Page 32 - 1963-09
P. 32
i
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA 1
i ;
<43
ORGAN At CDHITETUlUI REGIONAL HUNEDOARA AL RN1ŞI AL SFATULUI PUPULAR REGIONAL
Anul XV. Nr. 2707 MIERCURI II SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani
folii*! o b rig ad a Apartamente pentru oamenii muncii
sub sarcinile de plan cote în roşu. împrejmuite de scheJe. vorbeso vizitatorilor despre uiunca
în noul caitier de locuinţe al oraşului Brad, numeroase blocuri ridi-
ce se desfăşoară aici pentru construirea de noi apartamente.
In luna ianuarie a.c. sectorul absenteze nemotivat s-au luat de In cursul lunii august constructorii şantierului T.C.M.M. Brad au pre
II de la mina Lupeni a rămas sub asemenea, măsuri eficiente. dat blocurile C 9. C17 şi C 19 ce însumează 48 apartamente, iar construc
plan cu 3608 tone cărbune. Din In afară de aceste măsuri s-a torii şantierului nr. 2 al T.R C.H, aupredat blocul B 14, ai 24 apartamente.
cele zece brigăzi cile avea secto căutat să se omogenizeze brigă
rul. şase au rămas cu multe tone zile din cadrul sectorului. In a- La O. S. M. . 1 Semicocs de calitate
de cărbune sub cifrele planificate. cest sens brigăzile care lună de
De pilda, brigada de frontalişti lună erau rămase sub sarcinile Colectivul de muncitori, in La secţia semicocs a Uzinei
condusă de minerul Nagy Andrei de plan, ca dc pildă cele conduse gineri fi tehnicieni de In OSM 5 „VlctorU',-Călan s-au obţinut
a rămas sub plan în luna ianua de minerii Gheorghe Gălan, Tra- nr. ] a C S. Hunedoara, în rezultate bune In luna august.
rie cu 1350 tone cărbune, brigada ian Fiu o au fost desfiinţate, e- drumat îndeaproape de organi Procentul de materii volatile Frezorii Ştefan Bocor, Petru Gabor şl Petru Gostlan de la Ateii erul mecanic nr. I al G.S. Hune
condusă de Luca Vasilc cu 442 fectivul lor fiind repartizat la ce zai ia de partid, a luat in ulti T în semicocs a fost de 14,5 la doara, execută numai piese de cal itate.
tone cărbune. Sub plan au înche lelalte brigăzi. Şefii de brigăzi au mul timp o scamă dc măsuri sulă încadrindu-se în variaţi IN FOTOGRAFIE: Inginerul Sorin Rusu, şeful atelierului, împreună cu cel trei Irezorl verlitcind
iat prima lună din an şi brigăzile început să-şi organizeze mai bine eficiente In mod deosebit s-a ile de 12-16 la sută admise. calitatea unor plnioane.
conduse de minerii Eugen Stan, munca Ţinîndu-se scama de ca orientat spre asigurarea bunei I De asemenea, umiditatea a
Bălan Glieorghc şi altele Cauzele lificarea fiecăruia, muncitorii din funcţionări a tuturor cuptoare îost redusă cu 6,8 la sulă tar Din îndemnul
au fost analizate amănunţit la brigăzi au fost repartizaţi pe lor, întreţinerii lor în bune cenuşa cu 1,5 la sută.
începutul lunii februarie de către faze de lucru. condifiuni fi respectării întoc R Colectivul secţiei desfăşoară
conducerea sectorului. s-au Rezultatele acestor măsuri n au mai a instrucţiunilor tehnologi In aceste zile o susţinută ac V . V .
••
luat măsuri. întîrziat să se arate. In luna fe ce la toate locurile de muncă tivitate pentru realizarea îna
Mai întîi conducerea tehnică a bruarie brigada condusă de mi ’Afa se face că in primele S inte de termen a angajamen Nori plumburii
sectorului şi-a intensificat contro nerul Nagv Andrei a dat peste zile din luna aceasta s-au ela I telor. TRAIAN HORVATH acoperă, ca o mantie cernită,
întreg cerul. După o scurtă
lul asupra activităţii brigăzilor. sarcinile de plan 1.170 tone căr borat peste plan mui mult de corespondent vijelie, ca la un semnal nevă Activitate frumoasă la bibliotecă
Aoroapc că nu era brigadă care bune, în martie 4.010 tone căr 75 tone otel e zut, se porncfle o ploaie to- Biblioteca clubului „I. C. Fri-
să nu fie controlată zilnic la lo bune, in mai 909 tone cărbune. C. GEORGESCU Spectacol în premieră rcntholă din care nu lipsesc Astfel, la bibliotecă se organizea
cul dc muncă. Succese frumoase au obţinut şi corespondent De curind, echipa de teatru tunetele fi descărcările elec mu" din Vulcan desfăşoară o bo ză recenzii, concursuri literare,
gată activitate în rîndul munci
simpozioane ctc.
înainte de începerea şutului brigăzile conduse de Luca Vasile, Noi trasee a clubului muncitoresc din trice. torilor, tehnicienilor, inginerilor Pentru popularizarea celor mai
$efii de brigadă primeau expli Ioan Popa. Eugen Stan şi altele. s Gurabarza a prezentat un spec La o puternică descărcare şi a celorlalţi oameni ai muncii activi cititori dintre cei aproape
caţii detailate despic felul cum Sectorul şi-a depăşit sarcinile de de autobuze tacol in premieră cu piesa pen electrică, este atinsă o parte din oraş. Dispunînd de peste 1.500 cîţi arc biblioteca, au fost
din fira dc paie de griu a
trebuie să lucreze pentru ca plan în fiecare lună. In scopul îmbunătăţirii trans tru teatrul de tninialuri intitu Gospodăriei agricole colective 20.000 de volume, din cele mai
munca lor să fie mai spornică. Paralel cu aceste măsuri în ca portului călătorilor, I R T.A.- T lată „Şapte păcate“ dc Mircca „Drumul socialismului" din diverse domenii de activitate, confecţionate panouri unde au
fost afişate fotografiile acestora.
După terminarea fiecărui şut şe drul sectorului s-a îmbunătăţit Deva. Baza furajeră a gospo
măsuri
pentru
Deva a luat
Printre cititorii activi sc găsesc
ful de sector era informat de transportul, aprovizionarea, s-a deschiderea de noi trasee de Criftm. Spectacolul, regizat dc dăriei este in pericol... •* aceasta dă posibilitate bibliotecii Vasile Mustaţă, Ludovic Kcrnacs,
dr. Virgil Trufafu, a avut loc
către maiştri despic felul cum au introdus începînd din luna iulie autobuze. Astfel, de curind I pe scena căminului cultural din Un grup dc colectivişti fi r să organizeze acţiuni dc popu Andrei Vass şi alţii.
muncit brigăzile dc care răspund, susţinerea metalică. De asemenea, s-a deschis traseul Haţeg— Vo(a-Dăi fi s-o bucurat de un membri de partid din cartier •. larizare a cărţii pentru diferite AUREL IfOZlJ
au fost înlocuite o parte din
i-au deplasat ta locul cu pri- "■
despre ureutătile înlimpinatc in transportoarele S.K.R-U cu tran Boşorod—Călan şi retur, iar frumos succes. cina in era mai mure grabă, categorii de oameni ai muncii. corespondent
timpul lucrului. sportoare blindate dc marc pro din oraşul Cugir spre Deva R Piesa „Şapte păcate" a fost pentru a localiza incendiul fi \
Sa acţionat hotărî! şi în ce ductivitate, iar la cele rămase, în mai pleacă un autobuz dimi reprezentată de acclaţi colectiv a-l stinge. Au fost chemaţi in "■ In s a la d e cu ltu ră
priveşte îmbunătăţirea disciplinei scopul măririi capacităţii de neaţa la ora 0,30. Peste ci te- teatral fi pe scena căminului ajutor ft pompierii vrafului. In sala de cultură a secţiei tur
transport, s-au supraînălţat pale va zile, se vor deschide alte 8 cultural din Musariu. Munca n-a fost uţonră ; timp ră, audiţii la radio, brigada ar
în muncă La începutul anului se tele transportoare. Aceste măsuri trasee pc rula Deva—Boholt V. COLDUBAN de peste două orc s-au luptai nătorii de la uzina „Victoria" tistică dc agitaţie prezintă spec
înregistraseră multe intîrzieri, ab au contribuit la obţinerea de noi şi retur şi Cugir—Sibot. corespondent ^ cu flăcările urinfC. Călan se desfăşoară pentru mun tacole.
senţe nemotivate, abateri de la succese. Dacă în luna ianuarie o" De mult elan, conftiin(ă so- citori acţiuni cultural-cducative In cadru! concursului „Iubiţi
N. T. S. Conducerea sectoru sectorul doi avea şase brigăzi sub Fire de mătase peste plan \ iialislă fi spirit dc colectivitate interesante. Aici se expun de că cartea" 34 dc tineri, printre care
(senini apărarea avutului ob-
tre ingineri şt tehnicieni diferite
lui a luat măsuri să sc pre plan, în luna august numărul a- De la începutul anului şl piuă mătase. Numai in luna august, fată ■* ftcsc au dat dovadă comunistul referate tehnice, cum au fost Opriceanu Constant in, Sferin
lucreze periodic cu fiecare mi *• 7ămătaf losif, colectiviştii Alba „Aprinderea cubitoului", „Creşte Oskar, Goldea Teodor, Iepure
ceslora a scăzut la două. Colec acum colectivul întreprinderii „V is de cifra planificată, au dat peste
ner în parte prevederile N. T. S. tivul sectorului este însă hotărît ează" din Lupeni a obţinut succese 340 kg. Victoria, Topor Petru. Floreo rea temperaturii fontei lichide şi Ştefan, au primit insigna dc
şi să se verifice practic da *• Ion, Vin(an luliana fi Neag a productivităţii muncii", „Cubi- „Prieten al cărţii",
ca în lunile cc urmează să nu fie îrumoase in munră. Harnicii mun Rezultatele de mai sus au fost *<i Dumitru, precum fi harnicii louri cu aer prcîncălzit" ; sc or
că aceştia şi-au însuşit toate nici o brigadă sub sarcinile de citori de aici au reuşit să dea pes obţinute ca urmare a folosirii mal S MARIN
aceste prevederi. împotriva celor plan. te sarcinile de plan 5.037 kg. fire judicioase a maşinilor şl utilajelor •* pompieri : Negrită Emil, Stău- ganizează concursuri de literatu corespondent
care obişnuiau să întîrzie sau să D. LAZARESCU existente, folosirii din plin a timpu •* culescu, Urecheata, Ghelmen Spectacol al orchestrei safnisimfostles
lui de lucru, extinderii unor iniţia •• fi Stoflea.
tive valoroase ele. â* Munca aceasta inia a fost După o muncă asiduă de cîte fac parte muncitori, profesori,
La realizarea acestor succese *• încununată dc mulţumirea că va luni, cu repetiţii numeroase, ingineri, medici, avocaţi, sub con
•* baza furajeră a colectivei a \ uneori seară de seară, orchestra
şl-au adus aportul secţiile filatură, ducerea dirijorului Silviu Olor.. a
fost salvată. d seinisimfonică a Casei raionale
bohinaj, depănat şl altele, care lu oferit oamenilor muncii din ora
•; IANCU TODORONI de cultură din Biad a prezentat şul Brad un spectacol dc o înaltă
nă de lună şl-au depăşit sarcinile •« organizator de qrupă ■ recent în sala „7 Noiembrie" din ţinută artistică.
de plan. »• de partid localitate un spectacol reuşit. Cei RODICA LEUCEANU
V . V . W . '. W A V . V . V . V . V . V peste 20 de interpreţi, din care corespondenta
L u c ră rilo r a g ric o le a le n fie cuveni I ? w
Sămînfa esfe pregătită septembrie a. c„ toate gospodă prafaţă de 18 ha. Tot pînă la a- Cînd Jucruî încape frv seri
riile agricole colective din raion ceeaşi dată, sfecla de zahăr a fost
Pe lingă pregătirea terenului O geonă subţire dc lumină a
şi semănatul la timpul optim, au trimis probe de seminţe pen recoltată de pe suprafaţa dc 13 ha. început să sc mate la orizont. Lu-
calitatea seminţelor constituie o tru a se stabili puterea de germi O dată cu recoltatul acestor crărorîi dc Ia ferma dc animale a
condiţie hotărîtoare în obţinerea naţie a acestora. In acest fel s-a culturi, colectiviştii eliberează gospodăriei colective din Vingmcl,
unor recolte sporite. Acordind reuşit ca întreaga cantitate de terenul în vederea efectuării a- raionul Sebeş, şi-au început nro-
importanţa cuvenită acestei pro sămînţă (2 900 tone) ce urmează răturilor de toamnă. gramul de lucru. Tn apiopieren
bleme, colectiviştii din raionul a fi însămînţată să fie gala pen M. IONESCU gropilor de siloz, un grup format
Sebeş, îndrumaţi de către cadre tru a fi băgate sub brazdă. corcsponcfenl din colectiviştii Ioan Muntean, Si-
le tehnice, imediat după treieriş R. MlHAlLESCU mion Arsu, Marîa Ciornn. Ioan
au început selecţionarea seminţe corespondent 50 0 forte furaje însoloz-afe Sucîu şi Vasile Arsu, aşteptau
sosirea remorcii şi a căruţelor cu
lor de cereale ce urmează a fi La gospodăria agricolă colecti furajele ce urmau să fie însîlo-
însăminţate în această toamnă. Au terminat recoltatul vă din Boz, raionul Ilia, acţiunii zatc.
Pe baza rezultatelor obţinute în florii-soare'ui de însîlozare a furajelor i se a- Tn lanul cu porumb cultivat
acest an au fost stabilite soiurile Colectiviştii din Simeria mun cordă o mare atenţie. pentru siloz pc o suprafaţă ci**.
de grîu ce se vor însămînja, a- cesc în aceste zile la recoltatul Ca urmare a bunei organi 78 ha., o echipă de colectivişti Iu
vîndu-se în vedere şi condiţiile diferitelor culturi. Partîcipînd cu zări a muncii şi a participării u- crează la recoltat încă dc la mic
zu! nopţii.
de climă şi sol din cadrul raionu multă însufleţire la lucru, în ca nui mare număr dc colectivişti Nu după mult timp, remorca
lui în care s-au obţinut aceste drul echipelor şi brigăzilor, colec la lucru, recoltatul porumbului încărcată cu porumb, dovloci şi
producţii. Depozitînd separat can tiviştii de aici nu reuşit ca pînă pentru siloz şi a altor plante cc vreîi, a sosit la grajduri. Colecti
tităţile de cereale rezultate de »n ziua de 9 septembrie să re urmează a fi însilozate, se desfă viştii au înccnur îndată descăr
catul. iar tocătoarea mecanică a
pe loturile semincere, colectiviş colteze floarca-soarelui de pe în şoară în ritm susţinut. Pină în pornit să mărunţească furajele
tii au trimis la termenele plani treaga suprafaţă cultivată (11 ha). ziua de 9 septembrie a fost însilo- ca»*e apoi erau aşezate in groapă.
ficate probe la laboratorul de Concomitent cu această lucrare zată cantitatea de 500 tone, din Remorca şi cele 9 atelaje caic
controlul seminţelor din Alba se efectuează recoltatul sfeclei de totalul de 1.200 tone cît este pla transportă furajele asigură în
$1 sus, la Înălţimi, oamenii făuresc peisajul Industrial al ţării Foto: V. ONOIU Iulîa. Astfel, pînă în ziua de 2 zahăr care este cultivată pe o su- nificat. permanenţă cantităţile necesare
_______ _______Lucrînd in a funcţionării clin plin a tocătorii.
cest fel, colecti Pînă lîrziu, cinci umbrele nopţii
viştii din Boz încep să învăluie salul, sc nude
duduitul motorului de la to
ie fi la toţi indicatorii vor reuşi ca în cătoare.
ccl mai scurt
timp sa însi- Astfel, în scara zilei dc 9 sep
lozezc întreaga tembrie a. c., din carnetul bri
întreprinderile forestiere din trecut D.R.E.F. Hunedoara se gă n au aprov izionat cele două coji- De asemenea, în unele inlrepnn- mecanizării lucrărilor, fodosirea nirii ritmice a planului, la între gadierului reieşea că la gospodă
regiunea Hunedoara au obţinui seşte sub plan In producţia glo loare nici cu materiale, nici cu dori din cadrul DREF. Hune- raţională, la capacitate normală, prinderile forestiere din cadrul cantitate dc fu
în cele opt luni ale acestui an bală cu 0,6 la sută. la producţia muncitori care să le deservească. doara nu au fost amenajate dru a maşinilor şi utilajelor existen D.R.EF Hunedoara se vor des raje planificată. ria agricolă colectivă din VIngard.
unele 6uccese frumoase in pro marlă cu 4.6 la sulă, iar la pro Nu s-au lolosit la capacitatea lor muri pcnlru tragerea materialu te, deschiderea de noi parchete, chide noi zone de lucru, se va M1RON ŢIC a fost însilozală cantitatea de
ducţie Colectivul 1 F. Dobrn, ductivitatea muncii. în primele nici maşinile de şcos-apropiai ca: lui lemnos. construirea de noi drumuri fo extinde mecanizarea unor lucrări, corespondent 640 tone de porumb şi alte plante.
de exemplu, şi-a depăşit planul şapte luni cu 6,1 la sută. Dintre funicularele, decovilclc, motoare Cu ocazia recentei dezbateri restiere şi amenajarea celor sc va mări capacitatea unor lu
de producţie pe cele 8 luni la cele şapte întreprinderi forestie le ele. Din cauza arborilor butu* a cifrelor de plan pe anul 19G4, existente, reducerea consumului crări etc. De pildă, în cursul anu
toii indicii: la producţia globală re, eite sînt în regiunea Hune specific de materii prime ele. lui cc urmează D.R.E.F. Hune P e s te 180 de inovaţii
cu 7.2 la sulă. la producţia mar doara, I. F. Hunedoara sc găseş Numai la I. F Sebeş se vor in doara va fi dotată, pc lingă alic
fă cu 1,8 la sută. la productivi te sub plan la producţia globală D e zb a te re a cifrelor de plan troduce, in lunile care au mai De ld imiinţaroa brigăzii de inovaţii şi raţionalizări
tatea muncii cu 11.8 la sută Re cu 24,9 la sută, iar la produc pe anul 1964 rămas din acest an, cinci fierăs maşini şt utilaje, cu 2 galere, 100 conduşi de comunistul Aciiimel Zaharic ou trecut rin-i
zultate asemănătoare au oblinut ţia marfă cu 32,7 la sută Sub traie mecanice şi se vor instala fierăstraie mecanice, cojilori, plu ani. Dc atunci colectivul acestei brigăzi a obţinut
plan se găsesc şi I. F. Petroşan: guri pentru scos puieji şi des
Si întreprinderile forestiere din trei funiculare. succese îrumoase in muncă; în anul J962. cu ocazia
şi Sebeş.
Baia de Cri$. Haţeg şi Orăştie roşi f icrăslraiele mecanice nu Indicatorii planului pe anul fundat pepiniere, tractoare, auto întrecerii cc a avut loc intre brigăzile rlc inovatori
Ncrealizarca planului sc dalo- care a avut loo pe D.R.E.F., s-a camioane, funiculare etc. Se vor
De pildă, 1. F. Baia dc Cri$ şi-a rcşle în cea mai mare parte de s au putut folosi, aceasta du- făcut o temeinică analiză e cau 1964 cuprind sarcini mobiliza de la uzina „Victoria" Călan s-a cldsiit pc primul loc.
depăşit cilrele de plan la produc ficientelor organizatorice care rînd la scăderea productivităţii zelor neîndeplinirii planului pe toare. In urma dezbaterii cifrelor construi, de asemenea, peste 200 Din 1958 şi pînă acum colectivul brigăzii a realizat
ţia globală cu 11,4 la sulă, iar )a au existat Ia unele Întreprinderi muncit şi deci şi a producţiei. 8 luni, precum şi a posibilităţi de plan s-a scos In evidentă că km. de drumuri. 182 inovaţii şi raţionalizări. In acest timp, numai co
forestiere ca cele de la : Hune O altă cauză care a dus la lor pentru ca planul anual de Parale! cu aceste măsuri, în
producţia marfă cu 2,3 la sută : nerealizarca planului a fost şi la D R E.F. Hunedoara sc vor lua munistul Achimcţ Zaharic a conceput 5G dc inovaţii
dcara, Petroşani şi Sebeş La producţie să fie îndeplinit la toii
I. F. Orăşlie a reuşit 6ă-şi reali acestea nu s-au folosit judicios nerespectarea duratei de repara indicatorii, pentru ca astfel să se toate măsurile pentru realizarea cadrul D.R E.F. se va deschide o şi raţionalizări.
zeze planul producţiei globale în forţele de muncă, iar maşinile şl re a utilajelor din cadrul între asigure realizarea exemplară a Integrală a acestor sarcini. Pînă şcoală de calificare, şi se va asi Printre inovaţiile şi raţionalizările concepute do
proporţie de 101,8 la sută, iar cel utilajele cu care au fost dotate prinderilor. La I. F. Petroşani şi planului pe anul care urmează. la sfirşilul acestui an se vor asi gura repararea utilajelor şi ma
Sebeş s-au înlirzîat luorările de acest colectiv sc numără executarea unui dispozitiv
al producţiei marfă In proporţie nu au fost folosite la întreaga reparare a gaterelor oi aproape In vederea realizării acestor obi gura stocurile de material lem şinilor in timpii prevăzuţi. Apli pentru captarea gudronului din cuploarele de seini-
de 102 la sută. lor capacitate De pilda, î. F. 20-30 zile. ective, conducerea D.R.EF. Hu nos necesare pentru anul 1964, carea in viaţă a acestor măsuri
Cu toate că întreprinderile fo Sebeş, deşi este dotată cu două In afară de aceste cauze, mai nedoara a întocmit un plan de astfel ca planul de producţie pe şi a altora va asigura îndeplinirea cocs, coniecţionarea unei foarfeci de tăiat tablă pînă
restiere amintite mai sus au ob- cojitoare mecanice, acestea n-a*i putem enumera slaba preocupa/e măsuri în care prinlrc altele se anul care urmează să se reali ritmică a sarcinilor de plan la la 12 mm, confecţionarea unui ciur vibrator pcnlru
tLnut succese frumoase In pro fost folosite la capacitatea lor. a conducerilor întreprinderilor prevede o mai bună repartizare zeze ritmic şl la toţi Indicatorii toti Indicatorii. sortarea cărbunelui şi altele.
ducţie, în cele opt luni care au Sectoarele acestei întreprinderi pentru calificarea muncitorilor. a forţelor de muncă, extinderea In vederea asigurării îndepli- L. DEMETER C. IOSFF
corespondent