Page 33 - 1963-09
P. 33
Pas. 2 Drttttbî toSfattămaM u t . s tirr
Plenara Consiliului P e n t r u c o n t i n u a s p o r i r e a p r o d u c ţ i e i a g r i c o l e
agricol regia
\ W b V . V .
Bilanţ şi perspectivă Timp ’de doua zile att avut loc •*
*i la Deva lucrurile şedinţei plenare \
’ * a Consiliului agricol regional. J*
Activitatea staţiunilor de maşini linia combaterii bolilor şi o dăună organelor şi organizaţiilor de partid, •jj La f/lenară au participat Iova- \
si tractoare s-a îmbunătăţii simţi torilor culturilor. In acest scop au trebuie să analizeze temeinic felul rafii Dumitru Dejeu, membru al "•
tor, planul de producţie pe cele fost puse la dispoziţia unităţilor cum sînt înfăptuite obiectivele din biroului Comitetului regional Hu- »■
două oaiinpanii fiind irealizot In agricole credite însemnate pentru planurile dc producţie pe anul 19C3 uedoara al P.M.R, preşedinte al
întregime. De asemenea, oalitolea procurarea substanţelor chimice şi Si să ia măsurile corespunzătoare pen *<• Comitetului executiv al Sfatului *•
lucrărilor este mult mai bună dc- a utilajului necesar. Prin buna or tru Tealizarea tuturor prevederilor, •* popular regional. Aurel Nistor, 5
cîl in anii trecuţi, scurlindu-se tot ganizare a lucrărilor şi mobilizarea creîndu-se astfel condiţii prielnice •„ secretar al Comitetului regional \
odată perioada de executare a a- unui număr marc dc colectivişti la pentru a se înfăptui cu succes şi sar % de partid, preţedintele Consiliului ’•
ceslora. Pe lingă realizările obţi efectuarea lucrărilor s-a asigurat în cinile pentru anul 1964. % agricol regional, Alcxe Ilagi, di- ■*
nute inşă, trebuie să arătăm că făptuirea şi depăşirea planului dc Una din cele mai importante sar \ rector în Consiliul Superior al %
in activitatea S. M. T. - urilor plantalii de pomi fructiferi şi vită cini care stau în faţa consiliilor agri "• agriculturii, profesor universitar
mai există încă unele deficiente de vie Prin efectuarea acestor plan cole raionale $i orăşeneşti şi a spe ■* Vasile Sonea, de la Institutul •)
privind buna îngrijire şi folosirea taţii s-au pus in valoare terenuri cialiştilor din gospodăriile colective, J. Central de Cercetări agricole Ducii- *.
raţională a utilajelor, educarea s* improprii culturilor agricole şt s-au este întărirea economico-organizatori- ,« reţii, membrii Consiliului agricol
instruirea mecanizatorilor ele. Prin- creat în unităţile respective surse că a acestor unităţi. In acest scop, •" regional, preşedinţii consiliilor
tr-o mai bună organizare a muncii importante de venituri. dezvoltarea economica şi consolida |t agricole raionale orăşeneşti, spe-
şi permanentizarea tuturor tractoa Rezultate bune s-au obţinui In cial\fii din unităţile agricole si ••
relor in unităţile agricole, se poale acest an şi în ce priveşte extinde rea fiecărei gospodării colective tre •* din permanenţele consiliilor agii- ■*
buie să se desfăşoare potrivit unui
îmbunătăţi continuu activitatea de rea suprafeţei ocupate cu legume si plan dc perspectivă, întocmit pe o du *• colc, conducători ni unor între prin•
viitor a- S.M.T,-urilor, ceea ce va zarzavaturi. De asemenea s-n extins rată de mai mulţi ani, fundamentat ,• den şi instituţii din regiunea ,•
permite acestora să-şi aducă o mult suprafaţa ocupată cu răsad noastră. •*
contiibutic tot mai însemnată la niţe şi s-a dezvoltat baza tehnică- multilateral pe baza studierii atente \ Plenara a avut drept scop ana- \ Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor şedinţei plenare.
creşterea producţiei agricole la ha. materială a legnmiculturii. Nu In a tuturor factorilor care acţionează »■ liza rozultatclor obţinute in acest
asupra producţiei : mărirea suprafeţe
După cum se ştie, o calc im suficientă măsură consiliile agrico lor, structura culturilor, căile de spo ■* an pe linia sporirii producţiei
portantă pentru realizarea sarcini le an sprijinit însă gospodăriile rire a recoltelor la ha., dezvoltarea |» agricole vegetale fi animale, in
lor cu privire la sporirea produc- colective in producerea de legume şep tel ii Iui şi sporirea productivităţii ►“ domeniul cercetărilor efectuate la Să asigurăm succesul
I iei agricole o constituie creşte timpurii $i din sortimente variate. animalelor, asigurarea unei puternice *, Staţiunea experimentală hortiviti-
rea suprafeţei arabile Rezultatele Nici posibilităţile de irigare nu s»nl baze furajere ctc. De asemenea, o !• cală din Genagiu şi la centrele
obţinute pin Ti acum de către uni folosite corespunzător nevoilor, alit atentie deosebită trebuie acordată îm i* experimentale din Gurasada şi
tăţile agricole din regiunea noas pentru cultura legumelor cit şi pen bunătăţirii planificării producţiei, or j, Galda, precum şi stabilirea măsu- campaniei agricole de toamnă!
tră in această direcţie nu sini tru celelalte culturi agricole. ganizării cit mai judicioase a brigă !• rilor cc urmează a fi luate pen-
mulţumitoare, deoarece planul de Condiţiile regiunii oferă posibili zilor permanente de producţie, folo i* tru noul an agricol.
creştere a suprafeţei arabile s-a tăţi mari pentru dezvoltarea creşte C Dezbaterile ce au avut loc pe Recoltarea culturilor de toamnă în stare de funcţionare toate utilajele dc insăminţare a culturilor de toam
realizat doar in proporţie c.e 53,7 rii animalelor. Prin măsurile ce s-au sirii raţionale a forţei de muncă, îm • marginea materialelor prezentate epoca optimă — s-a precizat In re existente şi alte mijloace de tran nă, se va intensifica ritmul de exe
la sută. Pe lingă măsurile de ex luat in G.A.C., pină la începutul bunătăţirii evidenţei muncii, precum »* in plenară fi în. cadrul şedinţelor feratul prezentat la plenară de către sport, organizindu-se echipe speciale cutare a arăturilor si pregătirea unul
tindere a suprafeţei arabile c ne lunii august efectivele de bovine şi creşterii cointeresării materiale a ’• tic luciu ale secţiilor consiliului nu iov, Nicolae Bela. vicepreşedinte al pentru încărcarea şi descărcarea pro pat germinativ corespunzător.
cesar să se acorde o atenţie spo au sporii la 5*4.752 capete, de por colectiviştilor în ridicarea producţiei ,• dovedit că sub îndrumarea orga-
rită si folosirii raţionale a terenu cine la 17.615 capete, iar de ovine J iiclnr Inculc de partid şi cu spri- Consiliului agricol regional — trebuie duselor. In campania însămîntărilor de
lui. De aceea, plantaţiile pomivili- la 111.335 capele Rezultate nesulis- şi în dezvoltarea averii obşteşti. [• finul sfaturilor populare, consiliile sfl constituie în aceste zile princi Se va urmări cu deosebită atentie toamnă vor lucra 796 tractoare. 594
cole tiebuîe aşezate numai pe te făcătoare in rreşlerca numărului de Ţinînd «cama de marile perspecti • agricole regional, raionale şi nrlfşe- pala preocupare a tuturor oamenilor ca recoltatul si depozitatul culturilor semănători de cereale şi multe alte
renuri imprctprii culturii cereale iinimaie s-au înregistrat în raioanele ve pe care încheierea colectivizării , veşti precum fi cadrele dc specialişti muncii din agricultura regiunii. In şl produselor de pe loturile semin- maşini agricole ca grape, cultivatoare,
lor, urmărindu-se ca prin lucrări Alba, Sebeş şi Orăşlic. unde la vaci agriculturii le-a deschis în faţa po • din unităţile agricole sînt hohhite acest 6cop. specialiştii din G.A.C. au cerc să se facă separat asigurin tăvălugi, polidisenri, eto. precum şt
de terasare şi combatere a eroziu sau vijcle planul nu s-a realizat porului nostru, îndrumaţi permanent •* să depună eforturi sporite in acii• datoria să eşaloneze aceste lucrări 4 500 atelaje din G.A.C.
nilor să se pună In valoare tere nici măcar în proporţie dc 50 la ■ vitatea lor de îndrumare fi de pe măsură ajungerii culturilor lo ma du-se păstrarea acestora in cele mai
nuri situate în pante mari, care sută Există tonte condiţiile ca pină de către organizaţiile de partid, co !• aplicare a regulilor ftiinlei agrn- bune conditiunl Prin folosirea Integrală a capaci
nu pot fi folosite in alte scopuri. la sf'irşiliil anului, prîntr-o muncă lectiviştii, inginerii, tehnicienii, me '* znnlelniic-C în scopul continuei sbo- turitate, în special pe tarlalele des Paralel cu recoltatul culturilor din tăţii de lucru a tractoarelor şl a ce
In ceea ce priveşte producţia suslinulă şi o preocupare mm aten dicii veterinari şi ceilalţi specialişti, • riri a protlucţiei agricole, a infăh- tinate în.sămînţăriî griului şi orzului cirnp 6C va organiza mai temeinic lorlalte utilaje aparţinînd S.M.T,,
de cereale se poale arăta că ea a tă din partea consiliilor agricole si trebuie să muncească cu şi mni mult ,m hiiiii sarcinilor puse in (ala agri- de toamnă strîngerca şi valorificarea legumelor G AS şi G.A.C. va trebui asigurată
fost pregătită mai bine decit in a conducerilor unităţilor, să 6e rea • culturii tic către cel de nl lll-len Concomitent cu recoltatul, o aten si fructelor, In special a acelora care terminarea pregătirii terenului sî în-
alţi ani. Astfel, s-au extins în cul lizeze efectivele de animale plan - elan pentru înflorirea agriculturii, '• Congres al partidului nostru ţie deosebită va trebui acordată tran sămînlarea culturilor de toamnă pină
tură soiuri mai productive, care ficale. De asemenea, e necesar să pentru realizarea cu succes a măreţe • In pagina dc. faţă redăm c.ilcva sportării producţiei din cimp şi eli suferă de pe urma brumelor tim
au fost amplasate după plante bune fie valorificate mai bine şi posibili lor sarcini trasate agriculturii de că • din problemele dezbătute tic că- berării terenului dc coceni şi alic purii, destul de frecvente în regiunea cel tîrziu la 25 octombrie ac.
premergătoare, iar semănatul s-a tăţile de creştere a producţiei ani • tre participanţii la plenară. noastră. In scopul realizării Indicilor cali
făcut înlr-un timp mai scurt, in te maliere. Pentru aceasta trebuie acor tre Congresul al 111-lea al Partidu resturi \*egetale Pentru aceasta e^to în acelaşi timp. unităţile agricole tativi U tnsămfntare, Inginerii din
ren bine pregătit şi fertilizat. Posi dată o atentie deosebită asigurăiii lui Muncitoresc Romîn. necesar sa fie revizuite şi puse în care deţin suprafeţe mat Însemnate unităţile agricole Împreună o i meca
bilităţile de sporire a producţiei bazei furajere şi recrutării celor mai nizatorii vor face proba semănăto
agricole in anul viilor sini cu mult buni colectivişti care să lucreze în de vii vor pregăti din timp recoltarea
mal mari. O importantă rezervă în sectorul zootehnic. Totodată e ne şt vinificarea strugurilor, precum şl rilor şt vor controla în permanentă
această privinţă o constituie apli cesar ca vacile de lapte să fie gru Cercetările utilajul, si vasele necesare acestor cantitatea de sămîntă distribuită de
carea Îngrăşămintelor naturale si pate pe loturi, in funcţie de pro lucrări si vor asigura spatiile cores semănăloare la hectar.
< bunice, prin încorporarea acestora ducţia dc lapte si să fie furajate punzătoare păstrării şt conservării Planul pc anul 1964 prevede extin
sub brazdă o dală cu arătura de diferenţial. în ce priveşte asigura producţiei Pe această linie, consiliile derea plantaţiilor pomî-vltlcole în re
bază. Necesitatea fertilizării unor rea bazei lurajcre. o preocupare în sprijinul producţiei agricole agricole vor îndruma conducerile uni giunea noastră cu 1 050 ha pomi fruc
suprafeţe cit mai întinse de teren principală a lucrătorilor din agii- tăţilor 6ă eşaloneze recoltarea viilor tiferi $1 400 ha. viţă de vie. In pla
reiese şi mai mult în evidentă dacă cultură trebuie să o constituie in- nul operativ al Consiliului agricol
avem In vedere faptul că pină acum silozarea tuturor resurselor de nu La Staţiunea experimentală horii* se administrează 20—30 tone gunoi, ficare a terenurilor si folosirea me pentru a nu se suprapune cu perioa
s-au aplicat îngrăşăminte pe mai treţuri. cotă din Geoagiu cercetările au fost 600—700 kg. superlosfat. 300—350 kg. canizării la principalele lucrări agro dele de vlrf ale muncilor dc cimp. regional s-a stabilit ea în această
puţin de 50 la sulă din suprafaţa O activitate mulţumitoare s-a des axate pe îmbunătăţirea metodelor ac azotat de amoniu şi 150—200 kg tehnice. Un volum însemnat de lucrări ce toamnă să se planteze 600 ha cu
planificată Pentru sporirea eficaci făşurat in ceea ce priveşte selecţia tuale de cultură şi a sortimentului sare potasică la ha. In legumicultura cercetările vor fi urmează n se executa tot în această pomi şi 100 ha. cu vi|ă de vl<\ adică
tăţii îngrăşămintelor s-au aplicat animalelor, fapt cc ne dă posibilita de plante cultivate, pe crearea de orientale 6pre ameliorarea soiurilor perioadă îl necesita pregătirea tere 57 la sulă din sarcina de plan.
amendamente calcaroase pe 1535 tea să sporim numărul exemplare soiuri ş! elaborarea unor noi metode Pentru dezvoltarea pomicullurii in raionate dc legume şi crearea dc so Pentru executarea acestor lucrări
ba. In raioanele Brad, llia şi oraşul lor din rase superioare. In peste de cultură. Astfel. în pomicultură tensive staţiunea experimentează nului şi insămîntarea culturilor de vor Identifica In plantaţiile exis
regional Hunedoara insă s-au trans 50 de gospodării agricole colective forme de coroană, distanţe de plan iuri mai productive şi cu însuşiri su toamnă pentru anul viitor.
portat cantităţi mai reduse de dolo- s-au introdus registre genealogice s-au stabilit cele mai bune soiuri de tare şl lucrări agrotehnice în livezi perioare. In acest scop, pe lingă lu Potrivit sarcinilor de plan pentru tente toate golurile şl se vor lua
mită, iar in uncie cazuri aceasta nu care evidenţiază, pe lingă datele pomi şt arbuşti fructiferi, potrivite înfiinţate In acest scop. Deşi lucră crările de ameliorare, care se fac la anul 1964 se prevede insămîntarea măsuri de completare « lor şl de
s-a încorporat în sol. privind originea animalului, şi po condiţiilor pedoclimatice şi economice rile 6Înt la început, se poale totuşi ardei gras, varză, morcov şi conopi suprafeţei de 71.103 ha din care protejarea pomilor din plantaţii con
Consiliile agricole raionale şi oră tenţialul lui economic Centrele de ale regiunii noastre Rezultatele ob trage concluzia preliminară că în re da se va începe selecţia castraveţi 63.100 ha cu grîn-secară, 4.750 ha tra rozătoarelor.
şeneşti, conducerile unităţilor agri însămînţări au sprijinit mult îmbu ţinute au permis să «e facă propuneri giunea noastră sînt condiţii naturale lor ,,de Luduş" din populaţia exis ou orz şl 3251 ha. cu alte culturi. La rîndul lor, conducerile gospo
cole, trebuie să organizeze în con nătăţirea calitativă’ n e'lectivelor dc importante cu privire la îmbunătăţi favorabile pentru Înfiinţarea acestui tentă, Pentru promovarea în cultură dăriilor vor trebui să se îngrijească
tinuare acţiunea de amendare a so animale,* însăminlind~~aT4rficial peste rea raionoril şi să constituie o baza a soiurilor de porumb, de grlu şl Pentru ea aceste lucrări să 6C des din timp de procurarea materialului
lului, astfel îneît pină la sfieşitul 21.800 vaci. Succese Însemnate au temeinică pentru mlcroraionarea po- fel de plantaţii, rezervîndu-se în a- cartofi celor mai productive şi de făşoare In bune condifnini este ne 6ăditor necesar Mit plantărilor din
anului să se realizeze integral sar fost oblinule şi în coca ce pliveşte micnlturil. cest scop terenuri fertile si cu po cesar să se la următoarele măsuri:
cina de plan, irespectîndu-se tot prevenirea şi combaterea bolilor şi sibilitate de Irigare. Pe astfel de te calitate superioară, în cadrul staţiu S.M.T. vor repara şl revizui între toamnă cît st pentru cele din primă
odată indicaţia dată ca terenurile a epLzotiilor. In scopul îmbunătăţirii sortimentu renuri pomii intră pe rod încă din nii şi a o serie de gospodării colec vara anului viitor.
respective să fie fertilizate cu În Pentru adăpostirca animalelor s-a lui pomicol o importantă mare o are anul al ITI-lea de la plantare. tive se va extinde organizarea cul gul utilaj necesar campaniei agri In acelaşi timp, O.R.PO.T.-ul va
grăşăminte organice Mai bine do prevăzut ca în acest an să se cons crearea de noi soiuri şi stabilirea \inor Tn legumieulturâ sarcinile de cer turilor comparative. cole de toamna, Iar prin grija Con urgenta terminarea proiectelor pen
cil In alţi ani s-au desfăşurat şi lu truiască un număr de 173 grajduri, clone valoroase. Pină acum au fost Tn scopul îmbunătăţirii păşunilor şl siliului agricol regional se va con- tru toate plantaţiile ce se vor exe
crările de întreţinere a culturilor, 107 adăposturi pentru porci, 08 sai dale în cultură un număr de 10 clone, cetare s-au axat pe găsirea color stilui un colectiv de specialişti care
precum şi recoltatul acestora. Re vane şi 56 cotete pentru păsări ele reprezentând un valoros mate mal potrivite măsuri agrotehnice tinetelor din zona dealurilor si zona va efectua un supracontrol al ca cuta în toamnă şl va sprijini cu spe
coltatul păioaselor, 6pre exemplu, Pină acum au fost date în folosinţă rial pomologic. care în condiţiile regiunii să asigure montană a regiunii Hunedoara, se lităţii reparaţiilor aslgurlndu-sc ca cialişti aplicarea lor în teren.
s-a terminat mai repede eu aproa 50 grajduri, 19 saivane, 30 adăpos Acţiunea de refacere $î dezvoltare producţii mari de legume. Prin folo fac cercetări care să stabilească com cel mai tîrziu la 15 septembrie în Condiţiile climaterice din acest an
pe 2 săptămini, comparativ cu anii turi pentru porci, 33 cotele pentru a pomicultmii Impune plantarea u- sirea de răsad viguros, repicat tn poziţia floristică pentru sporirea can tregul utilaj să fie trimis la gospo (nu îndeajuns de favorabilei au dus
păsări si 90 alte obiective. Ţinînd ghivece nutritive sau în pat germi titativă şi calitativă a producţiei de la obţinerea unor producţii de furaje
precedenţi. La treierLş însă, viteza nor suprafeţe Însemnate de teren. dăriile agricole colective.
scama de faptul că a trecut cca mai nativ bine călit, s-a reuşit s3 se ob păşuni şi fîncte. In viticultură se con scăzute, alît la tinetele naturale cit
de lucru a fost sub nivelul posibi mare parte din timpul favorabil efec Rezultatele experimentale au arătat ţină culturi de legume cu sporuri tinua cercetările asupra soiurilor de Un interes deosebit trebuie să a- st la Mnetele cultivate, ceea ce face
lităţilor, îndeosebi In raionul Haţeg tuării lucrărilor dc construcţii se im că cel mal bun şi economic mod de mar! de producţie. Cultivarea legu vilă din colecţia 6tatiunil si din viile corde conducerile unităţilor agricole ca în multe G.A.C balanţele furajere
şl oraşul regional Hunedoara. pune a fi luate măsuri urgente pen exploatare a terenurilor tn pantă melor pe brazde înalte, paltsarea ro de producţie ole unităţilor agricole şi în special cadrele tehnice asigu să fie deficitare. In această situaţie,
Bilanţul făcut după seceriş şi tre tru ca toate obiectivele planificate plantate ni pomi 11 oferă terenurile şiilor pe spalier de sîrma, permit mai cu 6copul îmbunătăţirii sortimentului rării seminţelor din solurile stabilite insilozarea tuturor resturilor vege
ierat arată să intr-un număr însem să fie ridicate in termenul stabilit. amenajate în terase. Pe terenurile bine mecanizarea si întreţinerea cul viticol existent. pentru fiecare unitate în parte In acest tale şt a cocenilor de porumb, pe
scop va trebui s3 se continue ni
nat de unităţi unde s-a aplicat cu Făcînd analiza realizării principa în pantă destinate plantaţiilor dc turilor. Pentru Îmbunătăţirea protecţiei condiţionarea seminţei reţinuta pen lingă porumbul 6lloz, constituie prin
stricteţe întregul complex de măsuri lelor sarcini în agricultură, reiese pomi, terasarea trebuie să se facă Principalele probleme care fac o- plantelor se urmăreşte biologia şi tru însămînţări şi să se trimită probe cipala cale de asigurare a hranei
înainte de plantare Pe pante uni
agrotehnice s-au realizat producţii că mai sînt o scrie dc acţiuni rămase forme o i înclinarea pină la 20 -15 bieclul cercetării pe anul 1964 sînt măsurile eficiente de combatere a u- la L.R.C.S. pentru determinarea va- necesară efectivelor de animale pro
ridioate şl de bună oalltate. Pe baza în urmă, îndeosebi în sectorul creş la sută, terasarea se poate face me cele referitoare la studiul agrome- nor paraziţi vegetali si animali din lorii culturale a acesteia, operaţiune prietate obştească 1n continuă creş
evaluărilor făcute se poate arăta terii animalelor si executarea lucră canizat. teorologic al centrelor viticole pomi plantaţiile horticole, cu 6copnl stabi re se cere a se termina cu cel pu tere. Pentru aceasta, consiliile agri
că ei la culturile prăsitoare se vot rilor de construcţii. Consiliile agri In livezile tinere situate în pante cole şi legumicole !n vederea raio- lirii elementelor de prognoză şl aver ţin 10 zile înaintea începerii însămln- cole raionale şl orăşeneşti vor tre
tizare
obţine producţii superioare Impor cole raionale si orăşeneşti, conducerile mecanizabile promovarea în produc nării şi extinderii culturilor horii- tărllor. imi să Intensifice ritmul Insîlozărilor,
cunoscînd că din cele 124.606 'tone
tante succese s-au doblndil şi pe unităţilor agricole, sub îndrumarea ţie a sistemului agro-pomicol pre viticole, ridicarea fertilităţii solurilor Cu privire la organizarea procesu Pină la 20 septembrie 6e va asi
zintă o deosebită Importantă deoa erodate şl slab productive destinate lui dc producţie în G.AC. se face gura în întregime cantitatea de anti- furaje planificate a se insiioza s-an
plantaţiilor de vii si pomi, Îmbună un studiu privind dezvoltarea şl realizat pină acum caniitătl cu mult
rece a dus la realizarea unor pro mălurice necesare, iar tratarea se
ducţii sporite agro-fnrajere. De a- tăţirea sortimentelor de pomi şl ar Îmbinarea ramurilor de producţie în minţelor se va face obligatoriu cu sub posibilităţi.
buşti frucliferl sub raportul produc G A.C dîn raionul Orăştie. Acest stu
ceea, este necesară generalizarea a- ajutorul porzolaloarclor. Pentru înlăturarea acestui neajuns
cestul sistem In cit mat multe unităli tivităţii şl a caltlătit fructelor etc. diu are drept scop să stabilească di se va intensifica recoltarea şl însl-
Refacerea şl dezvoltarea pomicol- recţiile de dezvoltare ale gospodării Pentru buna desfăşurare o acţiunii
agricole socialiste. de însănnînţare, consiliile agricole ra lozarea tuturor culturilor destinate
Desţelenirea făcută toamna timpuriu turli Impune asigurarea unităţilor cu lor. prinlr-o îmbinare armonioasă a pcnlru siloz, Iar în continuare, pină
material «ăditor pomicol de buna ca ramurilor de producţie. ionale şi orăşeneşti sînt datoare să
tn livezile pe rod situate pe terenuri îndrume conducerile G.AC. şl pc Ia satisfacerea integrală a necesaru
accesibile lucrării cu plugul, se im litate. şt în cantităţi suficiente. In Printr-o participare mai largă a specialiştii din unităţile agricole ca lui de furaje. G.A.S. şl G AG. vo,
pune ca o lucrare obligatorie. 1n- acest 6cop s-an organizat cercetări specialişlilor din agricultură la rezol col mai tîrziu pină la 15 septembrie insiioza coceni de porumb in ames-
truclt e-a poate aduce un spor dc pentru îmbunătăţirea metodelor agro varea problemelor celor mai acute pe tee cu alle resturi vegetale.
a.c. în toate unităţile «ă se întoc
rerollă de 70—150 la sută. tehnice de sporire a producţiei ma care le cere producţia se va aduce o mească planul do fertilizare al so- Realizarea la timp a tuturor aces
Prin lucrări experimentale s-a sta terialului 6ăditor pomicol. In vede contribuţie însemnata la dezvoltarea tor 6arclnl de mare Însemnătate ce
bilit că în condiţiile regiunii noastre rea creării de livezi durabile si pro agriculturii reqîunîi noastre, ceea ce îtiţ^i. stabilindu-se suprafeţele ce
ductive, studiile urmăresc îmbunătă urmează a fi îngrăşate, dozele de în stau acum în fata agriculturii regiunii
cele mai hune rezultate în pomicul va permile obţinerea unor cantităţi
tură se obţin dacă se aplică. înqrâ- ţirea agrotehnicii în livezi, precum s» sporite de produse ngro-alimenlare grăşăminte şi culturile care urmează noastre trebuie 6ă constituie pentru
săminte complete. Eficienta econo promovarea în producţie a culturilor şt creşterea continuă a nivelului de a fi însămîntate. toţi oamenii muncii de pe ogoare o
mică cea mai ridicată se obline cînd intensive, pentru o mal bună valori trai al oamenilor muncii. In scopul respectării epocii optime îndatorire patriotică.
Ing. ANA BACII,A — şef al sec ră, la gospodăriile colective din Viului
ţiei de creştere a animalelor din rn- de Jos, Mihalţ şi alfdc, suprafeţele
t!rul Consiliului agricol raional Orăş de pe care s-au recoltai cerealele oă[
tie. Consider — n spus iu cuulntul său Din discurile participanţilor ioasc au fosl eliberate cu multă in
iov. Ana bădiţi — că în or pani zarea ii r zi ere.
producţiei de furofe ar trebui Iunie In vederea îmbunătăţirii lucrărilor c-
unele măsuri. Noi, specialiştii din u- feduatc dc către mecanizatori, tre
priculiură trebuie să sprijinim şi să cu aproape 200 litri Io pic mai mul corespunzătoare, iar munca la ferma dc Organizarea culturilor comparative buie să crească exigenţa celor rare lac
îndrumăm gospodăriile agricole colec dccil iu aceeaşi perioadă a anului tre vaci a joşi şi este permanent contro- prezintă o deosebită însemnătate pen recepţia acestor lucrări. Cal Ha! ea ară
tive tn extinderea unor ail/nri furajere nd. La bazo succesului înregistrat a iută dc către brigadierul zootehnic şi tru stabilirea soiurilor celor mai potri turilor, insăminţărilor si a ailor lu
tare, in condiţiile regiunii noastre, ar slat în prunul rind hrănirca raţională inginerul gospodăriei. vite condiţiilor dc sol şi climă ale fie crări esfe necesar să fie verificată zil
putea da rezultate loarte bune. Eslc si îngrijirea alcntă a animalelor pre lup. IOAN LASCU - G.A.C. dm cărei uni laţi. Pc această bază colecti nic dc către inginerii agronomi şi pre
vorba mai ales de cultura guliilor fu cum şi priceperea, dragostea cu care Pianul dc Jos, raionul Sebeş, a îm viştii din Pianul de Jos vor insăminţa şedinţii G.AC. sau brigadierii ne
rajere şi a spurcetei. Guliile fura/ere işi duc la îndeplinire sarcinile in gri- părtăşit din experienţa pc care a acu- in toamnă cu gria dm soiut Ponca 70 cimp.
f ol asigura producţii piuă la 12 000 kg. liforii de animale, modul de cointere nmlal-o această unitate in ceea ce la sulă din suprafaţa planificată, cu
la ha Insilozalc sau administrate suo sare a acestora in obţinerea dc pro f.riveşte obţinerea unor producţii ridi Dczoslaia 20 la sută şi 10 ta sută cu IfifT. ŞTEFAN POPESCU ~ G.A.C.
stare proaspătă in hrana animalelor, ducţii tot mai sporite. Iotă pe scurt cum cate de cereale la ha. In această direc IC.A. 495. Pentru soiurile valoroase am pişcă, raionul Brad, a arătat :.ă
tic constituie un furaj deosebit de va s-a procedai in gospodăria noastră şi ţie — a arntal ci — pregătirea tere se va asigura un agrofond superior. o metodă eficientă care asigură o bună
loros. Pentru realizarea acestui obicc- metodele care au condus la obţinerea nului constituie una dm condiţiile ho- AUREL BOLUNDUŢ - director al folosire a terenurilor aflate in poiuă
tiv Consiliul agricol regional să afu- acestor rezultate. Încă dm iarnă s-a tăriloare. Astfel, seinănind gria după S ALT. Alba In campania agricolă de şi slab productive o constituie înfiin
ic insă gospodăriile colective in procu jăcut lotizarea vacilor in funcţie dc gria, in Icren bute lucrat, producţia ov- vară staţiunea dc maşini şi tractoare ţarea de plantaţii dc pomi fructiferi.
rarea de seminţe de gulii care nu sc producţia pe care o dădeau, încrediu tinutâ a fosl mai ridicată cu 200-300 şi-a realizat planul dc producţie in Pentru această destinaţie att fosl iden
găsesc decil in cantităţi mici la Agro- ţind u-sc celor mai pricepuţi îngriji lg. la ha. faţă de cea realizată dc pe proporţie dc 104 la sută. Acesl lucra tificate 60 hectare. Acţiunea de va’o-
sem. tori, cu experienţă şi cu achvitatc iade- suprafeţele cnllivate anterior cu plante a fosl posibil datorită unei bune orga rificarc a terenurilor în paulă va în
O mai mare extindere să cunoască :n .ungată, loturile cele mai valoroase. S-au considerate bune premergătoare. Pină nizări a muncii, permanentizării în cepe in toamnă, cînd se cor planta
special in raionul Orăşlic cultura ma stabilit apoi pentru fiecare animal ra ta insăminţare arătura trebuie inreli- G A C. a unui însemnai număr dc romi pe 18 hectare. In vederea spo
economice, pe cele 60
ririi eficienţei
zărei furajere pentru care există con fii echilibraie, celor cu o producţie mut r.idă însă in stare curată de buruieni. tractoare precum si folosirii mal judi
diţii şi care asigură de asemenea ob marc h s-a adăugat In raţie un plus Pertilizării raţionale a solului esie cioase a tractoarelor şi maşinilor agri hectare planlaţiile se vor face in sis
tem agropomicoi
ţinerea unui furaf valoros. de furaje, iar lirănirea şi adăpatul s-a cole, prin reducerea considerabilă a
făcut şi sc face la orc fixe. In primă necesar, de asemenea, să i sc acorde In acesl an acţiunea dc proiecţie u
Inp. VIORICA BATALAN - ţoală atenţia. In afară de administra numărului de ore de staţionare.
& >*?: '■& G A.C. Ilia: Gospodăria noastră co vară, pentru vaci au fosl repartizate rea in cantităţi moderate a gunoiului plani dor a fosl dusă ta îndeplinire în
stropiri la
mod exemplar. Cele trei
lectivă se numără printre unităţile cele mai productive păşuni praciicin- de grajd, azotatul dc amoniu trebuie Pealizărilâ puteau fi insă cu mult pomii dm livada iinără pe rod au fost
fruntaşe din raionul Iha In ceea ce du-se pâşunatul raţional pe tot tini- folosit cu chibzuinţă, cca mal nia’c mâl bune dacă tn această direcţie exis aplicate la timp. Acest lucru a fost po
,T la ple rtl — in timpul pauzei — vorbind priveşte producţia de lapte. Pină la l put verii. eficienţă obţinlndu-se cînd se adminis ta o preocupare mai susţinută şl din sibil datorită aport i i ' i.rrf'ns pe ca'e
“ in tb'> ‘ ea producţiei agricole in unităţile septembrie, anul acesta, noi am obţi- Au fost de asemenea asigurate ani trează primăvara după ce griul porneş- partea conducerii utyiţâţilor, agricole pe şi l-au adus itirmnizatorit din brigadă
medj£-p"? cfâ di^ocăJlufafoiâ malelor condiţiile; cazarjt, dţnxele.'mal •( & ifittefi*' fitosamtard de ia S.M.T, Dobra,