Page 3 - 1963-09
P. 3
Nr. 2695 Drumul socialismului h g . B
I I I * *1 l fftfl
ţv Lumină electrică la Fintoag \ Hp ie IX!
dina dc vară"/ HUNEDOARA:
( V ădi a Idiotul — Grădina de. vară"/ Fii fe
ricită Anii Grădina „Stadion"/ SI-
In urmă cu c*lva timp, colec- fcoala. apoi, firul de metal care MERIA:: Noapte necruţătoare — ci
2 SEPTEMBRIE 1063
tiviftii din satul Fintoag. raionul aduce in casa omului lumina elec Programul I : 5,07 Clutece de nematograful „IIic Pintilie": PE
llia, luaseră hotnrîrea de a-fi trică, p tiie in funcţiune aparatul munefi; 5.20 Emisiunea pcnlni TROŞANI■ Labirintul inimii — ci
electrifica satul. de radio, refoul, fierul de călcat ente i 5,30 Drag ml-e la gospodă nematograful „Alexandru Sahia"/ <D
— Prin organizarea unor acţiuni electric sau mofina de spălat rufe. rie — program de elntece 5» moştenire cu bucluc — cinematogra
patriotice la procurarea slîfpilor a fost instalat pe rind la colecti jo cu ri; 6,07 Piese pentru acor ful. „7 Noiembrie" i ALEA IU LI A
fi plantarea lor, vom reduce cos viftii losif Lăpugean, Cornel La- deon ; 6,35 Muzică interpretată de Vîrstă dragostei — cinematograful
„Victoria*'/ Castelul din basme —
tul cheltuielilor — spusese comu zăr, losif C. Brtndufesc fi la multe fanfară ,■ 7.30 Slatul medicului ; cinematograful „23 August": Vlrsta
nistul Siminic Ticvla, prefcdintele alte familii 0,06 Melodii populare; 8,30 Dan dragostei — Grădina de va răi
comitetului de cetăţeni. La tumn Seara, căminul cultural era suri din opere 9,00 Tinereţea nc
Vedere a bara feeric luminat. Colectiviftii sărbă o dragă; 9.20 Cinlece ; 10,00 Pot SEBEŞ• Cumpărti-ţi un balon —
jului sl lacului necesară efectuării lucrărilor de toreau evenimentul electrificării puriuri si uverturi; 11.05 A rii anematogralnl „Progresul"; Poves
tfe acumulare de electrificare au contribuit fi colec- satului înconjurat de un grup de vesele din opere ; II..30 Muzică tiri despre revoluţie — cinema/o-
la Blcaz. tiviftii. Prin contribuţia lor fi a tineri colectivi fii, losif T ămaf. în uşoară; 12.00 Muzică populară grajut ,.3f Sudovcantt": Cumpăra ţi
G.A.C. a fost strinja suma de romtnească si a minorităţilor na un balon — Grădina de rară „Pro
93.000 Ici. Astfel că, lucrările tiu vîrstă de peste 60 de ani, le po ţionale; 14.00 Concert de prîuz ; g r e s u l ORAŞT/E: Maria Candela-
putui începe imediat fi s-au des- vestea tinerilor despre viaţa grea 15.00 Călătorie muzicală i 15,30 rin — cinematograful „V. Roadă"/
f8furat intr-un ritm susţinut. pe care a dus-o în timpul regi Melodii populare din llnnat; 16,15 Umbre > " * — cinematngrnliil
mului burghezo-mofieresc fi viaţa Vorbeşte Moscova; 16.45 Muzi Jlacăra" '.an gol ii — cinemato
Mobilizaţi de către comitetul de graful (i ... na de vară: HAŢEG:
cetăţeni colectiviftii au participat fericită de azi că uşoară de Gelu Solomonescu ; Tinereţea mi Maiakovshi — cinc-
popoarelor ;
17,50 Din muzica
la acţiuni patriotice in vederea — Azi cu totul alla-i viaţa noas 19.20 Muzică populară; 19.45 fo r matograjul „Popular"; BRAD: O
procurării din resurse locale a tră. Munca în gospodăria colecti viaţă — cinematograful „Steaua
lemnului necesar, la prelucrarea vă ne ofe;ă un trai bun, fericit maţia de muzică uşoară condusă Roşie"; LONEA: Pescăruşul negru
de Adalbert Winklor ; 20,30 Noap-
lui, fi săparea gropilor. Lucrul a Si apoi fi salul mereu ifi schim le bună copii : „PiiroHuşul cel — cinematograful „Minerul: TEIUŞ:
primit un avinl mai mare după ce bă infăţifarea. Colectiviftii îfi con islet" ; 20 40 Concert de muzică Căpitanii lagunei albastre — cine
colectiviftii fi-au strîns rodul bo struiesc case noi, acum ax»rni lu uşoară romanească; 23.00 Muzică- matograful „V. Roadă"; ZLATNA*
gat al muncii lor din acest an. O mină electrică Sînt sigur că fi eu de dans. Pentru un zîmbet senin — cinema
dată terminat trcieriful fi arătu o s-apuc să văd emisiuni la tele Programul ÎI : 10.30 Muzică tograf ut „Muncitorul"; IfJA ’ Balada
husarilor — cinematograful
„Gh
rile de vară. un număr tot mai vizor. populară; 12.05 A rii din opere; Uoja"/ Apnldul de Sus: Prietenul
mare de coleclivifti participau la Bucur in colectiviştilor din Fin- 12.30 Ctnlece şi jocuri populare; nostru comun — cinematograf ut „23
acţiunile patriotice organizate in inag era mare. Voia bună era în 13.09 Melodii din filme; 13,37 August"/ VULCAN: Pescuitori in
„ A ic i Ş coala îşi a ştea p ta elev ii vederea electrificării satului Si tipărită pe faţa fiecărui colecti Program susţinui do orchestre de ape tulburi — cinematograful Gră
multan cu colectiviftii care lucrau vist. Tot în acea seară, colectiviş mandoline ; 14,35 llticlio! de me dina dc vară; CA L AN: Floarea de
In timp ce mare parte din ele doare şi în sala de mese s-au la plantarea stilpihr, electricienii tilor din Fintoag le-a fost rezer lodii; to 10 Cîntece populare; fier — cinematograful Grădina de
a m l u c r a t vii şcolii profesionale din Lupeni montat oglinzi, iar clasele şi dor executau întinderea cablului. A fa vată o surpriza plăcută Cînd tOx>. 17.00 Melodii lirice romineşti ; vară; STREISINGEORGIII: Drumul
se găseau în tabere sau îşi petre mitoarele au fost zugrăvite. că, au ir.lrat in sat. aproape deo losif Criffin, secretar ol Slutului 18.30 .locuri populare; 10 40 Pa- spre i hn — Grădina dc vurn.
t i popular comunal Lăpugin a anun gini din operele: 21.15 Cin'ă or
e u ceau vacanta în mod util, în in De asemenea, pentru ca prac dată. chestra de muzică populară ,,P.rîu-
ţat ca la căminul cultural va li
cinta şcolii lor se lucra de zor. In tica elevilor să decurgă in bune — Cine îfi va instala primul instalat un aparat de proiecţie fi lelul" a Casei rte cultură Cimpu- OUiieUn
acest an s-au efectuat lucrări de condiţiuni s-a construit un ate curentul electric ? întrebase un co că în fiecare săptămînă va rula lung Muscel ; 22.22 Concert de
Acum o lunii ţi ceva, tinerii din reamenajare în valoare de peste lier de forjă iar atelierele cele lectivist, cind electricienii termi un film, întreaga sală a izbucnit noaple ; 20.52 Muzică de dans a te.
întreprinderile orafului Brad au lalte au fost dotate cu o raboteză, naseră întinderea cablului pe ulti Buletine de ştiri .şi radiojur
holărit să efectueze prin muncă 300.000 lei. Aici s-au făcut repa o freză, mai multe maşini de gă mul stilp în aplauze. nale ; 5.00; 0.00: 7.00; I I ,00 ;
patriotică o importantă lucrare. raţii capitale Ia clădirea şcolii, a urit şi bancuri de lucru. In pre — Eu zic. să înceapă tovarăşii ...Deocamdată aparatele de radio 13,00; 17.011; 20.00: 22.00; 23.50 PENTRU 24 ORE
Este vorba despre extinderea re-r internatului şi a atelierelor în sint puţine in sat losif Lnfui- (oronrarmi I); 10.00; I2 0n ; 14.00; Vreme schimbătoare cu renii
(elei de tcnnoficare din oralul zent lucrările amintite au fost electricieni prima dală cu cămi geann. colectivist care are cel mai 16 00; KOI); 2.1,00; 23.00 ; 0.50 mai mull noros vina Vor că
nou, piuă in centrul orafului vechi, care elevii îşi efectuează citva terminate. Elevii care vor începe nul cultural Căci. aici ne vom da mare număr de zile muncă efec (programul !1). dea ploi slabe, temporare. Vtnlul
pe o lungime de 530 m.l. Auind timp perioada de practică, s-au noul an de învătămînt vor avea intîlniie să sărbătorim acest eveni tuate fi-a instalat chiar atunci va sufla moderat din vest. Tem
in vedere volumul mare al lucră- făcut 92 m.p. pardoseală din be ment înseninat in viaţa satului aparatul de radio Nu x>a trece Vi m em a peratura in uşoară creşlerc, ziua
rilor de turnare a betoonelor fi asigurate toate condiţiile pentru nostru — fi-rt dat părerea colecti insă mult timp fi deasupra caselor liind cuprinsă intre 21 şi 27
extinderii reţele i de termoficare ton şi mozaic, clădirea şcolii a buna desfăşurare a procesului vistul 7 codosie Ciupei. Cit aceas vor afnrre noi fi multe antene de grade, iar noaptea intre 12 şi
propriu-zise. săpăturile de gutuiul fost împrejmuită cu un gard de instructiv-educativ. radio. 2 SF.PTF.M HKIE 1963 I \ grade.
trebuiau executate intr-un timp cit beton pe o lungime de 927 in., s-a tă propunere au fost de acord toţi. DEVA: Misterele Parisului — ci PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
mai scurt. Aceasta era sarcina pe amenajat o sală de repetiţii pen M. CINCORA După cătvinul cultural a urmat 3. CERBU nematograful „Patria"; Dudele de
Vremea In curs dc tmbunătă-
care tinerii se angajaseră de bună corespondent aur — cinematograful „Filimon lirc. Temperatura In creştere
voie i-o ducă la bun sfirfit. tru fanfară şi orchestră. Pe cori Sîrbu"/ Misterele Parisului — Gră- Ireplnlă.
O dată începută acţiunea, zil
nic in după-amiezile însorite de
i>ară, înfirafi pe o jumătate de ki
lometru, lucrau tineri înarmaţi cu N o r m e l e d e t e h n ic a a s e c u r it ă f ii m u n c ii
bîrle(e, tirnăceape fi lopefi
întrecerea s-a des fă furat cu en
tuziasm. Fiecare tinăr era animat tr e b u ie r e s p e c t a t e c u s t r ic t e ţe
de dorinţa sinceră ca atunci cînd
pe conductele de termoficare vor
alerga sute fi mii de calorii, să In oricare exploatare minieră mai mult, mai bun şi mai ief se preciza că „este interzisă pectate normele de tehnică a
poată spune cu mîndrie „Aici am din regiunea noastră ai merge tin. Marea majoritate a lucrăto transportarea pieselor metalice securităţii. Unii maiştri cum
lucrat fi eu". vei intilni la fiecare pas grija rilor exploatării, îngrijesc cu pe umăr prin galeriile în care sint Todea Ioan şi Igna Amos,
Metru cu metru. păinintul a ce deosebită cu care statul nostru deosebită atenţie bunurile mate sint instalate reţele electrice ae de la uzina de preparare a mi
dat in fn(a avîntului impetuos al se preocupă de îmbunătăţirea riale ce le-au fost puse la dis riene sub tensiune". Sînt şi ca nereurilor din Zlatna, nu sau
tinerilor. Crcftea văzînd cu ochii convinuă a condiţiilor de muncă poziţie şi respectă cu stricteţe zuri în care la intrarea în schimb îngrijit nici măcar să facă la
în udîncime fi lungime, canalul minerii şefi de echipă nu cop- timp instructajul periodic al
care in curind va adăposti con din subteran. Şi la E. M. Zlatna normele de telmică a securităţii turesc corect frontul dc lucru şi muncitorilor din schimburile pc
ductele dc ter noficare. Cu fie grija pentru sănătatea mineri muncii, menite să le apere să nu rambleeazâ la timp golurile
care lopată dc pa mint săpată, ei lor se află în centrul atenţiei nătatea. care le conduc, încălcînd astfel
îfi îndeplineau angajamentul apro- conducerii exploatării, a cadre S-a împâmîntenit la fiecare exploatate din abataje. Lucrind cele mai elementare îndatoriri
biindu-se tot mai mult de punc lor tehnice şi inginereşti. Acest gură de mină obiceiul ca, la a- în abatajul de pe filonul 25, pa care le revin.
tul lina!. Cind mai erau cinci zile lucru este demonstrat de faptul pelul dinaintea intrării în noul 40, orizontal W 0 Acra — Statul nostru alocă sume în
pînâ la expirarea termenului fixat, că, atît în minele secţiei Almaş- schimb, cadre tehnice şi ingi Almaş, minerul şef de echipă semnate de bani pentru apăra
tinerii din oraşul Brad raportau Stănija, cit şi la Haneş şi Valea Zerbea Aurel a lăsat abatajul rea sănătăţii minerilor, iar nor
cu justificată mîndrie terminarea Dosului, au, fost executate o se nereşti să Ie vorbească mineri nerambleeat . pe o porţiune de mele şi regulile stabilite vin să-i
întregului volum de săpături ne lor despre normele de tehnică 10 metri, creînd astfel, din cau
cesare. La realizarea acestei lu rie de lucrări pentru îmbunătă a securităţii muncii, să fie dis ferească de accidente. De aceea,
crări ei au săpat Peste 450 m c. ţirea aerajului, s-a generalizat cutate cu întregul colectiv aba za presiunii libere, pericol de ele trebuie respectate cu stric Ş O F E R I CU o VECHIME. m î £ 5AHI
de pămînt. metoda de perforare umedă. In terile săvîrşite de la NT.S. de surpare. Ioan Crişan, tot din teţe Organele sindicale, condu
acest scop în subteran au fost seefia Almaş a fost găsit cu a cerile sectoarelor şi cadrele teh
Dar ane sini autorii acestor unii mineri. Pe lîngă instructa M AISTRU ELECTftfCl'AN
fapte ath dc semnificative ? In săpate bazine pentru colectarea jul periodic obligatoriu şi aces batajul nerambleeat pe o por nice şi inginereşti, trebuie să
bună măsură îi curma f tem I-rrm apei, au fost instalate conducte te discuţii, în sălile de apel, la ţiune de 15 m., iar şeful de echi ducă o muncă susţinută dc
înHlnit în abatajele Exploatării care duc apa pînă în cele mai gurile de mină, prin galerii şi pă Napău Gheorehe nu si a sus popularizare a acestor norme, ÎNGiNCQ M ID ftA U L fC
miniere din localitate, la Atelie îndepărtate locuri de muncă. la rampele puţurilor, panouri ţinut abatajul de pe filonul 11 să explice oamenilor importanta
rele centrale de reparaţii fi uzina Pe lingă lucrările amintite, în ELEC TR IC IA N A U TO
de preparare a minereurilor Am acest an ;a Zlatna s-au cheltuit mari, sugestive, avertizează asu vest, panoul 26, orizontul —80 respectării lor. Numai aşa vom
stat de vorbă eu ei in unităţile pra urmărilor pe care le au în Haneş in juguri, cu toate că putea apăra sănătatea minerilor
comerciale ale orafului Sînt ti peste 500.000 lei pentru îmbună călcările normelor de tehnică a roca era slabă, creînd astfel pe şi înlătura complet accidentele m e c a n s'ci’ AUTO
neri pe care-i vedem zilnic la tăţirea condiţiilor tehnîco-sani- securităţii muncii şi, prin desene, ricolul surpării abataiuluî. Vuia de muncă.
biblioteca raionali sau pe terenu tare în producţie, pentru procu arată modul în care trebuie exe revine şi maiştrilor din revire- PETRU GOŢIA J
rile de sport. Sint aceia fi care au rarea de echipament de lucru şi cutate diferite operaţiuni mi le respective care n-au controlat membru In comitelui <tc /
participat cu tragere de inimă la materiale de proteclie, pentru niere. cum trebuie făcut trans îndeaproape felul cum sînt res partid de la E. M. Zlatna
amenajarea parcului 'din centrul distribuirea dc alimente specia portul materialelor şi altele. Sînt
orapilni. Dacă ne amintim bine le celor care lucrează în mediu însă unii mineri, printre care
toxic. De curind, la Almaş a
i-am văzul intrecindu-se la con şefi de echipă şi chiar maiştri,
strucţia din resurse locale, tot fost terminată construcţia unui care nu respectă aceste reguli I. C. F. CLUJ ŞANTIERUL DEVA
modern complex social care cu expunînclu se astfel accidentelor. Pe teme culturale
Prin muncă patriotică, a pasarelei prinde băi, vestiare, cabinet me Aşa de pildă, minerul arma
peste albia fiului Luncoi, lungă dical de prim ajutor şi sală de tor Cloambă Costinaş a fost str. Avram lancu Nr. 27 Deva
de 18 m. Numele lor se leagă de apel, dotate cu utilajul necesar, găsit transportînd pe umăr Cartea — fn rîndurîle asemenea acţiune a fost organi
multe alte lucrări edilitare, me iar galeria „1 Mai" din secţia prin galeria principală Haneş tineretului zată recent pentru tinerii mineri A N G A J E A Z Ă
nite să înfrumuseţeze tot mai mult Almaş a fost autorizată pentru o limbă de macaz, fără să de la E.M. Lonea. In standurile
organizate la gurile de mină au
faţa orafului, In care învaţă, mun transportul mecanic al perso ţină cont de faptul că la Comitetul U.T.M. de la mina fost aduse cele mai solicitate — 1 şef birou contabilitate
cesc fi trăiesc. Ei fac parte din nalului. numai cîţiva centimetri de Lonea se interesează îndeaproa cărţi. Difuzorii voluntari au vin-
noua generaţie crescută fi educată Toate vorbesc de la sine des la capătul piesei de metal se pe de difuzarea cârtii în rîn- dut cu acest prilej, la sectorul — 1 calculator principal state salarii
pre eforturile ce se depun pen durile tineretului. împreună cu
de partid, care înaintea interese afla o linie aeriană de curent I cărţi în valoare de 2.500 Iei,
tru continua îmbunătăţire a „Librăria noastră" din localita *— 2 funcţionari tehnici pentru anterior
lor personale ftiu să pună pe cele electric sub tensiune. Şi aceas la sectoarele IV şi V în valoare
condiţiilor de muncă ale mine te, încă de anul trecut, se organi
ale întregului colectiv. ta, după ce în prealabil lui zează acţiuni permanente pentru de 2 562 lei, la sectoarele VI şi
rilor. Acestor strădanii minerii VII în valoare de 1 490 lei iar — 1 magazioner pentru exterior
S. TRUTA le răspund înzrcindu-şi eforturi Cloambă Costinaş i se făcuse difuzarea cărţii politice, tehnice la sectoarele mecanic şi admi
le pentru a extrage minereu cît instructajul periodic prin care şi de literatură beletristică. O
nistrativ în valoare de 560 şi Solicitanţii se vor prezenta la sediul şantierului
respectiv 526 lei.
Printre cei care au cumpărat din Deva, str. A or am lancu nr. 2? unde oor primi
cărţi în valori mai mari sint
Fapte dintr-o activitate de p e s te p a tru d e c e n ii Nyeşte Dumitra, Berarii Gh., lămuririle necesare.
Budai Parnschiva, Morar Gra-
ţian, Morar Gheorghe, Gursky
Francisc, Drăgan Nicolac, Vitcă
Adine emoţionată şi in acelaşi timp aceloraşi medici, care, de dota aceas A impresionat o apoi faptul că In urmare a intervenţiilor lui. Şi toi Gh. şi mulţi alţii. S
impresionată. Zcicu Teodora din Pe ta, l-au făcut o operaţie la ficat. permanenţă el se găseşte printre bol atitea mii de oameni i-au adresat mul Datorită preocupării pentru ATELIERELE R.M.R. S1MERIA ( ţ
troşani nc informează că in decurs — Şi ta prima şi la a doua opera navi, ii consultă cu regularitate, stă ţumiri pentru grija ce tc-a acordat-o. difuzarea cărţii, 193 dc tineri — v
ie circa 3 luni a avut două interuen- ţie, scrie tovarăşa Zeicu mai departe, in mijlocul tor, u încurajează, iar Dar el e apreciat nu numai de cei de la mina Lonea şi-au format (
I
pi chirurgicale deosebit dc complica eram slăpinită dc aceleaşi emoţii, mă cind situaţia cere, se scoată noaptea care i-au cunoscut bisturiul, reţete biblioteci personale caic depă ANCiAJEAZA ME URtiENŢA s l
te. Există o mulţime dc motive să gîndcam in acele momente critice că şi merge prin saloane pentru consul prescrise sau atitudinea prietenească, şesc 80 volume fiecare. î I
irrdem că. alunei cind s a apucat să pol să-mi pierd viaţa taţii sau pentru intervenţii suplimen ci dc toţi locuitorii Văii Jiului şi de - S t r u n g a r i I
aştearnă pe birlic cuvin!c dc aprccie- După ce totul a trecut cu bine, ea mulţi alţii din regiune sau din ţară. BUCEVSKl MIMAI (
re şi de mulţumire celor care au stat nu s a putut stăpini să nu-şi mani tare Pentru fiecare bolnav el găseşte Partidul şi guvernul nostru i-a corespondent )
de veghe la căpătiiul patului ei (Im feste recunoştinţa şi mulţumirea fală motiv de discuţii, are pentru fiecare apreciat la justa valoare activita- \ CZZ2DCZZ2Di /CZZ2DCZZ2D^CZZ2DCZZ2DCZZ2DCZZ2DCZZZD
spilat, era încă obsedată dc idcca că de cei care, cu o mină calificată, au cuvinte calde — atit dc necesare unui tea-i îndelungată, fapt dc care s-a Cititori fruntaşi
numai medicilor care au operat-o işt înlăturat orice primejdie. om care se află sub tratament, convins şi et mai muU ca oricind cu Bioliolcca clubului munciio-
valorează viaţa viitoare, că dacă in — / lj vrea să adresez şi pe aceas hi linii generate aceasta este atitu 9 am în urmă cînd i-a fost acordat GRUPUL DE ŞANTIERE PENTRU
tervenţia na se făcea la timp putea tă cale mulţumiri ______ dinea şt comportarea titlul de ..Medic Emerit rcsc din Cugir dispune dc
avea o surpriză zguduitoare sau chiar calde şt sincere Iov. 5H5c±)e Iov C. Lăpădatu Acum dr. Lăpădatu e destul de aproape 30.000 dc volume. Dc
la/ală. dr. Constantin Lă- faţă de bolnavi, fa înaintat în vîrstă. Dar dragostea şt aici împrumută cărţi mii dc mun LUCRĂRI SPECIALE DIN BUCUREŞTI
— In luna aprilie, nc informează p ă d a tu , Medic LA REDACŢIE ţă de pacienţi. Dor pasiunea tată de muncă nu-l părăsesc citori ai U.M.C, In primul se
tovarăşa Zcicu, m-am pomenit cu o Emerit care mi a A SOSIF O SCRISOARE locuitorii Văii Jiu deloc. E acelaşi prieten nedespărţit mestru al acestui an numărul
prrifom/ă localizată. Atunci am fost făcut ambele inter lui, carc-l cunosc a! muncit şi oamenilor minunaţi dm cărţilor împrumutate sa ridi str. Nic. Filipescu Nr. 21-23 raionul 30 Decembrie ^
'•perată urgent şi bine, la spitalul uni* venţii chirurgical >, SZSZ5gŞg5?S foarte bute, pot spu Valea Jiului. cat la 51 143. Dinlre miile de
luat din Petroşani... n ţinut să preci ne moi multe lu Poate că tocmai dragostea faţă de muncitori care şi au găsit in
Ar mai li avut multe de adăugat zeze pacienta. Şi intr-un caz şi in cruri frumoase despre et. Este un ve această meserie — chirurgia — l a cărţi prietenii cei mai buni, sc A N G A J E A Z Ă 1
aia, dar probabil din aceleaşi motive altul, doctorul Lăpădatu a fost asistat chi prieten al minerilor, constructori determinat să-şi îndemne Inii ca s-o r
s-a rezumat la atit Poate că avea dc fiul lui Emit Lăpădatu. nu de mult lor. lucratorilor de ia C.F.R., intelec urmeze Sau poale — am putea spu află cîţiva la panoul de onoare.
încă in memorie figurile medicilor, pe ieşit de pe băncile facultăţii de me tualilor. funcţionarilor, at lucrătorilor ne chiar sigur — şi acesta din urmă Aceştia sînt cititorii fruntaşi ai
(.te căror feţe erau aşezate cu grijă dicină, azi membru al P MR. (le pc alte tărimuri dc activitate. De a îndrăgit meseria respectivă din ace bibliotecii — 27 de muncitori, muncitori de la categoria IV-a în V,
măştile curate de tifon, mişcările lor Da. pacienta Zeicu i a adus mulţu 43 de ani doctorul Lăpădatu practică leaşi considerente ca şi tatăl său tehnicieni şi ingineri care au ci
•epezi şi sigure, inainţe de operaţie/ miri lui Constantin Lăpădatu in mod i hirurgia in unităţile spitaliceşti din Fără prea multe comentam asupra tit numai în primul semestru sus pentru şc o la r iz a r e în vederea 9
moi auzea invă cuvintele de Utcura- deosebit pentru iot ceea ce a făcut pen Valea Jiului. Sigur că în aceşti am acestui aspect, concludent e Iaptul că peste 50 de cărţi fiecare.
tare ale acestora şi de asigurare că tru ea. Nu numai pentru intervenţia a trecut prin multe, arc la activul său asistat de junior, seniorul conti/uiă Lăcătuşul Focşa Aurel, de mai specializării în următoarele m eserii: [j
totul sc va termina cu bine. In acele sigură şi reuşită, dar şt pentru grija diverse realizări, poate necazuri şt activitatea bogată in sprijinul sănă mulţi ani cititor fruntaş, evi
momente ea era totuşi inpai tentată : ce i-a acordat-o in timpul tratamen greutăţi, despre care nu nc propunem tăţii oamenilor muncii din Valea Jiu
în minte îşi făcea fel de fel de pla tului şi in perioada de convalescenţă. să vorbim în acest articol. lui. Se bucură de aprecierea unanimă denţiat în întrecerea socialistă, | S ş a m o to ri, |
nuri, de socoteli proprii. . Dar. aşa Dar oare numai faptul că ea s-a bucu E suficient să subliniem faptul că a acestora Cuvintele care le-a adre strungarul Stroia Nicolae, pasio
cum au asigurat-o medicii, totul s-a rai de atenţie deosebită, de asistentă m cele peste patru decenii de activi sat tovarăşa Zeicu redacţiei te pot nat cititior al poeziei romineşti, rj |8 izo la to ri h id ro fu g i,
terminat cu bine. totul s a desfăşurat permanentă şi de căldură din partea tate dr. Lepădata a efectuai mat mult adresa mulţi, foarte mulţi, alţi oameni strungarul Filimon Ioan, tinăr <i z id a ri a n tia c iz i
normal şi pacienta şi-a putut relua medicului respectiv a determmat o să de 40.000 de operaţii diferite / unele ai muncii din această Vale, pe a că muncitor, scăpat de abia anul
lucrul în mijlocul familiei. se adreseze redacţiei in acest fel ? mai uşoare, altele mat grele, altele rei meleaguri viaţa, munca, totul tni trecut dc pe băncile şcolii pro
N-au (recul insă nici două luni şi Nu. Pe ea a impresiona/ o mult fap deosebit de complicate Mii de oameni îloreste alături de restul patriei noas• fesionale, sint doar cîţiva dintre | Doritorii vor trimite cererile la adresa de
s-a văzut din nou, pc aceeaşi masă tul că l-a văzut pe (ou. Lăpădatu în ai muncii, din diferite sectoare do tre. cititorii fruntaşi ai bibliotecii, y. mai sus.
de operaţie, înconjurată de căldura grijind in acelaşi fel pc ioţi bolnavii. activitate au fost redaţi muncii ca I. FATU IONELA ALEXANDRU
corespondentă
'CZZ&CxZ&CZZ2DCZZ2DCZZ2D(^223CZZ2D<^ZZDCZZ23CZZ2DCZ22DCZZ2D