Page 35 - 1963-09
P. 35
Nr. 2707
Pag. « Dramul socialismului
Şedsi
ULTItlLlE $TIR1 * ULTIMELE $TIR1 Ar ULTIMELE ŞTID1 Ă ULTIMELE ŞTIRI Ar ULTIMELE ŞTlttl * ULTIMELE ŞTtTM
Consiliului de Securizata
ra s v
NEW YORK 10 (Agerpres). — Africi, ceea ce impune adoptarea
I P ţ p nuat luni dnpă-amiază examinarea unor acţiuni urgente din partea
Consiliul de Securitate a conti
Consiliului de Securitate.
problemei situaţiei din Rhodesia du Explicind poziţia statelor africane
fuid. In cadrul şedinţei au luat cu- care se opun transferării atribuţiilor
vinlul reprezentanţii Republicii Mali puterii coloniale guvernului rasist
şi Republicii Arabe Unite, care au al Rhodesiei de sud, reprezentantul
expus punctul de vedere al ţărilor
Comemorarea Zilei victimelor Janos Kadar afrioane în această problemă. Re R.A.U. a spus : „Dar cp fel de au-
loritalc există in prezent In Rho
Sesiunea Comitetului Iugoslavia prezentantul Republicii Mali, Sori desia de sud? Reprezintă această
fascismului în R. D. Germană a sosit Coulibaly, a declarat că obiectivul autoritate aspiraţiile şi interesele
O.N.U. pentru folosirea (Regiunea Vojvodina), într-o vizită principal al minorităţii albe care locuitorilor acestei tari? Răspunsul
BERLIN 9 (Agerpres) — asemenea, numeroşi Invitaţi de peşte BELGRAD 10 (Agerpres). — guvernează în Rhodesia de sud este este cu siguranţă negativ. Winslon
După cum transmite agenţia Ta-
spaţiului cosmic în Populaţia R.D. Germane a come hotare, reprezentanţi ai asociaţiilor niug, Janos Kadar, prim-secretar al neoficială în Iugoslavia. de a instaura un regim de apartheid. Field, actualul prim-ministru. a ve
F.l a sublimat că Marca Britanic va
morat Ziua victimelor fascismului. foştilor deţinuţi şi luptători anti Janos Kadar şi persoanele care tl crea o 6itualic periculoasă în A fri nit Ia putere în urma rezultatului
C.C. al P.M.S.U., preşedintele gu
scopuri paşnice Cu acest prilej, In Piaţa August fascişti. vernului revoluţionar muncitoresc însoţesc au fost înlimpinali de pre ca, dacă va transfera guvernului alegerilor care au avut loc la 14
decembrie 1962 In baza constituţiei
Bebel din centrul Berlinului demo Guvernul R.D.G. a conferit meda ţărănesc ungar, a sosit la 9 septein- şedintele R.S.F. Iugoslavia, I. Broz minorităţii albe atribuţiile sale. din 1961, care a fost fn mod repe-
NEW YORK 10 (Agerpres) crat a avut loc un miting de masă lia ,.Luptător împotriva fascismului" bvie în localitatea Karageorgevo Tito Luind apoi. cuvînlul, reprezentan lat condamnată de Adunarea Gene
La New' York a început cea de-a la care au participat zeci de mii de reprezentanţilor rezistentei antifas tul Republicii Arabe Unite, Mah- rală a O N U . ca fiind nedemocra
iV-a sesiune a Comilelulul O N U . cetăţeni ai capitalei R D. Germane ciste din Germania şî din alte ţări, mud Riad, a arătat că prin hotărî- tică, discriminatorie şi inacceptabdă
printre care şi R P Romînă, Meda SnfeniuS preşedintelui Kennedy
pentru folosirea spaţiului cosmic In fala celor prezenţi a luat cu- rea de a transfera toate atribuţiile mojoriiatii covîrşitoare a populaţiei
Rhodesiei de sud. Rezultă că asa-
In scopuri paşnice. Reprezentanţii vinlul Kurt Hager, membru al Bi lia a fost conferită tovarăşilor WASHINGTON 10 (Agerpres), — tăţi şl în alte părţi ale acestei ţări. «ale guvernului rasist al Rhodesiei numitul guvern al lui Winston Fie’.d
de sud, guvernul britanio ignorează
Gheorghe Stoica, Ion Popescu Pu
UR.SS, si S.U.A. care au luat eu- roului Polilio şi secretar al CC. al Recunoscând că guvernul sud-vietna- apelurile şefilor celor 32 de state nu are nici o bază legală şi, in con
PS.U.G. ţuri, Vasile Vilcu, Vasile Vaida, Ma La 9 septembrie, preşedintele
vînIu) la şedinţa din 9 septembrie au S.U.A., John Kenncdy, a acordat un mez a pierdut încrederea poporului, africane şi recomandările O.N.U. In secinţă, orice transfer al puteri' unul
La miting au luat cuvintuî, de rin Florea lonescu. preşedintele S.U.A. a declarat în aceste condiţii, a spus reprezentan asemenea guvern este ilegal".
salutat semnarea Tratatului cu privire Interviu societăţii de televiziune Consiliul dc Securitate va conti
Honul Broadcasting Cormpany", acelaşi timp că „nu consideră opor tul R.A.U, există un pericol grav
Ja Interzicerea parţială a experienţe O nouă provocare la frontiera dintre In cadrul căruia s-a ocupat de uncie tună o reducere a ajutorului ameri şi imediat pentru pacea şi securita nuu In viitoarele sale şedinţe exa
lor nucleare, precum şi lărgirea co probleme internaţionale şi de poli can acordat Vietnamului de sud, in- tea Rhodesiei de sud şi a întregii minarea acestei probleme.
R.D.G. şi Berlinul occidental tică internă. Referindu-se la discu truoît o asemenea măsură s-ar pu
laborării ştiinţifice 60vieto-americane.
ţiile din Senatul S.U.A. asupra Tra tea repercuta asupra întregii infra
Reprezentantul U R S S., N. T. Fe- BERLIN 10 (Agerpres). — finanţată de serviciul de spiona) a tatului de la Moscova cu privire la structuri guvernamentale sud-viel-
dorenko, a «cos în evidentă lărgirea La 8 septembrie bandiţi din orga lui Gehlen. Printre atribuţiile el Interzicerea experienţelor cu arma nameze. Este de datoria Statelor Uganda va deveni republică suverană
colaborării dintre S.U.A. şi Uniunea nizaţia teroristă „Hierman" din Berli figurează şi organizarea de tulburări nucleară, preşedintele Kennedy şi-a Unite, a spus Kennedy, să răinină
In Vietnamul de sud".
Sovietică în domeniul folosirii paşnice nul occidental au rănit grav pe şl provocări la frontiera dinlre R.D.Cj* exprimat speranţa eă acest tratat Trecînd la probleme de politică in KAMPALA 10 (Agerpres) colegiu electoral, compus din membrii
va Ii ratificat. O respingere de că
subofiţerul Siegfried Wieder din paza şi Berlinul occidental. Primul ministru al Ugandei, MiUon Adunării Naţionale şi din miniştrii gu.
a Cosmosului ceea ce. la nudul 6ău, tre Senat a tratatului, după ce gu ternă. Kennedy a reafirmat că pro vernelor locale. îşi vor putea pune
frontierei R D. Germane, care îşf Numai in prima jumătate a anului. Obole, a anunlat la 9 septembrie că
contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor făcea 6crviciul pe frontiera de stal a 1963, se arată în declaraţie, au fost vernul s-a obligat să-l respecte, a gramul de înlesniri fiscale pe care guvernul ugandez a hotărît să anuleze candidatura pentru funcţia de prese-
l-a prezentat Congresului american
dintre cele două ţări. El a arătat ca R.D.G. cu Berlinul occidental. înregistrate 60 de cazuri de mitraliere spus el, va aduce prejudicii poziţiei „constituie cel mai bun remediu îm Incepind de la 9 octombrie, cind se dinte al republicii şefii locali eredi
Statelor Unite în lume.
racterul pozitiv al unor recomandări Ministerul Apărării Naţionale al a teritoriului R D. Germane din partea O mare paile a interviului a fost potriva ritmului insuficient de dez va sărbători prima aniversare a pro tari şi şefii guvernelor locale ou sta
«ontinute In rapoartele subcomitete R.D G. a dat publicităţii la 9 septem Berlinului occidental, şapte încercări consacrată situaţiei din Vietnamul voltare economică a Statelor Unite". clamării Independentei ţării, statutul tut neraonarhic. Din componenta
brie o declaraţie in care se arată că de sud. Kennedy a declarat că Sui Dacă nu vor fi întreprinse aceste de dominion al Ugandei. La această Ugandei fac parte o serie de teritorii
lor. El a subliniat însă în legătură de a arunca In aer construcţiile de
acest atac a fost sâvîrşit de aceiaşi frontieră. tele Unite „sînt preocupate de agra măsuri, a adăugat el, „noi vom în dală. Uganda va fi proclamată repu care au pe plan local un regim mo
cu aceasta că in subcomitetul juridic varea situaţiei din această ţară, în narhic.
oameni care de o vreme îndelungată registra o creştere a şomajului şl, blică.
nu s-a realizat un acord cu privire organizează provocări la frontiera deosebi în regiunea Saigon". El a posibil o nouă perioadă de recesi La 9 septembrie a fost dat publi Proiectul de lege amintit va fi dez
la principiile de baza ale legislaţiei dinlre R.DG. şi Berlinul occidental. Deschiderea sesiunii adăugat că dacă nu vor fi întreprin une economică". cităţii un proiect de lege prîn adop bătut de parlamentul ţârii in sesiu
se măsuri, situaţia s-ar putea înrău
In domeniul cercetării şi folosirii spa După cum 6e ştie, organizaţie Comitetului Executiv tarea căruia Uganda devine un 6tat nea sa viitoare, care începe la 23
„Hierman" este o bandă clandestină suveran, cu un preşedinte ales de un septembrie.
ţiului cosmic. Iar un acord în acest al Consiliului de solidaritate
de spionaj şi diversiune care 6e
domeniu, a spus el, este absolut ne bucură de sprijinul binevoitor al al ţărilor Asiei şi Africii Scoaterea gărzilor naţionale ale statului
cesar. autorităţilor Berlinului occidental, este NICOSIA 10 (Agerpres). —
La 10 septembrie la Nicosia s-a Alabama de sub autoritatea La Saigon continuă
deschis sesiunea Comitetului Execu
Congresul Infernafionalei tiv al Consiliului de solidaritate al guvernatorului rasist Wallace demonstrafiile studenţilor
ţărilor Asiei si Africii. Pînă In pre
zent, pentru a participa Ia lucrările NEW YORK 10 (Agerpres). — Alabama dc sub autoritatea guverna SAIGON 10 (Agerpres). — Autorităţile sînt tot mai neliniş
socialiste sesiunii, au sosit delegaţii din 24 de Deschiderea şcolilor în statul Ala torului. In acelaşi timp preşedintele Agenţiile de presă relatează că tile de demonstraţiile studenţilor,
tărl. Se aşteaptă sosirea delegaţiilor bama a avut loc luni înlr-o atmos l-a împuternicit pe ministrul de război demonstraţiile studenţilor au conti care se ţin lanţ in ciuda valului de
AMSTERDAM 10 (Agerpres). — prilej a fost adoptată o rezoluţie In din alte 6 ţări. feră descrisă de agenţia France McNatnara „să ia toate măsurile ne nuat în tot cursul zilei de luni Ia represiuni. Ele consideră că studen
La Amsterdam, s-a deschis la 9 care se cere „îmbunătăţirea orga- La solemnitatea de deschidere a Presse drept „explozivă". Sfidind cesare pentru a restabili situaţia, In Saigon, transformîndu-se în adevă ţii constituie „un factor extrem de
septembrie, cel de-al 8-lea Congres nizaliei alianţei atlantice", insă sesiunii, care a avut loc la 10 septem hotărinle Tribunalului suprem al clusiv folosirea eventuală a trupelor rate bătălii intre demonstranţi şl sensibil". Agenţia Associated Press
al Internaţionalei socialiste, la care aceasta nu pentru a renunţa la vreu brie, au rostit cuvinlări de salul S.U.A., guvernatorul rasist al aces federale". Casa Albă a dat publicităţi) trupele diemiste. Numărul arestaţi arată ca autorităţile intenţionează
să numească în posluri universitare
participă peste 100 de delegaţi ic- nele din obiectivele acestui pact Papadopoulos, ministru ad-înlerim ol tui stat George Wallace, a ordonat o proclamaţie In care persoanele, lor se ridică în prezent la peste un grup de 65 de ofiţeri ai arma
1.300. Marţi
transmite
dimineaţa,
prezentînd partide 60cial-democtate agresiv, ci doar pentru a „da posi afacerilor interne al Ciprului, si gărzilor naţionale, cu numai trei ore oficiale sau nu, care se împotrivesc agenţia France Presse, au continuat tei, credincioşi regimului dlctalo-
înaintea deschiderii şcolilor, să îm
din 24 de ţări ale lumii. Principala bilitatea puterilor membre să-şi spu Lissarides, preşedintele actualei se piedice accesul copiilor de culoare masurilor de eliminare a segregaţiei tulburările la mai multe şcoli supe rtal.
problemă pe ordinea de zi a con nă cuvintuî în diferite domenii ale siuni a Comitetului executiv. în cele nouă şcoli integrate din sînt invitate să-şl înceteze îndată rioare din capitala sud-vielnamcză. Camarila lui Ngo Dinh Diem a
gresului o constituie, după cum sub strategiei generale". In acest sens Yussef es-Sibai, secretarul general Blrmingham, Mobile şi Tuskegee. activitatea şi să se retragă Sn mod Ele nu au putut lua Insă amploare început să suspecteze chiar unele
liniază agenţiile occidentale de pre agenţia Reuter se referă la o decla al Secretariatului permanent al Con Intervenţia gărzilor naţionale In paşnic. din cauza măsurilor extrem de se personalităţi de frunte ale rcqlrau-
să, examinarea situaţiei interna raţie a lui George Broum, purtăto siliului de solidaritate al ţărilor statul Alabama a fost urmată de o în virtutea decretului prezidenţial vere luate de autorităţi. Mai multe lui. Associated Press relatează <ă
ţionale ca urmare a încheierii Tra rul de cuvînt Sn problemele militare Asiei şi Africii, a prezentat un raport declaraţie specială dată publicităţii soldaţii care înconjurau şcolile din şcoli au fost închise, iar trupele au mai multe figuri oficiale de prim
rang au dispărut în ultimele zile si
luat poziţie în incinta lor. Un marc
tatului de la Moscova, cu privire la al partidului laburist britanic care a la sesiune. de preşedintele Kennedy, in care se localităţile Tuskegee, Mobile şi Bir- număr dc părinţi ai studenţilor ares se crede că au fost arestate de p«>-
interzicerea experienţelor nucleare criticat Încercările Washingtonului Pe ordinea de zl a sesiunii se află arată că „guvernul va face lot ce mlngham, au primit ordin să se re taţi au demonstrat in faţa secţiilor liţîa secretă. Printre acestea se află
In trei medii. de a conduce In mod absolut alianţa problemele întăriri! solidarităţi! po este necesar pentru respectarea ko- tragă, Astfel elevii de culoare au de poliţie împotriva represiunilor Dang Duc Khoi, şef ad|unct al ser
tărîrilor judecătoreşti cu privire la
Discuţiile de politică generală au şl a susţinui „egalitatea partene poarelor afro-aslatice 1n lupta împo lichidarea segregaţiei dim şcolile sta putut pătrunde In şcoli. Agenţiile diemiste. viciilor de Informaţii ale guvernului.
început prin prezentarea unui ra rilor", triva războiului, agresiunii si impo- tului „Alabama". Totuşi, sc spune americane de pre^ă anunţă că gu
port alcătuit de liderul parlidului în continuarea declaraţiei, „măsu
In cadrul unei şedinţe de lucru ■rlalismulul, pentru lichidarea domina vernatorul stalului Alabama a încer
laburist britanic, Harold Wilson. In care a avut loc marii dimineaţa, a ţiei Imperialiste, a colonialismului si rile guvernului vor fi înfăptuite nu cat pînă în ultimul moment să se C.I.A. finanţează în secret
raport se preconizează printre alte mai in cazul tind guvernatorul Wa-
fost aleasă noua conducere (Biroul) neocoloniaJismulul, pentru indepen llace ne va sili să procedăm astfel". împotrivească acestor măsuri. Fenlru
le crearea unor zone denuclearizate a Internaţionalei socialiste : Erich denta naţională deplină, pentru des a evita să la cunoştinţă fn mod ofi unităţile speciale diemiste
Ziua deschiderii şcolilor în S.U.A.
în Europa centrală. America Latină, Ollenhauer (Germania occidentală) tinderea încordării Internationale şl a cunoscut şi alte manifestaţii ale cial de ordinul preşedintelui Keuneriv,
Asia de sud-est, Orientul Mijlociu WASHINGTON 10 lAgerpres] semnificativ că purtătorul de cuvînt
— preşedinte, Harold Wilson (An pacea generală. S-a prevăzut adopta populaţiei de culoare iu semn de Wallace a părăsit la un moment dai
şi pe întregul continent african In rea unor măsuri concrete pentru protest împotriva menţinerii segre sediul administraţie) statutul „excor- Agenţia United Press International a refuzat 6ă se refere la Ştirile cu
cadrul discuţiilor a luat ouvînlul glia), Guy Mollet (Franţa) şi Tage sprijinirea mişcărilor de eliberare gaţiei în invătămint. In oraşul Jer- tat de un mare număr de soldat!" relatează că foitele speciale 6ud-viet- privite la finanţarea din fondurile se
din nou H. Wilson, care a declarat Er] a lider (Suedia) — vicepreşedinţi. din Asia şi Africa, sey City peste 900 de copii negri pentru a împiedica pe oricine să se nameze care au efectuat In luna au crete ale C.I.A, a unităţilor speciale
că este în favoarea unei dezarmări au boicotat deschiderea şcolilor ce- apropie de dinsul spre a-1 prezenta gust atacul Împotriva budişlilor din diemlsle.
controlate in Europa, „dar în aşa fel Conferinţa miniştrilor de finanţe rlnd să se pună capăt segregaţiei. ordinul. Vietnamul de sud sînt finanţate in Agenţia France Presse citează
Incit să nu se schimbe echilibrul La Memphis (Tennessee) sute de secret dc Agenţia centrală de investi* cercuri autorizate americane care au
negri au instalat pichete
în fata
de forte". ai Pieţei comune clădirii Consiliului educaţiei, pro- galii a S.U.A. Comandantul acestor subliniat că „obiectivul nr. 1" a!
Primarul Berlinului occidentul, testînd fată dc supraaglomerarea Studenţi qhanezi unităţi, colonelul Le Kuang Tung, pri Statelor Unite râinine lupta Împotriva
W illy Brandt, unul dintre conducă PARIS 10 (Agerpres) Potrivit agenţiei U, P. I, Franţa se şcolilor in care învaţă copiii lor. meşte în fiecare lună 250.000 de do partizanilor Vielkong Guvernul ame
torii Partidului social-democrat din La 9 septembrie, la Paris s-a deschis străduieşte să obţină şi adoptarea de molestaţi de rasişti lari din partea reprezenlanlilor C.I.A. rican consideră, din această cauză, eă
Germania occidentală, a intervenit conferinţa trimestrială a miniştrilor către ţările membre ale Pielei co In Urma Intervenţiei trupelor din la Saigon, în afară de sumele alocate este mal Important să continue 6ă a-
în cadrul discuţiilor făcind apologia de fmanle din ţările membre ale Pie mune a unor măsuri pentru a împie unităţile militare ale stalului Alaba- în S.U.A. prin ajutorul american în mod oficial. corde ajutor regimului Iul Ngo Dinh
„strategiei" occidentale in problema ţei comune. Conferinţa, care va dura dica ca un mare număr de Întreprin nia, trimise de guvernatorul Wallace Acest colonel, care osie considerat Dlem, decît să reducă acest ajutor.
Berlinului occidental. două zile, va trece în revistă evolu deri din aceste ţâri să intre în miinile pentru a opri copiii de culoare să pă NEW YORK 10 (Agerpresl cel mai influient militar de la Saigon, Poziţia guvernului american de spri
In cuvîntarea sa din eadrul d's- ţia conjuncturii economice în ţările unor socielăti slrâine, îndeosebi ale trundă în şcoli, preşedintele Kennedy Agenţia Associated Press relatează primeşte anual din fondurile 6ecrele jinire a dictatorului sud-vietnamez
cutiilor politice, ministrul afacerilor Pielei comune, precum si stabilirea a dat publicităţii uu decrel prin care că trei 6ludenţi ghanezi care învaţă ale C.I.A 3 milioane dc dolari pen provoacă o adlncă nemulţumire in
externe al Belgiei, Spaak, a recu condiţiilor de ajutorare a ţârilor aso unor firme din S. U. A, scoale gărzile naţionale ale stalului In S.U A au fost atacaţi şi răniţi de tru trupele sale cu un efectiv dc Statele Unlle. Senatorul Mor6e a ce
noscut largul ecou internaţional ai ciate Ja Comunitatea economică eu o bandă de rasişti albi in apropierea 2 000 de oameni. Agenlia relevă că rut ca Statele Unite să plece din Viet-
Tratatului de la Moscova, subliniind ropeană. Potrivit agenţiei Reuter, se oraşului Tu6caloosa (Alabama). Cei aceste unităţi au fost constituite, In namul de sud El a declarat că îm
că el „deschide calea către discuţii aşlcoplă ea miniştrii de finanţe ai ce trei tineri care erau insoliţi de un struite sl înarmate de C I A. cu un preună cu colegii săi consideră că
reale In vederea consolidării păcii". lor sa6e să discute, de asemenea, pastor alb şi de un tinăr american sn şî jumătate In urmă pentru a efec este „oribil să sprijin! un asemenea
Preşedintele partidului social-dc- „războiul păsărilor" cu Statele Unite, au fost obligaţi de rasişti mascaţi si tua operaţiuni speciale în legătură cu regim dictatorial şl tiranic, cum este
mocrat din Germania ocoidcntală, deşi această problemă nu figurează înarmaţi cu pistoale să coboare din trecerea gramlei In spre nord pentru regimul Iul Ngo Dinh Dmm" Morse
Erich Ollenhauer a făcut o decla pe ordinea de zt oficială. automobilul lor, după care an fost lo organizarea unor acţiuni agresive tn a arălat că s-a hotărit să facă aceas
raţie în acelaşi sens, subliniind im Cu toate că după şedinţa din prima viţi cu bestialitate. Ei au fost inter Republica Democrată Vietnam. tă declaraţie, după ce a citit relată
portanta Tratatului de la Moscova zi nu a fost dat publicităţii nici un naţi in spitalul l_rniversi-t31iî Vander- Pe de altă parte, un purtător de cu- rile presei deşpre finanţarea de către
pentru a uşura viitoarele tratative comunicat oficial, corespondentul din b i 11. vint al Denartamentulul de Stal a CI A. a unităţilor speciale folosite in
dinlre Est şi Vest. Paris al aqwfliei U.P.I. subliniază, ci Studenţii ghanezi au informat Am precizat că nu a intervenit nici o mo
A luat cuvintuî. dc asemenea, re tind cercuri bine Informate, că Franţa basada Ghnnei la Washington despre dificare fn acordarea ajutorului ame reprimarea budişlilor, studenţilor şi
prezentantul social-democraliei din a chemat la adoptarea unor măsuri occst incident. rican pentru regimul diemist. Este elevilor.
Danemarca, Jacobus Suurhoff, care nnliînflalionisle de către ţările mem
ş-a referit la divergentele interocci- bre ale Pielei comune avînd In vede
rUmtale. vorbind despre „marile re „ameninţarea haosului financiar
obiecţii" pe care le nutreşte fată de în sistemul monetar al celor şase", m ' Resemnarea" Washingtonului
politica guvernului francez. Înainte concretizat în special prin creşterea
de începerea congresului a avut loc substanţială a preturilor. In Italia, de
o şedinţă la care au participat li pildă, ele au sporit In decurs de un
derii partidelor socialiste din opt an cu 13 ]a sută. iar In Franţa cu „Nu mai vreau 6ă aud de ludo- tervenit în această politică. SU.A., Încercare a fost făcută înlr-adevăr,
ţări membre ale N A T O Cu acest 7 la sulă. china !" Cel care a făcut aceaslă de explicau oficialităţile americane, 6-au nu a constituit decît un bluf. Prin
claraţie mi este cum s-ar crede, „resemnat" cu actuala situaţie din cipalul pentru Washington a fost sl
preşedintele Kennedy Aceste cuvin Vietnamul de sud şi cu prezenta în rămlne lupta împotriva acelora care
te au fost rostite mai demult de continuare !a putere a clicii die se opun în fapt şl cu toate forţele
D ezbaterile din Senatul S.U.A. Franklin Roosevcll Ele erau adresate miste. lor regimului dictatorial al lut Ngo
şefilor militari care doreau o In Comentind această schimbare, zia. Dinh Diem, adică împotriva forţelor
WASHINGTON 10 (Agerpres). — senatorial pentru problemele dezar tervenţie americană In această parte rul „New York Times" face preţioa patriotice.
In cea dc-a doua' zi a dezbateri mării. Humphrey 6-a pronunţat in a lumii. se precizări : „Învăţămintele crizei După cum subliniază agenţia Fran-
lor care se desfăşoară în Senatul favoarea ratificării tratatului subli Paradoxal, exclamaţia fostului pre ce Presse, Washingtonului l-a fo*l
S.U.A. în legătură cu ratificarea niind că el micşorează riscurile unei şedinte Roosevell a fost adusa la cu-" necesară „o detaşare" oarecare de
Tratatului de interzicere a experien catastrofe mondiale nucleare şi şi-a noşlinta poporului american chiar dc N O T Ă E X T E R N Â regimul „cu care s-a identificat
ţelor nucleare a luat cuvintuî sena exprimat convingerea că Uniunea Dean Rusk, pe atunci un obscur co prea multă vreme". în momenlu! în
torul Huber Wuniphrey, adjunctul Sovietica doreşte reducerea cursei lonel In trupele americane din Ex care lupta împotriva acestui regim
liderului majorităţii democrate în înarmărilor şi destinderea situaţiei tremul Orient, Iar acum secretar de actuale sînt evidente. Prima învă a cuprins practic toate păturile
Senat şi preşedintele subcomitetului internaţionale. stat al S U.A., omul care are respon ţătură este că războiul Împotriva populaţiei Vietnamului de sud, iar
sabilităţile principale in elaborarea partizanilor din Vietnamul de sud opinia publică internaţională s-a
nu este
numai războiul lui
Ngo
politicii americane fată dc Vietnamul Dinh Diem, ci totodată propriul nos ridicat cu vigoare împotriva repre
Rezultatele referendumului din Algeria de 6ud. In această catilale, urechile tru război, un război din care nu siunilor din această tară. Dar die-
«ale sfnl nevoite să audă multe
vesti din Indochina, mai exact din ne putem retrage şi pe care nu tre mişlii au reuşit să sc menţină. Sr
ALGER 10 (Agerpres). — baţi constituţia care vi se propune)", Vietnamul de sud. buie să-l pierdem A doua conclu pare că aceasta a fost de ajuns cercu
La 9 septembrie, la Alger au iost un număr de 5.122.854 de alegători. Elaborarea politicii americane fa zie esle că guvernul a Înţeles. In rilor oficiale din S.U A. lată, deci,
anunţate rezultatele referendumului Din aceştia, 5.018.692 au răspuns ţă de Vietnamul de sud s-a dovedii «ffrşil, că nu a apărut nici o „a 6ensul „resemnării” atribuite guver
pentru aprobarea primei constitu în mod aîirmativ. a fi o treabă foarte dificilă. După treia forţă" Sn 6fare să Ia locul Jul nului american fală de prezenta în
ţii a Republicii Algeriene Democra Constituţia urmează să Sie pro ce timp de cîliva ani S.U A. au spri Diem. (Prin „a treia forţă" înţele continuare la putere in Violnamul
tice şi Populare, care a avut loc U mulgată de viitorul preşedinte al jinit necondiţionat războiul dictato gi nclu-se, fireşte, un grup mal puţin de sud a lui Ngo Dinh Diem şf *
8 septembrie Ele cuprind voturile Republicii Algeriene Democratice şl rului Ngo Dinh Dlem împotriva par- compromis, dar devotat Washingto celorlalţi membri ai familiei 6alc.
exprimate pe teritoriul algerian. Populare, care va îl ales prin vot tizonilor sudvietnamezl, diplomaţia nului N. R.). „Resemnarea", care costă poporul a-
Nu s-a încheiat încă numărătoarea universal duminică, 15 septembrie. R. F. GERMANA: In legătură cu împlinirea a 24 de ani de la în americană a schimbat subit tonul, merican un milion si jumătate de
voturilor algerienilor locuind In Agenţiile de presă relatează că ceperea celui de-al doilea război mondial, locuitorii oraşului vest- trlmbitînd cu surle şi tobe o nouă Cu alte cuvinte, Încercarea ame dolari pe zi, şl numeroase vieţi a-
străinătate. la 10 septembrie a fost convocată german Diisseldorf, au organizat o puternică demonstraţie sub lozin politică fală de Vietnamul de sud. ricanilor de a face o întoarcere da mcricane, ca să nu vorbim decît de
Potrivit agenţiei France Presse. la Alger conferinţa naţională a ca cile: „împotriva bombelor atomice şi a politicii legilor excepţionalei", prelins anlidîctalorîalâ. Dar nu au 180 de grade In atitudinea lor fată un singur aspect al Intervenţiei
din totalul de 6.314.451 de înscrişi, drelor F.L.N. care l-a desemnat in „1 septembrie 1939 să nu se maî re petei", „Europa centrală — o punte trecut de.clt dleva zile şl o nouă de regimul dictatorial al lut Ngo S.U.A. în Vietnamul de sud.
s-au prezentat in faţa urnelor pen unanimitate pe Ben Bella candidat între esl şi vest I". schimbare, lot a111 de bruscă, a In Dinh Diem, In măsura in care această N. RATEŞ
tru a răspunde la întrebarea „apro la postul de preşedinte aJ republicii. In loto: Aspect din timpul demonstraţiei.
Redacţia (l administraţia ilarului .ti, B Martie nr, 9, teleton 15 83, 12 75, 15 85, 20 78. Taia plătită in numerar conform anrobăril D Ireali el Generale P.TT.R. nr 263.328 dm 6 nolembr le 1949. - Tiparul i întreprinderea PoliQralică Hunodoara-Deva.