării cu aer comprimat a Jocuri­ reşpeclarca normelor granulome- au scos iu evidentă l.iplul <ă (o-
lor dc muncă, precum şi la îm­
pozitat circa 500 tone linuri şi 1 :i- >o zilnio no.ste 100 tone porumb. («V.nil unei şedinţe care a avut bunătăţirea acrajulul minier. Ex­ trice şi noreali/.mea indicelui do lerlivclo din exploatările Trustu­
•cmnale canlităll dc furaje grosime Paralel su recoltatul se lucrează loc de curiiul cu prilejul dezba­ calitate Va trebui ca in viilor lui minier Deea sint hotărîlo ca.
căilor de crosloit) a productivi­
Nutreţul de bază in hrana anima­ intens la pregătirea terenului în ve­ terii cifrelor dc plan pc anul tăţii muncii. S-a arătat Insă, că tinderea armării metalice şi cu cadrele tehnice, şi Inginereşti să sub imhiimare.i orgam/aliilor de
partid, să-şî
Îndeplinească
01
11*04.
lelor pe timpul perioadei de iarnă derea însăminlărilor de toamnă. bollarl a lucrărilor miniere va dea o atent ie deosebită acestor
Referatul prezentai şi discuţi­ îu unele unilăli s-au manifestat succes sarcinile rare Ic stau In
îl constituie însă turalele suculente, Printre cei care muncesc ni bune re­ ile purtate de către şeii de ex­ şi defecţiuni in orgaiuzarea mun­ avea ea urmare reducerea tim­ probleme ca să putem inutile si- ţaţa. să dea patriei minereu mai
îndeosebi silozul de porumb lata zultate la lucrările agricole din ploatau. ingineri şi cadig tehni­ cii. (ă nu întotdeauna planul a pului dc lucru pentru armare $1 derurgiştilor nu numai miucie:i mult, mai bun şi mai ictlin.
de acţiunea rh' iiiNil»v/aie a lu- h»-»<1 sc/on, *<■ număra liarlorişlil ce oi o bogată expcrimilă tu lovi îndeplinit ritmic. Analiza re- va duce, implicit, Ia reducerea mult, ci şi de bună calitate. T. MCOARA
rajelo» eşle cou.»idei ala *a una din Autel Telman, Ilic 0i»ner şi alţii.