Page 33 - 1963-09
P. 33

Pas.  2                                                                                       Drttttbî  toSfattămaM                                                                                                             u t .   s tirr




             Plenara  Consiliului                         P     e n t r u   c o n t i n u a   s p o r i r e   a   p r o d u c ţ i e i   a g r i c o l e

                agricol  regia


                                                                                                                \ W  b                       V . V .
                      Bilanţ  şi perspectivă                                                                         Timp  ’de  doua  zile  att  avut  loc  •*

                                                                                                                *i  la  Deva  lucrurile  şedinţei  plenare  \
                                                                                                                ’ *  a  Consiliului  agricol  regional.   J*
             Activitatea  staţiunilor  de  maşini   linia  combaterii  bolilor  şi  o  dăună­  organelor  şi  organizaţiilor  de  partid,  •jj   La  f/lenară  au  participat  Iova-  \
           si  tractoare  s-a  îmbunătăţii  simţi­  torilor  culturilor.  In  acest  scop  au   trebuie  să  analizeze  temeinic  felul   rafii  Dumitru  Dejeu,  membru  al  "•
           tor,  planul  de  producţie  pe   cele   fost  puse  la   dispoziţia   unităţilor   cum  sînt  înfăptuite  obiectivele  din   biroului  Comitetului  regional  Hu-  »■
            două   oaiinpanii   fiind  irealizot   In   agricole  credite  însemnate   pentru   planurile  dc  producţie  pe  anul  19C3   uedoara  al  P.M.R,  preşedinte  al
           întregime.  De  asemenea,  oalitolea   procurarea  substanţelor  chimice  şi   Si  să  ia  măsurile  corespunzătoare  pen­  *<•  Comitetului  executiv  al  Sfatului  *•
           lucrărilor  este  mult  mai  bună  dc-   a  utilajului  necesar.  Prin  buna  or­  tru  Tealizarea   tuturor   prevederilor,   •*  popular  regional.   Aurel  Nistor,  5
           cîl  in  anii  trecuţi,  scurlindu-se  tot­  ganizare  a  lucrărilor  şi  mobilizarea   creîndu-se  astfel   condiţii   prielnice   •„  secretar  al  Comitetului   regional  \
           odată  perioada  de  executare  a  a-   unui  număr  marc  dc  colectivişti  la   pentru  a  se  înfăptui  cu  succes  şi  sar­  %  de  partid,  preţedintele  Consiliului  ’•
           ceslora.  Pe  lingă  realizările  obţi­  efectuarea  lucrărilor  s-a  asigurat  în­  cinile  pentru  anul  1964.  %  agricol  regional,  Alcxe  Ilagi,  di-  ■*
           nute  inşă,  trebuie  să  arătăm  că   făptuirea  şi  depăşirea  planului  dc   Una  din  cele  mai  importante  sar­ \   rector  în  Consiliul   Superior  al  %
           in   activitatea   S.  M.  T. - urilor   plantalii  de  pomi  fructiferi  şi  vită   cini  care  stau  în  faţa  consiliilor  agri­  "•  agriculturii,   profesor   universitar
           mai  există  încă  unele  deficiente   de  vie  Prin  efectuarea  acestor  plan­  cole  raionale  $i  orăşeneşti  şi  a  spe­  ■*  Vasile  Sonea,   de  la   Institutul  •)
           privind  buna  îngrijire  şi  folosirea   taţii  s-au  pus  in  valoare  terenuri   cialiştilor  din  gospodăriile  colective,  J.  Central  de  Cercetări  agricole  Ducii-  *.
           raţională  a  utilajelor,  educarea  s*   improprii  culturilor  agricole  şt  s-au   este  întărirea  economico-organizatori-  ,«  reţii,  membrii  Consiliului  agricol
           instruirea  mecanizatorilor  ele.  Prin-   creat  în  unităţile  respective  surse   că  a  acestor  unităţi.  In  acest  scop,  •"  regional,   preşedinţii   consiliilor
           tr-o  mai  bună  organizare  a  muncii   importante  de  venituri.  dezvoltarea  economica  şi  consolida­  |t  agricole  raionale   orăşeneşti,  spe-
           şi  permanentizarea  tuturor  tractoa­  Rezultate  bune  s-au  obţinui  In                              cial\fii  din  unităţile  agricole  si  ••
           relor  in  unităţile  agricole,  se  poale   acest  an  şi  în  ce  priveşte  extinde­  rea  fiecărei  gospodării  colective  tre­  •*  din  permanenţele  consiliilor  agii-  ■*
                                                                               buie  să  se  desfăşoare  potrivit  unui
           îmbunătăţi  continuu  activitatea  de   rea  suprafeţei  ocupate  cu  legume  si   plan  dc  perspectivă,  întocmit  pe  o  du­  *•  colc,  conducători  ni  unor  între prin•
           viitor  a-  S.M.T,-urilor,  ceea  ce  va   zarzavaturi.  De  asemenea  s-n  extins   rată  de  mai  mulţi  ani,  fundamentat   ,•  den  şi   instituţii   din   regiunea  ,•
           permite  acestora  să-şi   aducă  o   mult  suprafaţa  ocupată  cu  răsad­                              noastră.                      •*
           contiibutic   tot   mai  însemnată  la   niţe  şi  s-a  dezvoltat  baza  tehnică-   multilateral  pe  baza  studierii  atente   \    Plenara  a  avut  drept  scop  ana-  \    Aspect  din  timpul  desfăşurării  lucrărilor  şedinţei  plenare.
           creşterea  producţiei  agricole  la  ha.  materială  a  legnmiculturii.  Nu  In   a  tuturor  factorilor  care  acţionează   »■  liza  rozultatclor  obţinute  in  acest
                                                                               asupra  producţiei  :  mărirea  suprafeţe­
             După  cum  se  ştie,  o  calc  im­  suficientă  măsură  consiliile  agrico­  lor,  structura  culturilor,  căile  de  spo­  ■*  an  pe  linia   sporirii   producţiei
           portantă  pentru  realizarea  sarcini­  le  an  sprijinit  însă   gospodăriile   rire  a  recoltelor  la  ha.,  dezvoltarea   |»  agricole  vegetale  fi  animale,   in
           lor  cu  privire  la  sporirea  produc-   colective  in  producerea  de  legume   şep tel ii Iui  şi  sporirea  productivităţii   ►“  domeniul  cercetărilor  efectuate  la   Să  asigurăm  succesul
           I iei   agricole   o  constituie  creşte­  timpurii  $i  din  sortimente  variate.   animalelor,  asigurarea  unei  puternice   *,  Staţiunea  experimentală  hortiviti-
           rea  suprafeţei  arabile   Rezultatele   Nici  posibilităţile  de  irigare  nu  s»nl   baze  furajere  ctc.  De  asemenea,   o   !•  cală  din  Genagiu  şi  la  centrele
           obţinute  pin Ti  acum  de  către  uni­  folosite  corespunzător  nevoilor,  alit   atentie  deosebită  trebuie  acordată  îm­  i*  experimentale   din   Gurasada   şi
           tăţile  agricole  din  regiunea  noas­  pentru  cultura  legumelor  cit  şi  pen­  bunătăţirii  planificării  producţiei,  or­  j,  Galda,  precum  şi  stabilirea  măsu-   campaniei  agricole  de  toamnă!
           tră  in  această  direcţie   nu   sini   tru  celelalte  culturi  agricole.  ganizării  cit  mai  judicioase  a  brigă­  !•  rilor  cc  urmează  a  fi  luate  pen-
           mulţumitoare,  deoarece  planul  de   Condiţiile  regiunii  oferă  posibili­  zilor  permanente  de  producţie,  folo­  i*  tru  noul  an  agricol.
           creştere  a  suprafeţei   arabile  s-a   tăţi  mari  pentru  dezvoltarea  creşte­                    C   Dezbaterile  ce  au  avut  loc  pe  Recoltarea  culturilor  de  toamnă  în   stare  de  funcţionare  toate  utilajele   dc  insăminţare  a  culturilor  de  toam­
           realizat  doar  in  proporţie  c.e  53,7   rii  animalelor.  Prin  măsurile  ce  s-au   sirii  raţionale  a  forţei  de  muncă,  îm­  •  marginea  materialelor   prezentate   epoca  optimă  —  s-a  precizat  In  re­  existente  şi  alte  mijloace  de  tran­  nă,  se  va  intensifica  ritmul  de  exe­
           la  sută.  Pe  lingă  măsurile  de  ex­  luat  in  G.A.C.,  pină  la  începutul   bunătăţirii  evidenţei  muncii,  precum   »*  in  plenară  fi  în.  cadrul  şedinţelor   feratul  prezentat  la  plenară  de  către   sport,  organizindu-se  echipe  speciale   cutare  a  arăturilor  si  pregătirea  unul
           tindere  a  suprafeţei  arabile  c  ne­  lunii  august  efectivele  de  bovine   şi  creşterii  cointeresării  materiale  a  ’•  tic  luciu  ale  secţiilor  consiliului  nu   iov,  Nicolae  Bela.  vicepreşedinte  al   pentru  încărcarea  şi  descărcarea  pro­  pat  germinativ  corespunzător.
           cesar  să  se  acorde  o  atenţie  spo­  au  sporii  la  5*4.752  capete,  de  por­  colectiviştilor  în  ridicarea  producţiei   ,•  dovedit  că  sub  îndrumarea  orga-
           rită  si  folosirii  raţionale  a  terenu­  cine  la  17.615  capete,  iar  de  ovine                J  iiclnr  Inculc  de  partid  şi  cu  spri-   Consiliului  agricol  regional  —  trebuie   duselor.      In  campania   însămîntărilor   de
           lui.  De  aceea,  plantaţiile  pomivili-   la  111.335  capele  Rezultate  nesulis-   şi  în  dezvoltarea  averii  obşteşti.  [•  finul  sfaturilor  populare,  consiliile  sfl  constituie  în  aceste  zile  princi­  Se  va  urmări  cu  deosebită  atentie   toamnă  vor  lucra  796  tractoare.  594
           cole  tiebuîe  aşezate  numai  pe  te­  făcătoare  in  rreşlerca  numărului  de   Ţinînd  «cama  de  marile  perspecti­  •  agricole  regional,  raionale  şi  nrlfşe-   pala  preocupare  a  tuturor  oamenilor   ca  recoltatul  si  depozitatul  culturilor   semănători  de  cereale  şi  multe  alte
           renuri  imprctprii  culturii   cereale­  iinimaie  s-au  înregistrat  în  raioanele   ve  pe  care  încheierea  colectivizării   ,  veşti  precum  fi  cadrele  dc  specialişti  muncii  din  agricultura   regiunii.  In   şl  produselor  de  pe  loturile  semin-   maşini  agricole  ca  grape,  cultivatoare,
           lor,  urmărindu-se  ca  prin  lucrări   Alba,  Sebeş  şi  Orăşlic.  unde  la  vaci   agriculturii  le-a  deschis  în  faţa  po­  •  din  unităţile  agricole  sînt  hohhite   acest  6cop.  specialiştii  din  G.A.C.  au   cerc  să  se  facă  separat   asigurin   tăvălugi,  polidisenri,  eto.  precum   şt
           de  terasare  şi  combatere  a  eroziu­  sau  vijcle  planul  nu  s-a  realizat   porului  nostru,  îndrumaţi  permanent   •*  să  depună  eforturi  sporite  in  acii•  datoria  să  eşaloneze  aceste  lucrări   4 500  atelaje  din  G.A.C.
           nilor  să  se  pună  In  valoare  tere­  nici  măcar  în  proporţie  dc  50  la                      ■  vitatea  lor  de  îndrumare   fi   de   pe  măsură  ajungerii  culturilor  lo  ma­  du-se  păstrarea  acestora  in  cele  mai
           nuri  situate  în  pante  mari,  care   sută  Există  tonte  condiţiile  ca  pină   de  către  organizaţiile  de  partid,  co­  !•  aplicare  a  regulilor  ftiinlei  agrn-   bune  conditiunl                Prin  folosirea  Integrală  a  capaci­
           nu  pot  fi  folosite  in  alte  scopuri.  la  sf'irşiliil  anului,  prîntr-o  muncă   lectiviştii,  inginerii,  tehnicienii,  me­  '*  znnlelniic-C  în  scopul  continuei  sbo-  turitate,  în  special  pe  tarlalele  des­  Paralel  cu  recoltatul  culturilor  din   tăţii  de  lucru  a  tractoarelor  şl  a  ce­
             In   ceea  ce   priveşte  producţia   suslinulă  şi  o  preocupare  mm  aten­  dicii  veterinari  şi  ceilalţi  specialişti,   •  riri  a  protlucţiei  agricole,  a  infăh-   tinate  în.sămînţăriî  griului  şi  orzului   cirnp  6C  va  organiza  mai  temeinic   lorlalte  utilaje   aparţinînd   S.M.T,,
           de  cereale  se  poale  arăta  că  ea  a   tă  din  partea  consiliilor  agricole  si   trebuie  să  muncească  cu  şi  mni  mult   ,m  hiiiii  sarcinilor  puse  in  (ala  agri-  de  toamnă  strîngerca  şi  valorificarea  legumelor   G AS  şi  G.A.C.  va  trebui  asigurată
           fost  pregătită  mai  bine  decit  in   a  conducerilor  unităţilor,  să  6e  rea­                   •  culturii  tic  către  cel  de  nl  lll-len   Concomitent  cu  recoltatul,  o  aten­  si  fructelor,  In  special  a  acelora  care   terminarea  pregătirii  terenului  sî  în-
           alţi  ani.  Astfel,  s-au  extins  în  cul­  lizeze  efectivele  de  animale  plan  -   elan  pentru   înflorirea   agriculturii,   '•  Congres  al  partidului  nostru  ţie  deosebită  va  trebui  acordată  tran­  sămînlarea  culturilor  de  toamnă  pină
           tură  soiuri   mai  productive,  care   ficale.  De  asemenea,  e  necesar  să   pentru  realizarea  cu  succes  a  măreţe­  •   In  pagina  dc.  faţă  redăm  c.ilcva  sportării  producţiei  din  cimp  şi  eli­  suferă  de  pe  urma   brumelor  tim­
           au  fost  amplasate  după  plante  bune   fie  valorificate  mai  bine  şi  posibili­  lor  sarcini  trasate  agriculturii  de  că­  •  din  problemele  dezbătute  tic  că-  berării  terenului  dc  coceni  şi   alic   purii,  destul  de  frecvente  în  regiunea   cel  tîrziu  la  25  octombrie  ac.
           premergătoare,   iar  semănatul  s-a   tăţile  de  creştere  a  producţiei  ani­                     •  tre  participanţii  la  plenară.                                   noastră.                            In  scopul  realizării  Indicilor  cali­
           făcut  înlr-un  timp  mai  scurt,  in  te­  maliere.  Pentru  aceasta  trebuie  acor­  tre  Congresul  al  111-lea  al  Partidu­        resturi  \*egetale  Pentru  aceasta  e^to   în  acelaşi  timp.  unităţile  agricole   tativi  U  tnsămfntare,  Inginerii   din
           ren  bine  pregătit  şi  fertilizat.  Posi­  dată  o  atentie  deosebită  asigurăiii   lui  Muncitoresc  Romîn.                         necesar  sa  fie  revizuite  şi  puse  în  care  deţin  suprafeţe  mat  Însemnate   unităţile  agricole  Împreună  o i  meca­
           bilităţile  de  sporire   a   producţiei   bazei  furajere  şi  recrutării  celor  mai                                                                                                                       nizatorii  vor  face  proba  semănăto­
           agricole  in  anul  viilor  sini  cu  mult   buni  colectivişti  care  să  lucreze  în                                                                                    de  vii  vor  pregăti  din  timp  recoltarea
           mal  mari.  O  importantă  rezervă  în   sectorul  zootehnic.  Totodată  e  ne­                                                                                           şt  vinificarea  strugurilor,  precum   şl   rilor  şt  vor  controla  în  permanentă
           această  privinţă  o  constituie  apli­  cesar  ca  vacile  de  lapte  să  fie  gru­      Cercetările                                                                     utilajul,  si  vasele  necesare  acestor   cantitatea  de  sămîntă  distribuită  de
           carea  Îngrăşămintelor   naturale   si   pate  pe  loturi,  in  funcţie  de  pro­                                                                                         lucrări  si  vor  asigura  spatiile  cores­  semănăloare  la  hectar.
           < bunice,  prin  încorporarea  acestora   ducţia  dc  lapte  si  să  fie  furajate                                                                                        punzătoare   păstrării  şt  conservării   Planul  pc  anul  1964  prevede  extin­
           sub  brazdă  o  dală  cu  arătura  de   diferenţial.  în  ce  priveşte  asigura­                                                                                           producţiei  Pe  această  linie,  consiliile   derea  plantaţiilor  pomî-vltlcole  în  re­
           bază.  Necesitatea   fertilizării  unor   rea  bazei  lurajcre.   o   preocupare   în  sprijinul  producţiei  agricole                                                     agricole  vor  îndruma  conducerile  uni­  giunea  noastră  cu  1  050  ha  pomi  fruc­
           suprafeţe  cit  mai  întinse  de  teren   principală  a  lucrătorilor  din  agii-                                                                                          tăţilor  6ă  eşaloneze  recoltarea  viilor   tiferi  $1  400  ha.  viţă  de  vie.  In  pla­
           reiese  şi  mai  mult  în  evidentă  dacă   cultură  trebuie  să  o  constituie  in-                                                                                                                         nul  operativ  al  Consiliului   agricol
           avem  In  vedere  faptul  că  pină  acum   silozarea  tuturor  resurselor  de  nu­  La  Staţiunea  experimentală  horii*   se  administrează  20—30  tone  gunoi,   ficare  a  terenurilor  si  folosirea  me­  pentru  a  nu  se  suprapune  cu  perioa­
           s-au  aplicat  îngrăşăminte   pe   mai   treţuri.                   cotă  din  Geoagiu  cercetările  au  fost   600—700  kg.  superlosfat.  300—350  kg.   canizării  la  principalele  lucrări  agro­  dele  de  vlrf  ale  muncilor  dc  cimp.  regional  s-a   stabilit  ea  în  această
          puţin  de  50  la  sulă  din  suprafaţa   O  activitate  mulţumitoare  s-a  des­  axate  pe  îmbunătăţirea  metodelor  ac­  azotat  de  amoniu  şi  150—200   kg   tehnice.  Un  volum  însemnat  de  lucrări  ce   toamnă  să  se  planteze  600  ha  cu
          planificată  Pentru  sporirea  eficaci­  făşurat  in  ceea  ce  priveşte  selecţia   tuale  de  cultură  şi  a  sortimentului   sare  potasică  la  ha.  In  legumicultura  cercetările  vor  fi   urmează  n  se  executa  tot  în  această   pomi  şi  100  ha.  cu  vi|ă  de  vl<\  adică
           tăţii  îngrăşămintelor   s-au   aplicat   animalelor,  fapt  cc  ne  dă  posibilita­  de  plante  cultivate,  pe  crearea  de           orientale  6pre  ameliorarea  soiurilor   perioadă  îl  necesita  pregătirea  tere­  57  la  sulă   din   sarcina  de   plan.
           amendamente  calcaroase   pe  1535   tea  să  sporim  numărul  exemplare­  soiuri  ş!  elaborarea  unor  noi  metode   Pentru  dezvoltarea  pomicullurii  in­  raionate  dc  legume  şi  crearea  dc  so­    Pentru  executarea  acestor  lucrări
           ba.  In  raioanele  Brad,  llia  şi  oraşul   lor  din  rase  superioare.  In  peste   de  cultură.  Astfel.  în   pomicultură   tensive   staţiunea   experimentează     nului  şi  insămîntarea  culturilor   de   vor  Identifica  In   plantaţiile   exis­
           regional  Hunedoara  insă  s-au  trans­  50  de  gospodării  agricole  colective                      forme  de  coroană,  distanţe  de  plan­  iuri  mai  productive  şi  cu  însuşiri  su­  toamnă  pentru  anul  viitor.
           portat  cantităţi  mai  reduse  de  dolo-   s-au  introdus  registre  genealogice   s-au  stabilit  cele  mai  bune  soiuri  de   tare  şl  lucrări  agrotehnice  în  livezi   perioare.  In  acest  scop,  pe  lingă  lu­  Potrivit  sarcinilor  de  plan  pentru   tente  toate  golurile  şl  se  vor   lua
           mită,  iar  in  uncie  cazuri  aceasta  nu   care  evidenţiază,   pe  lingă  datele   pomi  şt  arbuşti  fructiferi,  potrivite   înfiinţate  In  acest  scop.  Deşi  lucră­  crările  de  ameliorare,  care  se  fac  la   anul  1964  se  prevede  insămîntarea   măsuri  de  completare  «  lor  şl   de
           s-a  încorporat  în  sol.         privind  originea  animalului,  şi  po­  condiţiilor  pedoclimatice  şi  economice   rile  6Înt  la  început,  se  poale  totuşi   ardei  gras,  varză,  morcov  şi  conopi­  suprafeţei  de   71.103  ha  din  care   protejarea  pomilor  din  plantaţii  con­
            Consiliile  agricole  raionale  şi  oră­  tenţialul  lui  economic  Centrele  de   ale  regiunii  noastre  Rezultatele  ob­  trage  concluzia  preliminară  că  în  re­  da  se  va  începe  selecţia  castraveţi­  63.100  ha  cu  grîn-secară,  4.750  ha   tra  rozătoarelor.
           şeneşti,  conducerile  unităţilor  agri­  însămînţări  au  sprijinit  mult  îmbu­  ţinute  au  permis  să  «e  facă  propuneri   giunea  noastră  sînt  condiţii  naturale   lor  ,,de  Luduş"  din  populaţia  exis­  ou  orz  şl  3251  ha.  cu  alte  culturi.  La  rîndul  lor,  conducerile  gospo­
           cole,  trebuie  să  organizeze  în  con­  nătăţirea  calitativă’  n  e'lectivelor  dc   importante  cu  privire  la  îmbunătăţi­  favorabile  pentru  Înfiinţarea  acestui   tentă,  Pentru  promovarea  în  cultură   dăriilor  vor  trebui  să  se  îngrijească
           tinuare  acţiunea  de  amendare  a  so­  animale,*  însăminlind~~aT4rficial  peste   rea  raionoril  şi  să  constituie  o  baza        a  soiurilor  de  porumb,  de  grlu  şl   Pentru  ea  aceste  lucrări  să  6C  des­  din  timp  de  procurarea  materialului
           lului,  astfel  îneît  pină  la  sfieşitul   21.800  vaci.  Succese  Însemnate  au   temeinică  pentru  mlcroraionarea  po-   fel  de  plantaţii,  rezervîndu-se  în  a-   cartofi  celor  mai  productive  şi  de   făşoare  In  bune  condifnini  este  ne­  6ăditor  necesar  Mit  plantărilor  din
           anului  să  se  realizeze  integral  sar­  fost  oblinule  şi  în  coca  ce  pliveşte   micnlturil.   cest  scop  terenuri  fertile  si  cu  po­                           cesar  să  se  la  următoarele  măsuri:
           cina   de  plan,  irespectîndu-se   tot­  prevenirea  şi  combaterea  bolilor  şi                     sibilitate  de  Irigare.  Pe  astfel  de  te­  calitate  superioară,  în  cadrul  staţiu­  S.M.T.  vor  repara  şl  revizui  între­  toamnă  cît  st  pentru  cele  din  primă­
           odată  indicaţia  dată  ca  terenurile   a  epLzotiilor.             In  scopul  îmbunătăţirii  sortimentu­  renuri  pomii  intră  pe  rod  încă  din   nii  şi  a  o  serie  de  gospodării  colec­         vara  anului  viitor.
           respective  să  fie  fertilizate  cu  În­  Pentru  adăpostirca  animalelor  s-a   lui  pomicol  o  importantă  mare  o  are   anul  al  ITI-lea  de  la  plantare.  tive  se  va  extinde  organizarea  cul­  gul  utilaj  necesar   campaniei  agri­  In  acelaşi  timp,  O.R.PO.T.-ul  va
           grăşăminte  organice  Mai  bine  do­  prevăzut  ca  în  acest  an  să  se  cons­  crearea  de  noi  soiuri  şi stabilirea  \inor   Tn  legumieulturâ  sarcinile  de  cer­  turilor  comparative.  cole  de  toamna,  Iar  prin  grija  Con­  urgenta  terminarea  proiectelor  pen­
           cil  In  alţi  ani  s-au  desfăşurat  şi  lu­  truiască  un  număr  de  173  grajduri,   clone  valoroase.  Pină  acum  au  fost          Tn  scopul  îmbunătăţirii  păşunilor  şl   siliului  agricol  regional  se  va  con-   tru  toate  plantaţiile  ce  se  vor  exe­
           crările  de  întreţinere  a  culturilor,   107  adăposturi  pentru  porci,  08  sai­  dale  în  cultură  un  număr  de  10  clone,   cetare  s-au  axat  pe  găsirea  color   stilui  un  colectiv  de  specialişti  care
           precum  şi  recoltatul  acestora.  Re­  vane  şi  56  cotete  pentru  păsări   ele  reprezentând  un  valoros  mate­  mal  potrivite  măsuri   agrotehnice   tinetelor  din  zona  dealurilor  si  zona   va  efectua   un  supracontrol   al  ca­  cuta  în  toamnă  şl  va  sprijini  cu  spe­
           coltatul  păioaselor,   6pre  exemplu,   Pină  acum  au  fost  date  în  folosinţă   rial  pomologic.  care  în  condiţiile  regiunii  să  asigure   montană  a  regiunii   Hunedoara,  se   lităţii  reparaţiilor  aslgurlndu-sc   ca   cialişti  aplicarea  lor  în  teren.
           s-a  terminat  mai  repede  eu  aproa­  50  grajduri,  19  saivane,  30  adăpos­  Acţiunea  de  refacere  $î  dezvoltare   producţii  mari  de  legume.  Prin  folo­  fac  cercetări  care  să  stabilească  com­  cel  mai  tîrziu  la  15  septembrie  în­  Condiţiile  climaterice  din  acest  an
           pe  2  săptămini,  comparativ  cu  anii   turi  pentru  porci,  33  cotele  pentru   a  pomicultmii  Impune  plantarea  u-   sirea  de  răsad  viguros,  repicat   tn   poziţia  floristică  pentru  sporirea  can­  tregul  utilaj  să  fie  trimis  la  gospo­  (nu  îndeajuns  de  favorabilei  au  dus
                                             păsări  si  90  alte  obiective.  Ţinînd                            ghivece  nutritive  sau  în  pat  germi­  titativă  şi  calitativă  a  producţiei  de                  la  obţinerea  unor  producţii  de  furaje
           precedenţi.  La  treierLş  însă,  viteza                            nor  suprafeţe  Însemnate  de  teren.                                                                 dăriile  agricole  colective.
                                             scama  de  faptul  că  a  trecut  cca  mai                          nativ  bine  călit,  s-a  reuşit  s3  se  ob­  păşuni  şi  fîncte.  In  viticultură  se  con­          scăzute,  alît  la  tinetele  naturale  cit
           de  lucru  a  fost  sub  nivelul  posibi­  mare  parte  din  timpul  favorabil  efec­  Rezultatele  experimentale  au  arătat   ţină  culturi  de  legume  cu  sporuri   tinua  cercetările  asupra  soiurilor  de   Un  interes  deosebit  trebuie  să  a-   st  la  Mnetele  cultivate,  ceea  ce  face
           lităţilor,  îndeosebi  In  raionul  Haţeg   tuării  lucrărilor  dc  construcţii  se  im­  că  cel  mal  bun  şi  economic  mod  de   mar!  de  producţie.  Cultivarea  legu­  vilă  din  colecţia  6tatiunil  si  din  viile   corde  conducerile  unităţilor  agricole   ca  în  multe  G.A.C  balanţele  furajere
           şl  oraşul  regional  Hunedoara.  pune  a  fi  luate  măsuri  urgente  pen­  exploatare  a  terenurilor  tn   pantă   melor  pe  brazde  înalte,  paltsarea  ro­  de  producţie  ole  unităţilor  agricole   şi  în  special  cadrele  tehnice  asigu­  să  fie  deficitare.  In  această  situaţie,
            Bilanţul  făcut  după  seceriş  şi  tre­  tru  ca  toate  obiectivele  planificate   plantate  ni  pomi  11  oferă  terenurile   şiilor  pe  spalier  de  sîrma,  permit  mai   cu  6copul  îmbunătăţirii  sortimentului   rării  seminţelor  din  solurile  stabilite   insilozarea  tuturor  resturilor  vege­
           ierat  arată  să  intr-un  număr  însem­  să  fie  ridicate  in  termenul  stabilit.  amenajate  în  terase.  Pe  terenurile   bine  mecanizarea  si  întreţinerea  cul­  viticol  existent.  pentru  fiecare unitate în parte  In  acest   tale  şt  a  cocenilor  de  porumb,   pe
                                                                                                                                                                                     scop  va  trebui  s3  se  continue  ni
           nat  de  unităţi  unde  s-a  aplicat  cu   Făcînd  analiza  realizării  principa­  în  pantă  destinate  plantaţiilor   dc   turilor.     Pentru   Îmbunătăţirea   protecţiei   condiţionarea  seminţei  reţinuta  pen­  lingă  porumbul  6lloz,  constituie  prin­
           stricteţe  întregul  complex  de  măsuri   lelor  sarcini  în  agricultură,  reiese   pomi,  terasarea  trebuie  să  se   facă   Principalele  probleme  care  fac  o-   plantelor  se  urmăreşte  biologia  şi   tru  însămînţări  şi  să  se  trimită  probe   cipala  cale  de  asigurare  a  hranei
                                                                               înainte  de  plantare  Pe  pante  uni­
           agrotehnice  s-au  realizat  producţii   că  mai  sînt  o  scrie  dc  acţiuni  rămase   forme  o i  înclinarea  pină  la  20  -15   bieclul  cercetării  pe  anul  1964  sînt   măsurile  eficiente  de  combatere  a  u-   la  L.R.C.S.  pentru  determinarea  va-   necesară  efectivelor  de  animale  pro­
           ridioate  şl  de  bună  oalltate.  Pe  baza   în  urmă,  îndeosebi  în  sectorul  creş­  la  sută,  terasarea  se  poate  face  me­  cele  referitoare  la  studiul  agrome-   nor  paraziţi  vegetali  si  animali  din   lorii  culturale  a  acesteia,  operaţiune   prietate  obştească  1n  continuă  creş­
           evaluărilor  făcute  se  poate  arăta   terii  animalelor  si  executarea  lucră­  canizat.           teorologic  al  centrelor  viticole  pomi­  plantaţiile  horticole,  cu  6copnl  stabi­  re  se  cere  a  se  termina  cu  cel  pu­  tere.  Pentru  aceasta,  consiliile  agri­
           că  ei  la  culturile  prăsitoare  se  vot   rilor  de  construcţii.  Consiliile  agri­  In  livezile  tinere  situate  în  pante   cole  şi  legumicole  !n  vederea  raio-   lirii  elementelor  de  prognoză  şl  aver­  ţin  10  zile  înaintea  începerii  însămln-   cole  raionale  şl  orăşeneşti  vor  tre­
                                                                                                                                                   tizare
           obţine  producţii  superioare  Impor­  cole  raionale  si  orăşeneşti,  conducerile   mecanizabile  promovarea  în  produc­  nării  şi  extinderii  culturilor  horii-     tărllor.                          imi  să  Intensifice  ritmul  Insîlozărilor,
                                                                                                                                                                                                                        cunoscînd  că  din  cele  124.606  'tone
           tante  succese  s-au  doblndil  şi  pe  unităţilor  agricole,   sub  îndrumarea  ţie  a  sistemului  agro-pomicol  pre­  viticole,  ridicarea  fertilităţii  solurilor   Cu  privire  la  organizarea  procesu­  Pină  la  20  septembrie  6e  va  asi­
                                                                               zintă  o  deosebită  Importantă  deoa­  erodate  şl  slab  productive  destinate   lui  dc  producţie  în  G.AC.  se  face   gura  în  întregime  cantitatea  de  anti-   furaje  planificate  a  se  insiioza  s-an
                                                                                                                 plantaţiilor  de  vii  si  pomi,  Îmbună­  un  studiu   privind   dezvoltarea   şl                     realizat  pină  acum  caniitătl  cu  mult
                                                                               rece  a  dus  la  realizarea  unor  pro­                                                               mălurice  necesare,  iar  tratarea  se­
                                                                               ducţii  sporite  agro-fnrajere.  De  a-   tăţirea  sortimentelor  de  pomi  şl  ar­  Îmbinarea  ramurilor  de  producţie  în   minţelor  se  va  face  obligatoriu   cu   sub  posibilităţi.
                                                                                                                 buşti  frucliferl  sub  raportul  produc­  G A.C  dîn  raionul  Orăştie.  Acest  stu­
                                                                               ceea,  este  necesară  generalizarea  a-                                                              ajutorul  porzolaloarclor.          Pentru  înlăturarea  acestui  neajuns
                                                                               cestul  sistem  In  cit  mat  multe  unităli   tivităţii  şl  a  caltlătit  fructelor  etc.  diu  are  drept  scop  să  stabilească  di­  se  va  intensifica  recoltarea  şl  însl-
                                                                                                                   Refacerea  şl  dezvoltarea  pomicol-   recţiile  de  dezvoltare  ale  gospodării­  Pentru  buna  desfăşurare  o  acţiunii
                                                                               agricole  socialiste.                                                                                 de  însănnînţare,  consiliile  agricole  ra­  lozarea  tuturor  culturilor  destinate
                                                                                 Desţelenirea  făcută  toamna  timpuriu   turli  Impune  asigurarea  unităţilor  cu   lor.  prinlr-o  îmbinare  armonioasă  a           pcnlru  siloz,  Iar  în  continuare,  pină
                                                                                                                 material  «ăditor  pomicol  de  buna  ca­  ramurilor  de  producţie.  ionale  şi  orăşeneşti  sînt  datoare  să
                                                                               tn  livezile  pe  rod  situate  pe  terenuri                                                          îndrume  conducerile  G.AC.  şl   pc   Ia  satisfacerea  integrală  a  necesaru­
                                                                               accesibile  lucrării  cu  plugul,  se  im­  litate.  şt  în  cantităţi  suficiente.   In   Printr-o  participare  mai  largă  a   specialiştii  din  unităţile  agricole  ca   lui  de  furaje.  G.A.S.  şl  G AG.  vo,
                                                                               pune  ca  o  lucrare  obligatorie.  1n-   acest  6cop  s-an  organizat  cercetări   specialişlilor  din  agricultură  la  rezol­  col  mai  tîrziu  pină  la  15  septembrie   insiioza  coceni  de  porumb  in  ames-
                                                                               truclt  e-a  poate  aduce  un  spor  dc   pentru  îmbunătăţirea  metodelor  agro­  varea  problemelor  celor  mai  acute  pe             tee  cu  alle  resturi  vegetale.
                                                                                                                                                                                      a.c.  în  toate  unităţile  «ă  se  întoc­
                                                                               rerollă  de  70—150  la  sută.    tehnice  de  sporire  a  producţiei  ma­  care  le  cere  producţia  se  va  aduce  o   mească  planul  do  fertilizare  al  so-   Realizarea  la  timp  a  tuturor  aces­
                                                                                 Prin  lucrări  experimentale  s-a  sta­  terialului  6ăditor  pomicol.  In  vede­  contribuţie  însemnata  la  dezvoltarea             tor  6arclnl  de  mare  Însemnătate  ce
                                                                               bilit  că  în  condiţiile  regiunii  noastre   rea  creării  de  livezi  durabile  si  pro­  agriculturii  reqîunîi  noastre,  ceea  ce   îtiţ^i.  stabilindu-se   suprafeţele   ce
                                                                                                                 ductive,  studiile  urmăresc  îmbunătă­                             urmează  a  fi  îngrăşate,  dozele  de  în­  stau  acum  în  fata  agriculturii  regiunii
                                                                               cele  mai  hune  rezultate  în  pomicul­                            va  permile  obţinerea  unor  cantităţi
                                                                               tură  se  obţin  dacă  se  aplică.  înqrâ-   ţirea  agrotehnicii  în  livezi,  precum  s»   sporite  de  produse   ngro-alimenlare   grăşăminte  şi  culturile  care  urmează   noastre  trebuie  6ă  constituie  pentru
                                                                               săminte  complete.  Eficienta  econo­  promovarea  în  producţie  a  culturilor   şt  creşterea  continuă  a  nivelului  de   a  fi  însămîntate.  toţi  oamenii  muncii  de  pe  ogoare  o
                                                                               mică  cea  mai  ridicată  se  obline  cînd  intensive,  pentru  o  mal  bună  valori­  trai  al  oamenilor  muncii.  In  scopul  respectării  epocii  optime  îndatorire  patriotică.

                                                                                 Ing.  ANA  BACII,A  —  şef  al  sec­                                                                                                   ră,  la  gospodăriile  colective  din  Viului
                                                                               ţiei  de  creştere  a  animalelor  din  rn-                                                                                              de  Jos,  Mihalţ  şi  alfdc,  suprafeţele
                                                                               t!rul  Consiliului  agricol  raional  Orăş­                                                                                              de  pe  care  s-au  recoltai  cerealele  oă[
                                                                               tie.  Consider  —  n  spus iu cuulntul  său   Din  discurile  participanţilor                                                            ioasc  au  fosl  eliberate  cu  multă  in­
                                                                               iov.  Ana  bădiţi  —  că  în  or pani zarea                                                                                              ii r zi ere.
                                                                               producţiei  de  furofe  ar  trebui  Iunie                                                                                                 In  vederea  îmbunătăţirii  lucrărilor  c-
                                                                               unele  măsuri.  Noi,  specialiştii  din  u-                                                                                              feduatc  dc  către   mecanizatori,   tre­
                                                                               priculiură  trebuie  să  sprijinim  şi  să   cu  aproape  200  litri  Io pic  mai  mul   corespunzătoare,  iar  munca  la  ferma dc   Organizarea  culturilor  comparative   buie  să  crească  exigenţa  celor  rare  lac
                                                                               îndrumăm  gospodăriile  agricole  colec­  dccil  iu  aceeaşi  perioadă  a  anului  tre­  vaci  a  joşi  şi  este  permanent  contro-   prezintă  o  deosebită  însemnătate  pen­  recepţia  acestor  lucrări.  Cal Ha! ea  ară­
                                                                               tive  tn  extinderea  unor  ail/nri  furajere   nd.  La  bazo  succesului  înregistrat  a   iută  dc  către  brigadierul  zootehnic  şi   tru  stabilirea  soiurilor  celor  mai  potri­  turilor,  insăminţărilor  si  a  ailor  lu­
                                                                               tare,  in  condiţiile  regiunii  noastre,  ar   slat  în  prunul  rind  hrănirca  raţională   inginerul  gospodăriei.  vite  condiţiilor  dc  sol  şi  climă  ale  fie­  crări  esfe  necesar  să  fie  verificată  zil­
                                                                               putea  da  rezultate  loarte  bune.  Eslc   si  îngrijirea  alcntă  a  animalelor  pre­  lup.  IOAN  LASCU  -   G.A.C.  dm   cărei  uni laţi.  Pc  această  bază  colecti­  nic  dc  către  inginerii  agronomi  şi  pre­
                                                                               vorba  mai  ales  de  cultura  guliilor  fu­  cum  şi  priceperea,  dragostea  cu  care   Pianul  dc  Jos,  raionul  Sebeş,  a  îm­  viştii  din  Pianul  de  Jos  vor  insăminţa   şedinţii  G.AC.  sau   brigadierii   ne
                                                                               rajere  şi  a  spurcetei.  Guliile  fura/ere   işi  duc  la  îndeplinire  sarcinile  in gri-   părtăşit  din  experienţa  pc  care  a  acu-   in  toamnă  cu  gria  dm  soiut  Ponca  70   cimp.
                                                                               f ol  asigura producţii  piuă  la  12 000  kg.   liforii  de  animale,  modul  de  cointere­  nmlal-o  această  unitate  in  ceea  ce   la  sulă  din  suprafaţa  planificată,  cu
                                                                               la  ha  Insilozalc  sau  administrate  suo   sare  a  acestora  in  obţinerea  dc  pro­  f.riveşte  obţinerea  unor  producţii  ridi­  Dczoslaia  20  la  sută  şi  10  ta  sută  cu   IfifT.  ŞTEFAN  POPESCU  ~   G.A.C.
                                                                               stare  proaspătă  in  hrana  animalelor,   ducţii  tot  mai  sporite.  Iotă  pe scurt  cum   cate  de  cereale  la  ha.  In  această  direc­  IC.A.  495.  Pentru  soiurile  valoroase   am  pişcă,  raionul  Brad,  a  arătat  :.ă
                                                                               tic  constituie  un  furaj  deosebit  de  va­  s-a  procedai  in  gospodăria  noastră  şi   ţie  —  a  arntal  ci  —  pregătirea  tere­  se  va  asigura  un  agrofond  superior.  o  metodă  eficientă  care  asigură  o  bună
                                                                               loros.  Pentru  realizarea  acestui  obicc-   metodele  care  au  condus  la  obţinerea   nului  constituie  una  dm  condiţiile  ho-   AUREL  BOLUNDUŢ  -   director al   folosire  a  terenurilor  aflate  in  poiuă
                                                                               tiv  Consiliul  agricol  regional  să  afu-   acestor  rezultate.  Încă  dm  iarnă  s-a   tăriloare.  Astfel,  seinănind  gria  după   S ALT.  Alba  In  campania  agricolă  de   şi  slab  productive  o  constituie  înfiin­
                                                                               ic  insă  gospodăriile  colective  in  procu­  jăcut  lotizarea  vacilor  in  funcţie  dc   gria,  in  Icren  bute  lucrat,  producţia  ov-   vară  staţiunea  dc  maşini  şi  tractoare   ţarea  de  plantaţii  dc  pomi  fructiferi.
                                                                               rarea  de  seminţe  de  gulii  care  nu  sc   producţia  pe  care  o  dădeau,  încrediu­  tinutâ  a  fosl  mai  ridicată  cu  200-300   şi-a  realizat  planul  dc  producţie  in   Pentru  această  destinaţie  att  fosl  iden­
                                                                               găsesc  decil  in  cantităţi  mici  la  Agro-   ţind u-sc  celor  mai  pricepuţi  îngriji­  lg.  la  ha.  faţă  de  cea  realizată  dc  pe   proporţie  dc  104  la  sută.  Acesl  lucra   tificate  60  hectare.  Acţiunea  de  va’o-
                                                                               sem.                              tori,  cu  experienţă  şi  cu  achvitatc  iade-   suprafeţele  cnllivate  anterior  cu  plante   a  fosl  posibil  datorită  unei  bune  orga­  rificarc  a  terenurilor  în  paulă  va  în­
                                                                                 O  mai  mare  extindere  să  cunoască  :n   .ungată,  loturile  cele mai valoroase. S-au   considerate  bune  premergătoare.  Pină   nizări  a  muncii,   permanentizării  în   cepe  in  toamnă,  cînd  se  cor  planta
                                                                               special  in  raionul  Orăşlic  cultura  ma­  stabilit  apoi  pentru  fiecare  animal  ra­  ta  insăminţare  arătura  trebuie  inreli-   G A C.  a  unui   însemnai  număr  dc   romi  pe  18  hectare.  In  vederea  spo­
                                                                                                                                                                                                                                     economice,  pe  cele  60
                                                                                                                                                                                                                        ririi  eficienţei
                                                                                zărei  furajere  pentru  care  există  con­  fii  echilibraie,  celor  cu  o  producţie  mut   r.idă  însă  in  stare  curată  de  buruieni.  tractoare  precum  si  folosirii  mal  judi­
                                                                                diţii  şi  care  asigură  de  asemenea  ob­  marc  h  s-a  adăugat  In  raţie  un  plus   Pertilizării  raţionale  a  solului  esie   cioase  a  tractoarelor  şi  maşinilor  agri­  hectare  planlaţiile  se  vor  face  in  sis­
                                                                                                                                                                                                                        tem  agropomicoi
                                                                                ţinerea  unui  furaf  valoros.   de  furaje,  iar  lirănirea  şi  adăpatul  s-a                      cole,  prin  reducerea   considerabilă  a
                                                                                                                 făcut  şi  sc  face  la  orc  fixe.  In  primă­  necesar,  de  asemenea,  să  i  sc  acorde             In  acesl  an  acţiunea  dc  proiecţie  u
                                                                                 Inp.   VIORICA   BATALAN    -                                     ţoală  atenţia.  In  afară  de  administra­  numărului  de  ore  de  staţionare.
               &   >*?:  '■&                                                    G A.C.  Ilia:  Gospodăria  noastră  co­  vară,  pentru  vaci  au  fosl  repartizate   rea  in  cantităţi  moderate  a  gunoiului        plani dor  a  fosl  dusă  ta  îndeplinire  în
                                                                                                                                                                                                                                              stropiri  la
                                                                                                                                                                                                                        mod  exemplar.  Cele  trei
                                                                                lectivă  se  numără  printre   unităţile   cele  mai  productive  păşuni  praciicin-   de  grajd,  azotatul  dc  amoniu  trebuie   Pealizărilâ  puteau  fi  insă  cu  mult   pomii  dm  livada  iinără  pe  rod  au  fost
                                                                               fruntaşe  din  raionul  Iha  In  ceea  ce   du-se  pâşunatul  raţional  pe  tot  tini-   folosit  cu  chibzuinţă,  cca  mal  nia’c   mâl  bune  dacă  tn  această  direcţie  exis­  aplicate  la  timp.  Acest  lucru  a  fost  po­
                                    ,T  la  ple   rtl  —  in  timpul  pauzei  —  vorbind   priveşte  producţia  de  lapte.  Pină  la  l   put  verii.  eficienţă  obţinlndu-se  cînd  se  adminis­  ta  o  preocupare  mai  susţinută  şl  din   sibil  datorită  aport i i '  i.rrf'ns  pe  ca'e
                                    “   in  tb'> ‘  ea  producţiei  agricole  in  unităţile  septembrie,  anul  acesta,  noi  am  obţi-   Au  fost  de  asemenea  asigurate  ani­  trează  primăvara  după  ce  griul  porneş-  partea  conducerii  utyiţâţilor,  agricole  pe  şi  l-au  adus  itirmnizatorit  din  brigadă
                                                                                     medj£-p"?  cfâ  di^ocăJlufafoiâ  malelor condiţiile; cazarjt, dţnxele.'mal  •(  &  ifittefi*'                                      fitosamtard  de  ia  S.M.T,  Dobra,
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38