Page 36 - 1963-09

PROIETAJU DIN TOATB TARILE UNIŢI-VA 1 D E Z B A T E R E A C IF R E L O R D E P L A N P E A N U L 1 9 6 4

Pentru sporirea continuă

a capacităţii de transport

Sporirea continuă a capacităţii de spus Iov. Ing. Ntcolae lacob, şeful au­ plan pe anul 1964 cu cel puţin
transport prin utilizarea raţională a tobazei Hunedoara Sporind capacita­ 90.000 tone-kilometrice si să rea­
parcului de autovehicule, reducerea tea de transport, folosind pe 6carfi lizăm 50 000 lei economii la preţul
timpului de staţionare la Incârcare- largă tractarea de remorci, putem de cost. Este însă nevoie de amena­
descărcare şi respectarea Întocmai a realiza In anul viitor peste sarcinile jarea unei platforme de parcare in
regularităţii circulaţiei, au atat me­ de pJan 150.000 tone-kUometnce, cadrul autobazei, de o alentie sl mal
reu in atentia lucrătorilor din trans­ ceea ce va contribui la reducerea pre­ mare la înlretinerea sl exploatarea
porturile auto ale regiunii noastre. ţului de cost cu cel puţin 55.000 lei. parcului de autocamioane st autobu­
Aceasta a făcut ca !n primele 8 luni — Îmbunătăţirea coeficientului de ze, de In 13 r ir ea disciplinei In m unci
Anul XV. Nr. 2708 JOI 12 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani ale anului, pe întreaga Întreprindere utilizare a parcului prin reducerea Analiza rezultatelor obţinute în
de transport auto, coeficientul de uti­ timpului de 6tationare la Încărcare- primele 8 luni ale anului de către
lizare a parcului de camioane să fie descărcare cu 0,35 la sută ne va per- lucrătorii autobaze! Deva, arată că
îndeplinit 1n proporţie de 100,8 la Sl aici pe prim plan a 6tal creşterea
Pentru 45 de apartament© Magazine date aulă. tar la autobuze In proporţie de productivităţii muncii şi, pe această
in folosinţă 101,9 la sută. Utilizarea la capaci­ ln primele 8 luni ale aces­ cale, a capacităţii de transport In
Colectivul sectorului industrializare a lemnului de la tatea nominală a mijloacelor de trans­ tui an, întreprinderea regio­ «reaslă perioadă planul la tone kl*
Întreprinderea foreslierS Sebeş a dat de la Începutul anu­ Paralel cu construcţia a nală de transporturi auto — 'nmelrice a fost realizat în propor­
lui si plnă In prezent 986 mp. de binale [uşi $i ferestre) noi apartamente In oraşul port a făcut ca In această perioadă ţie de 107,7 la sută. iar planul la
peste cifra planificată. In luna august sectorul şi-a depă Simeria. există o continuă coeficientul de utilizare a capacităţii Hunedoara-Deva: transportul de călători In proporţie
$ şit sarcinile de plan cu 44 mp. binale. preocupare pentru darea In de transport la autocamioane să fte u aU tat plar de 102,5 la sută. ,.Dar aceste rezul­
Din depăşirile )n acest produs In cele 8 luni, se pol folosinţă a noi magazine. depăşit cu 2.7 procente, fapt ce a tate nu ne multume.se — a spus tov
asigura cu usi si ferestre circa 45 de aparlamente. La parterul noilor blocuri dus la depăşirea parcului mediu zil­ nul pt.frdiLeţiii ^Lalfalz, tx- Ioan Popa şeful autobazei Deva.
T Aceslc rezultate sini urovirea desfăşurării mai vil a In. din centrul oraşului Simeria nic cu 9 la sută. —Cifrele planului pe anul 1964, deşi
tiecerii socialiste care cuprinde ca obiective principale au fost dale Ieri In folosin­ Rezultatele obţinute stnt urmarea ptim at In. tont kilâmitziei
creşterea productivităţii muncii, calitatea produselor, re ţa oamenilor muncii, un firească a strădaniilor întregului co­ sporite, pot fi nu numai îndeplinite,
magazin de tricotaje şt par eoni) tu fo nalt, in pcopotlic cl şl depăşite. Dispunem de maşini
1 ducerea piciului dc cosi, valorificarea superioară a ma­ fumerie şi un magazin dă lectiv de a 6por! continuu capacita­ moderne, de cadre calificate, care se
sei lemnoase ele. textile. Noile spatii comer­ tea de transport a autovehiculelor, dt l07% 1 la luJLi ; străduiesc să 6porcască continuu ca­
La obţinerea acestor succese şi-au adus contribuţia ciale sint dotate cu utilaj de a Înlătura timpii neproductivi. In pacitatea de transport. — Va trebui ca
St echipele conduse «le tovarăşii ioan Şelarii. Virgil Crislen. modern. Pentru o mal bună acest 6cop la toate autobazele s-a 9 Satana. piani^icatâ In anul viitor să ne preocupăm si
Ioan Boboc si alţii. deservire a publicului con­ generalizat metoda de lucru 1n bri­
sumator, plata se face dirert d t ettţltrt a pioduetiuită- mal mult de ridicarea calificări! pro­
găzi; s-a trecut la repartizarea a doi fesionale. să desfăşurăm o muncă
la vlnzălor.
I Un nou căm in cultural Tot teri, s-a deschis şi un conducătorl-auto pe maşină In două ('ii- manea a io it depăşita politică susţinută pentru întărirea
schimburi, ceea ce a dus la o ex­
magazin alimentar cu auto­ ploatare Intensivă a camioanelor şl La tcam poit mat/.iui cll disciplinei In muncă. Folosind aceste
Duminică, locuitorii satu­ haz“, Iar taraful o suită de servire. Din primele ore ale valoroase rezerve Interne noi ne
lui Tămăşesti, cooiuna Za,n. clnlecc populare din re la mai buna lor Întreţinere. Este l2,5 ptoeentt. vom putea depăşi 6arcinile planu­
raionul 111a. au sărbătorit giune. deschiderii lor, magazinele semnificativ faptul că în primele 8 lui dc transport cu cel puţin 120000
inaugurarea noului cămin S. MELENT1NA au cunoscut o mare afluen­ luni ale anului toate autobazele în­ tone-kilometrtce $1 vom realiza, prin
treprinderii şi-au îndeplinit şi depă­
S de o sală festivă cu 200 de corespondentă ţă de cumpărători. şit sarcinile la principalii Indicatori mite să realizăm peste sarcinile de reducerea consumurilor specifice, e-
cultural. Căminul
dispune
conomll la preţul de cost de 60 000
locuri, o sală de lectură $! In vizită la expoziţia zootehnică al planului de produclle. plan 90.000 tone-kilometrice — a ară­ lei.
tov. Petru Stricalu.
adjunctul
tat
obţinute în primele 8
Succesele
de la Cluj
— Ceea ce a caracterizat tn arest
T o solă pentru bibliotecă. La luni ale anului, precum şl rezervele setului autobazei Sebeş Avem create an actlvitalea de producţie desfăşu­
ridicarea construcţiei prin Pentru a populariza realizările obţinute in creşterea de creştere a productivităţii muncii toate condiţiile pentru aceasta. Tre­
munca patriotică a cetăţe­ animalelor, precum şi experienţa dobindilâ de unităţile au fost dezbătute pe larg cu prilejul buie acordată însă mai multă atentlc rată de lucrătorii din transporturile
uMo din regiunea noastră, au fost
I nilor, s-au economisii pcs*e agricole fruntaşe din regiunea Cluj In accaslâ direcţie, zi dezbaterii cifrelor de plan pe anul folosirii raţionale a capacităţii de strădaniile depuse pentru îndeplini­
lele trecute, la Cluj s a deschis o interesantă expoziţie
50 000 lei. Un interes deose­ transport a autovehiculelor.
zootehnică. Plnă acum această expoziţie a fost vizitată 1964. Materialele prezentate st discu­ rea si depăşirea planului de Uans-
bit a manifestat comitetul de numeroşi lucrători din agricultura regiunii Cluj şi din ţiile purtate au scos în evidentă fap­ — Lucrătorii autobazei noastre s-au port — a spus tov. Alexandru De-
R dc construcţie din care au alte regiuni tul că rezultatele obţinute în acest străduit ca tn acest an să utilizeze vlan. directorul IR.TA. Hunedoara-
lâcut parte Loseu Aurel, A- Azi, cu autobuzele I R T.A., au plecat să viziteze ex­ an sînt o premizâ sigură a Îndepli­ mai raţional parcul de autovehicule Deva, In viitor. în centrul atentiel
poziţia zootehnică de la Cluj şi 156 preşedinţi ai G.A.C., şl, prinlr-o mal bună lnlretinere, să
chim Aurel, Madoşa Ioan, brigadieri zootehnici, colectivişti fruntaşi In creşterea ani­ In secţia scalărie a atelierului mecanic de la C.S. nirii sarcinilor sporite din anul viitor. va trebui să stea sporirea continuă
1 Rotar Nicolae, Birău losil malelor, ingineri zoolehnlşli şi alţi lucrători din agricul­ Hunedoara, lucrează şi strungarul Constantin Ene. Vorbitorii, şefi de autobaze, tehni­ reducă timpul de staţionări accidenta­ !\ caparllălil de transport prin folo­
le — a arătat tov. Ioan Gulea. şeful
si allii. tura regiunii noastre. Organizindu-şi bine lucrul şi aplicind metode avan­ cieni si Ingineri, au arătat că sarci­ autobazei Brad. Dar aceasta nu în­ sirea raţională a parcului de ma­
In încheierea sărbătorii, e- Cu acest prilej ei vor putea vedea exemplarele recor- sate de muncă, cl îşi depăşeşte lună de lună sar­ nile planului pe anul 1964 pot fi nu şini In arest an fiecare aulobază
rliste crescute In G.A.C., G A S şi staţiunile zootehnic® cinile de plan cu ci te 20—25 de procente. Pentru numai Îndeplinite, ci şi depăşite. seamnă că s-a făcut totul. Avem în­ a primit maşini not, moderne Au
chlpa de teatru a căminu­
din regiunea Cluj. De asemenea, vizitatorilor li se va Îm­ rezultatele obţinute In producţie, strungarul Con­ că rezerve Interne care, folosite, ne fost dale tn exploatare 85 de auto­
lui cultural a prezentat pie­ părtăşi din experienţa dobindilâ dc către aceste unităţi :n stantin Enc a fost dedatul evidenţiat In întrece• — Avem In autobaza noastră re­ camioane, 36 de autobasculante cu
sa „Un laz şl o poveste de creşterea producţiei animaliere. rea socialistă. zerve Interne Insuficient folosite — a vor permite să depăşim cifrele de
remorci basculante sl 24 de autobuze
care au sporit capacitatea de trans­
port. Dar pe lingă dolarea tehnică
ce conslituie o rezervă însemnată
OŢEL SPECIAL M A I M U L T, M A I BUN, M A I E F T I N de creştere a productivităţii muncii,
trebuie folosite sl celelalte rezerve
Interne mm dnt : utilizarea maşini­
De la un an la altul colectivul Problema creării tuturor oondiţillor respectiv era chemat în fata condu­ lizări sl mat frumoase. Organizaţia nifestate. El au criticat sistemul de situaţii, lutndu-se măsuri operative, lor la întreaga capacitate, buna lor
nostru de muncă a avut de Îndepli­ pentru realizarea ritmică a Indicato­ cerii secţiei sau a biroului organiza­ de partid a tras concluziile cuvenite lucru potrivit căruia prim-topltoruJ nu eficiente, care au condus la elimi­ întreţinere, ridicarea continuă a ca­
nit sarcini tot mai mari ; producţia rilor de plan a fo6t pusă şi în dis­ ţiei de bază şi sc luau măsuri pentru din aceasta şi şi-a Intensificat acti­ este făcut răspunzător de calitatea narea tuturor deficientelor. lificării profesionale $1 întărirea dis­
de o|el este in continuă creştere, iar cuţia unei adunări generale de realizarea la timp a luluror obiecti­ vitatea. Astfel, periodic, 6-a analizat şarjei, ci numai maistrul. In urma In acest fel a reuşit colectivul de ciplinei In muncă. La aceste rezerve
otelul fabricat — mat pretenţios, aşa partid. Aici, comuniştii au analizat velor prevăzute în plan.. Aşa s-a felul cum se înfăptuieşte planul adunării generale respective, condu­ muncă de la otelărla electrică a C.S. s-au referit tovarăşii Gheorghe Faur.
cum este el cerut de induslria con­ temeinic posibilităţile penlru spori­ reuşit ca întregul plan dc măsuri să M.T.O., cum se desfăşoară întrecerea cerea secţiei a fost îndrumată 6ă la Hunedoara să îndeplinească în pri­ Alexandrii Hrislea, Emil Trifan,
structoare de maşini. rea producţiei dc ote! şl reducereo fie tradus tn viată. Potrivit acestui socialistă penlru îmbunătăţirea cali­ măsuri de îndreptare a situaţiei. Acum mele opt luni ale anului planul la losif Rlchter, Marin Chică st cei­
Sarcini de mare răspundere ne-eu rebutului, făcind propuneri valo­ pian s-a transformat vatra cuptorului tăţii otelului, asimilarea de noi nici o $arjă nu 6e mai elaborează toii Indicatorii. Ca principal 6uoces lalţi vorbitori, care au arătat că ci­
revenit şl pentru anul 1963. Acum un aminlim faptul că tn această perioadă frele de plan pe anul 1964 pol fl
am produs peste plan aproape 1300
an. dnd colectivul nostru dezbălco tone otel special, în condiţiile asi­ îndeplinite. ,
aceste sarcini, au fost clliva care Cu planul îndeplinit la toţi indicii Vorbitorii au 6ubllnlat că tn uni­
apreciau că va fl greu să Îndeplinim / milării a patru mărci noi de okein.|. tăţile din transporturi sînt rezerve
planul la totl Indicatorii. Organizaţia Considerăm totuşi că dispunem de Interne insuficient folosite. O aten­
noastră de bază a privit însă eu loa- In mărci de oteluri ele. Atunci oînd s-a fără luarea probelor tehnologice. De posibilităţi pentru dobîndirea unor ţie deosebită va trebui acordată In
tâ răspunderea acesle sarcini şl a roase. De asemenea, valorificarea mal de calcinat fero-aliaje din fixă observat că într-un sector de acti­ asemenea, de calitatea şarjei răspun­ realizări sl mal frumoase In aceste viitor sl calităţii prestaţiilor, despre
pornit de Ia ideea că ele trebuie în­ bună a rezervelor tnlerne a fost dez­ mobilă, ceea ce a dus la îmbunătă­ vitate lucrurile nu merg bine, orga­ de în mare măsură şl prim-topitorul zile, colectivul noslru, la fel ea sl care au vorbit beneficiarii prezent!
bătută în grupele sindicale, unde ţirea calităţii otelului şt la micşora­
deplinite exemplar. Ca urmare s-au nizaţia de partid a luat In discuţie Împreună cu echipa. S-a stabilit apoi la dezbaterea cifrelor de plan. ,.Nu
s-au făcut propuneri importante. rea efortului fizic. De asemenea s-au anul trecui se preocupă Intens de
luat ţoale măsurile pentru crearea problema respectivă. In luna Iulie, de să 6e calculeze norma de consum de putem aduce deoît mulţumiri tova­
In acest lei s-a alcătuit un plan organizat cursuri de ridicare a cali- descoperirea unor noi rezerve In­
condiţiilor tehnice şl organizalorlce de măsuri tehnice şi organizatorice licărli cu topitorii si turnătorii, care pildă, s-au constatat deficiente în ce fero-aliaje intre limita inferioară şl răşilor conducători auto, cadrelor
necesare Îndeplinirii ritmice a tutu­ bune priveşte calitatea otelului sl respec­ medie pentru sporirea volumului de terne penlru a putea produce otel tehnice sl Inginereşti din cadrul în­
ror indicatorilor. care a început să lie tradus în viată Si-au desfăşurat activitatea in tarea sortimentelor. Scăzuse preocu­ special In cantilătt sporite, de calîlate treprinderii de transporturi, cu care
încă înainte de 6lîrşitu! anului trecut. conditiuni. economii la preţul de cost.
Dintre cel mal priceput! Ingineri, parea penlru calitate în special la mal bună sl la un preţ de cost cit am colaborat, pentru lelul tn care
Apoi, aproape sâplăminal, un mem­ Anul In curs l-am început bine sl Eficienta acestor măsuri 6e concre­
tehnicieni şi muncitori a fost alcă­ otelul pentru tabele de transforma­ mal scăzut. s-au achitat de 6arclnl — a spus
bru al biroului organizaţiei de bază bine am mers apoi In fiecare lună tizează In îmbunâlătirea calităţii ote­ tov. Ştefan Gagvl. delegat al Trus­
tuit un colectiv căruia I 6-a trasa! Paptul că în luna ianuarie ne-am ri­ tori. unde au fost rebutate clteva TRAIÂN IOV
urmărea sladiu) In care se află obiec­ lului şi reducerea consumului speci­ tului minier Deva Am dor! ca In
6arclna să studieze rezervele Interne tivele planului M T.O. Cînd 6e cons­ dicat peste nivelul planificat nc-a şarje. secretar al organizaţiei de bază viitor colaborarea noastră să fîe sl
de care dispune secţia si 6ă facă tata vreo răminere în urmă, cel care arătat că dispunem de rezerve im­ Comuniştii au analizat ou mult fic de fero-aliaje. PJU.R. la oţel aria electrică a mat 6trtnsâ, pentru ca 6ă ne îndepli­
propuneri pentru valorificarea lor, răspundea de realizarea obiectivului portante pentru obţinerea unor rea­ simt de răspundere deficientele ma­ Asemănător 6-a procedai şl în alte CS. Hunedoara nim sl depăşim sarcinile de plan
S. POP
m m m n atenţia coleetmşfsfor —‘ asigurarea furajelor pentru animaSe
........
Atîl din punct de vedere al efec­ raje necesare hrănirîi animalelor Acum se lucrează din plin la in- stabulaţiei vom administra ani­
tivelor cit şi ca pondere econo­ pe perioada de stabulaţie. Şi, tre­ silozarea porumbului furajer de malelor şi concentrate ca po­
mică, sectorul zootehnic al gos­ buie spus că experienţa anilor pe cele 33 ha însămînţate în rumb, ovăz şi orz. în cantitate
podăriei colective din Tciuş a cu­ trecuţi ne-a dovedit că în cadrul acest scop. Pînă în prezent, lu- totală de 410 tone din care numai
noscut de la un an la altul o creş­ gospodăriei avem însemnate re­ erînd cu o tocătoare proprie ac­ porumb 380 tone iar pentru fu­
tere simţitoare. La ora actuală a- surse dc nutreţuri care folosite ţionată de un motor electric am rajarea porcilor vom pregăti 50
cest sector constituie una din în mod chibzuit pot asigura o şt însilozat circa 500 tone. De tone dc cartofi.
principalele surse de venituri iar hrănire corespunzătoare a între­ asemenea, am început să valorifi Acestea sînt în mare parte re­
noile măsuri întreprinse de partid gului efectiv de caic dispunem. căm din plin toate frunzele şi sursele furajere pe care gospodă­
şi guvern cu privire la sporirea Astfel, dacă acum cîţiva ani, po­ colelele de sfeclă de zahăr de pe ria noastră le-a strîns sau urmea­
cointeresării producătorilor în rumbul era singurul furaj pe că­ 50 ha, resturile de la grădina de ză să Ie strîngă. Bazîndu-ne pe
creşterea şi îngrăşarca animale­ rei administram în hrana anima legume iar în curind vom însilo aceste posibilităţi vom continua
lor, au constituit şi pentru noi un lelor, în ultimul timp am trecui za şi dovleeji care au fost culti­ să obţinem producţii mereu spo­
îndemn către o dezvoltare şi mai la valorificarea pe scară tot mai vaţi intercalat în porumb pe o rite de carne, lapte, lînă etc. şi
puternică a acestei importante largă şi a altor resurse de nutreţ. suprafaţă de 330 ha. Tot de pe să realizăm venituri băneşti tot
ramuri de producţie. La sfîrşitul Anul trecut de pildă, pe lîngă această suprafaţă va fi însilozată mai mari. De pildă, în urma re­
acestui an de pildă, vom dispune porumb noi am însilozat şi canti­ în ameslec şi întreaga cantitate centei Hotărîri a Consiliului de
de un efectiv de 560 bovine. tăţi însemnate de trifoliene în de coceni pe care în timpul sta- Miniştri cu privire Ia stimularea
1.300 ovine, 350 porcine şi 2.000 amestec cu diferite ierburi, frun­ bulalieî îi vom administra în hra­ producătorilor în creşterea şi în-
de răsări. ze şi colete de sfeclă dc zahăr, na animalelor muraţi. grăşarea animalelor, analizînd po­
Din cele relatate mai sus se în resturi de la grădina de legume, Pentru sporirea valorii nutritive sibilităţile de care dispunem am
La gospodăria agricolă colectivă din Răhău, raionul Sebeş, se pune m *re b(,,ă ne telege că mărirea continuă a coceni şi altele. Nutreţul obţinut a fura jelor vom administra în hra­ ajuns la concluzia că putem livra
Îndestulătoare de nutreţuri suculente pentru animale. efectivelor de animale pune în a fost de bună calitate iar valoa na animalelor şi o cantitate de 400 statului peste sarcina contractua­
In fotografie : Colectivism din brigada a IV-a dc timp, condusă de Popa, |Ucrlnd „ illsil02J|u| fata noastră o seamă de probleme rea nutritivă a acestuia s-a oglin­ tone borhot şi tăieţei de sfeclă lă de 103 tone carne, încă 8 000
nimbului. P°* şi în ceea ce priveşte asigurarea dit din plin în producţia sporită pe care am şî început să-i primim kg. Desigur că această cantitate
furajelor, îndeosebi a acelor fu- de carne, lapte, lînă etc. Astfel, de la fabrica dc zahăr din Luduş. vom obţine-o numai pe baza spo­
producţia medic de lapte pe cap Aceştia vor fi folosiţi în amestec rului în greutate a! animalelor
de vacă furajată a fost în ultima cu coceni dc porumb, cu pleavă ca urmare a unei hrăniri raţio­
Literatura tehnică în sprijinul producţiei de trifoi şi dc păioasc etc. nale cu furajele pe care le pre­
vreme de 2.200 litri. Un astfel de
fînurile,
Tn ceea ce pliveşte
rezultat ne-a permis ca numai
în luna mai să livrăm statului o trebuie spus că pînă acum am gătim.
cantitate de 12.254 litri lapte. strîns şi depoziiat la grajduri GRIGORE TIMIŞ
Strlns legată de problemele practicii, literatucu cent, o tost trasă In 55.000 exemplare, tn această 510 tone şi mai avem de strîns preşedinte
tehnică a devenit un ajutor permanent şi preţios cnlcclie au mai apărui \n ultimul timp cărţi ca o serie de lucrări In sprijinul muncitorilor rhn Iată deci atitea motive pentiu
al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din „Slcteolania şi aplicaţiile ei", ,,Antene colecii- industria constrU( tnare de maşini: „Ftezarea ti­ care şi în prezent am luat toate otava de pe 165 ha pe care o VICTORIA HRUŞCA
producţie. netelor", „Debitaiea metalelor", „Tehnologio as­ măsurile în vederea însilozării vom folosi în amestec cu paie de Inginer
ve , „Recepţia emisiunilor de televiziune la mo;*
De un interes crescind se bucură colecţiile Edi­ distantă", „Staluri penlru telespectatori". In cu cuţirii sculelor". In curind va apare tn aceus’ă unor cantităţi sporite de furaje. ovăz şi de grîu. Tot pe perioada G.A.C. Teluş, raionul Alba
turii tehnice. Acestea concentrează, pe dilerilc rlnd vor apare „Radioreceptoare dc buzunar", de lolecfie lucrarea „Matematică pentru munci­
lame şl discipline, probleme profesionale, adre- Th. Bădărău, „Staturi penlru tolosirca magneto- tori" de St. Zarea, menită, după cum arată şi
t>lndu-se cititorilor din produefie cărora le dă in- Iniuilui", de Mircea Popescu etc. titlul sd dea muncitorilor o serie de noţiuni
înrmalii şi îndrumări concrete legate direct de Despre cele mai noi cuceriri ale şliintei şi tel\ penlru asimilarea cunoştinţelor matematice ne­ Lucrări de mică mecanizare din credite acordate de stat
activitatea lor. nicil, cei interesaţi pot lua cunoştinţă urmărind cesare In procesul de producţie.
$i in colecţia „Electricianul" au tost tipărite
Colecţiile au avantajul că pot (inc la zi tu colecţia „Tehnica Nouă". Act au apărui titlu, i în ultimul timp o seric de titluri interesante In numeroase întreprinderi ale rea capacităţii de producţie se stat, se perfecţionează proces<
ultimele noulăfi din specialitatea respectivd r/u co: „Reuli2ărl noi In automatizarea maşinilo'- printre care aminlim: „Cum se sudează barele industriei uşoare se execută lu­ află în curs şi la Fabrica ,,Tînăra tehnologice, se modernizează n
număr .toarte larg dc cititori, ele liind lipăiite unelte", „Utilizarea izotopilor radioactivi tn ier- de aluminiu cu arc electric in curent alternativ", crări de mică mecanizare din Gardă" din Bucureşti. Aici, ma­ şinile şi instalaţiile.
tn tiraje de 8—10000 exemplare şi chiar moi moenergetică , „Prelucrarea de precizie prin de­ „Cum se întreţine uleiul izolant", „Cum se mon­ credite acordate de stat. Astfel, şinile de tricotat pentru îmbrăcă­ In total, în cursul anului ac
mari. Lucrările din Colecţia „Radio şi televizi­ formarea plastică a alezajelor cilindrice", „Me­ tează manşoanele şl cutiile terminale ale cablu­ la fabrica de porţelan din Cluj se minte se reamplasează pentru a ta, în întreprinderile producăti
une'', de pildă, cârc se adicsca7ă muncitorilor şi tode noi pentru săparea lucrărilor miniere". rilor" etc. mecanizează procesul tehnologic permite desfăşurarea producţiei
tehnic tenilor din induslria rodioclcctronică, ace­ „Colecţia de atelier“ se adresează muncitori­ Dat fiind Interesul mart pentru asemenea gen de glazurare a farfuriilor, care în flux tehnologic. Prin aceste re de îmbrăcăminte şi încălţăm
lora clin industria de aparate, precum şi radio­ de tipărituri, editura studiază posibilitatea rea­ cere un volum mare de muncă lucrări, capacitatea fabricii creş­ te din ţara noastră se prevede
amatorilor, sc tipăresc in tiraje ce numără Intre lor din diterile domenii de activitate şt publică lizării unor noi colecţii pentru prolesitle cele manuală. In felul acesta, produc­ fi efectuate cu 36 la sută it
10090—50.000 exemplare „Staturi pentiu poseso• lucrări tn sprijinul ridicării calificării lor. In □/- mal răspîndile din industrie. te anual cu 180.000 tricotaje de
tivitatea muncii se prevede a
tii de radioreceptoare", de D. Ciulin, apărută re­ timul timp. In această colecţie au tost tipărite (Agerpres) crcşîc cu circa 10 la sută. Lucrări lină. multe lucrări din credite acorde
In alte întreprinderi, tot prin
de mecanizare şi pentru dezvolta­ folosirea creditelor acordate de de stat faţă de anul 1962.
(Agerpres)