Page 37 - 1963-09

Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2708
m u r w a a n n B

P r e g ă tir e a te r e n u lu i A C i IE N Sffi

şi a s e m in ţe lo r — b a z â fâadio (Cinema

13 SEPTEMBRIE 1963 13 SEPTEMBRIE 1963
DEV A : Regina sfaţifi de hentmd
PROGRAMUL I. 5,07 Muzică In­
a n o ilo r r e c o lte terpretată de fanfara 5.20 Emisiu­ — cinematograful „ Patria" / Idtotui
nea pentru 6ate ; 5 30 Clnlece din — cinematograful „F. Sirbu*’ / Bd
Arăturile adinei, lucrare dc mai bune rezultate au dat Beid- folclorul nou şl Jocuri populare; icţii noştri — cinematograful „Crd .
mare importanţă ce stă la baza taia I şi Ponca, urmate în ordine 8,07 Muzica de estrada ; 6,45 Pre­ dina de unrd" i HUNUlit *M\A t
recoltei viitoare, constituie o de soiurile Harak, Scorospelka, lucrări corale ; 7,10 Pagini orches­ Hiena din Troia — cinematograhn
problemă căreia conducerea gos­ şi Bezostaia IV. Plantele premer­ trale din operele ; 7.30 Sfatul mc- ,.(irddina dc oard" / SIMHRIA
Preşedintele — centru înaintaş —
podăriei colective din Ilia ia a- gătoare au fost porumbul, bor- dloului; 8,0Q Muzica uşoară; 8,30 cinematograful „/. Pinlilie" ; PE­
cordat şi îi acordă multă aten­ ceagul şi trifoiul. Pe 100 ha din Cînlecc populare din Bihor,- 9.30 TROŞANI: Ordinul Auria — cine­
ţie. suprafaţă am aplicat îngrăşă­ Muzică populară ; 10,30 Melodii dc matograful „Al. Sahia" / Contcrtu'
Despre felul în care trebuie minte naturale (cite 15.000 kg mult visat — cinematograful „7 A’o
executată această lucrare, despre gunoi de grajd la ha), iar pe res­ estradă; 11,30 Solişti al Teatrului iembrie" / ALBA IU LI A : I.urnind d>
timpul cind trebuie făcută pre­ tul suprafeţei cîte 200 kg azotat muzical din Constanta ? 12 00 Cîn- iulie — cinematograful „Vic.lorinA
cum şi despre necesitatea exe­ in medie la ba. tece de dragoste şt Jocuri popu­ Casa de (a rdscrucc — cinematogra­
cutării ei ni s a explicat pe larg In acest an vom cultiva grîu lare ; 12.30 Concert do muzică u- ful „23 A ugusr; Raidul udrgaf —
cinematograful „Grddinn de vară"'
la cercul agrozootehnic pe* care din soiurile care sau dovedit şoară ; 13,10 Muzică de balet ; 14.00 SEBEŞ; A fost prietenul meu —
l-am urmat în cadrul gospodă­ cele mai productive în condiţiile Concert de prtnz ; 14 30 Dansuri cinematograful „Progresul" • Del tir­
riei. noastre, respectiv Bezostaia I pe din operete; 15.00 Clntâ Ano Lă­ ul — cinematograful „M. Sadonrn-
Problemele însuşite cu ocazia 102 ba, Ponca pe 205 ha şi Ha­ cătuşii şl Alexandru Jula — mu­ nu“} Ultima aventurd a Iul Don
invăţămîntului am căutat şi cău­ rak pe 54 ba. Griul va fi semănat zică uşoară; 15 52 Orchestre si Juan — cincmalograful „Grddina de
tăm în continuare să le aplicăm după porumb (lotul de 5 000 kg), solişti de muzică populară; 16,15 vara'! ORAŞTIE: Povestea anilor
in munca pe ca- * ___ mazăre- şi trifoi. Vorbeşte Moscova.I; 17,30 In sluj­ infldcdrali — cinematograful „V.
re o efectuăm pe * Mare parte a ba patriei; 18,40 Ctnlă Marla Lă- Roaitd" / Eraţi In cosmos — cine­
ogoarele gospo­ Aplicâm în practică terenului fiind a matograful „Ela'dra' j Darclee —
dăriei. rat din vară, ur­ Aspect din noul peisaj al tăretu ,- 19.30 Muzică dc estradă ; cinematograful „Grddina de cârd t
HAŢEG; Noapte nerruţdtoare — ci­
In perioada ac cele însuşite mează să mai Hunedoarei. 20.30 Noapte bună copil • „Hoaţa nematograful „ Poputad‘ ; BRAD :
tuală cînd se fac la învajămîntul executăm arături vlntulul"; 20 40 Program pentru Cei doi care au furai luna — cine­
intense pregătiri doar pe terenuri­ Iubitorii muzicii populare romi- matograful „St. roşie" i LONP.A :
în vederea însă agrozootehnic le dc pc care se neşll ; 2115 Jurnalul satelor; 22.25 Tinerii — cinematograful „Alint-ruT;
minţărilor mi-am ______________ va culege porum- In E ditura Politică Ctntă orchestra Franck Pourccli TEIUŞ: Cinc-i de vind? — cinema­
amintit şi am - bul (60 ha). 22 40 Muzică dc dans. tograful „V. Roaitd" t 7.LATNA; La
nu este greşit ; greşit este faptul
discutat cu mulţi dintre colecti­ O altă lucrare despre impor­ HOGMAN CORNEL — Petro­ eă pretextul folosit pentru a intra a a p ă r u t: PROGRAMUL II: 10 10 Jocuri doi paşi de gramtd — cinematogra­
viştii din brigadă despre anu­ tanţa căreia am învăţat la lecţia şani. Materialul dvs. intitulai populare,- 11,05 Pagini din opere­ ful ,,Muncitorul" / ILIA : Povestiri
vesele — cinematograful „ Gh. Do-
mite lecţii. „Folosirea seminţelor de înaltă „Închiderea stagiunii orchestrei în reportaj a cuprins aproape în­ V.I. Lenin te; 1130 Muzică distractivă ; 12,05 ja‘‘; APOLDUL DE SUS: Divorţ
treg reportajul ; despre şcoală a-
Ne-am amintit bunăoară, că la productivitate", este cea privind simfonice de amatori a oraşului minţiţi doar pe ici — pc colo. Opere complefe, voi. 19 „Viata noastră înfloreşte" — pro­ italian — cinematograful „23 Au­
lecţia cu tema lucrarea solului pregătirea şi tratarea seminţelor Petroşani" cuprinde date sufi­ Ne-am bucura dacă aţi scrie gram de cintcce sl Jocuri» 12.53 gust" ; VUt.CAN: Nu vreau sd md
ciente şi este bine redactat. El
pentru culturile de toamnă şi de lucrare pc care pină acum am şi un reportaj despre şcoala respec­ însor — cinematograful „Grddina de
primăvară ni s-a explicat pe larg cxecutat-o aproape in întregime nu a fost totuşi publicat deoa­ tivă în prima zi dc cursuri, cînd tn acest volum stnt cuprinse Din cîntccele Şi dansurile popon. vara" ; CAI.AN : Doctor In filn?cltr
rece pe aceeaşi temă a semnat în
retor; 13,30 Limba noastră? 14,35
importanţa efectuării acestei lu­ pentru necesarul de seminţe. ziarul nostru un articol iov. C. elevii păşesc în clasele noi. în la­ numeroase materiale, scrise tn Muzică uşoară romînească ; 15.00 — cinematograful „Grddina de va-
rdm.
crări. O dată cu aceasta au fost stabi­ Cotoşpan. In articolul său, publi­ boratoare ele. Această zî vă oferă perioada Iunie 1009 — octom­ Actualitatea In ţările /socialistei
Am înţeles cît de important lite terenurile pe care urmează cat in numărul 2675 din 3 august, un material mult mai bogat pen­ brie 1910, cind apar primele
este să se execute arături în ve­ să însămînţăm grîul, suprafeţele autorul a prezentat în detaliu as­ tru a lucra un reportaj bun, simptome dc faliment ale politi­ 16.30 Melodii populare interpre­ EBulclirt
tate de Ştefan Lăzărescu. Pavel
derea aerisirii solului şi distru­ fiind repartizate pe brigăzi. pecte de la închiderea stagiunii. care să reflecte condiţiile în care cii stolîpiniste. Aceste lucrări
gerii buruienilor. Executînd ară­ Pentru anul viilor ne vom stră­ învaţă azi elevii, grija partidului oglindesc preocuparea deose­ Tornea si Sandu Florea » 18,32 Cin- m eteot'dlflqio
turile adinei de îndată ce recolta dui să obţinem recolte şi mai Pentru viitor vă rugăm să ne pentru educarea lor. Ne puteţi bită a lui Lenin pentru întări­ tece; 19 00 Din comoara folcloru­
a fost strînsă nu se mai dă timp mari decîf în acest an. In acest scrieţi despre activitatea biblio­ scrie şi alte probleme din dife­ rea partidului proletar $1 în­ lui nostru 10 30 Teatru la micro­ PENTRU 21 ORE
tecilor, cinematografelor, despre
buruienilor să crească. In plus. scop au fost mobilizaţi la lu­ rite domenii de activitate. făptuirea unei consecvente po­ fon „Un strugure în soare"; 21.45 Vremea râmîne nestabilă cn ce­
încorporînd în sol o dală cu ară­ cru toţi colectiviştii. In peri­ preocupările pentru educarea ti­ D. IONAŞCU — Petri Ia. Fără litici revoluţionare tntr-un mo­ Muzică de dans, rul mal mult noros după-amiaza,
tura şi cantităţi corespunză­ oada de iarnă cind se vor neretului din Valea Jiului, despre îndoială dispuneţi de anumite în­ ment de însemnătate crucială Buletine de ştiri şi radiojurnalo : cind vor ft condiţii do producerea
sprijinul muncii culturale dat în
toare dc gunoi bine fermentat desfăşura cursurile anului doi vederea îndeplinirii sarcinilor dc clinaţii literare. Aveţi un stil pentru mişcarea muncitorească 5 00; 6,00; 7.00,- 11,00; 13,00; averselor do ploaie. Vintul va su­
creăm condiţii ca solul să devină dîn cadrul învăţămîntului a cursiv, plăcut, uneori cu imagini 17 00; 20,00; 22,00,- 23 50 (progra­ fla potrivit din sectorul vest s!
grozootehnic, ne vom strădui să producţie, precum şi despre alte din Rusia. nord-vest. Temperatura In nşoars
tot mai fertil. Urmînd indicaţiile ne însuşim temeinic noi cunoş­ probleme ale muncii cultural-e- frumoase. Din acest punct de ve­ Atenţia Iul Lenin este îndrep­ mul 11 tOOO; 12,00; 14 00; 16.00; creştere ziua va fl cuprinsă InVe
inginerului agronom şi proccdînd tinţe agrotehnice astfel îneît de ducativc dc caic, în calitatea pe dere cele două însemnări „Ultima tată spre combaterea a două 18T)0 ; 21 30; 23 00; 0.50 (progra­ 20 şi 25 grade $l noaptea In're
astfel noi am reuşit ca în anul la un an la altul să ne ridicăm care o aveţi, vă ocupaţi. zi a lui Cezar" şi „Lăsaţi mă să curente deosebit de periculoase mul 11). 8 şl I4 grade.
acesta să obţinem o producţie de continuu nivelul profesional — GRIGORE GOANŢA — Lupeni. cînt" au fost lccturnte cu plă­ fn acel moment r Hchldatorlsmul
orîu caic întrece cu peste 150 kg. calc sigură pentru sporirea pro­ Nc-ali trimis un reportaj fără ti­ cere. In „Ultima zi a lui Cezar" — caracterizat de el ca nn fe­
tema abordată este actuală — in­
grîu la ba producţia realizată ducţiei agricole la hectar. tlu. Problema pc care aţi alcs-o. nomen Indisolubil legat de ten­
în anul 1962. Dintre soiurile de TON MJHUŢ de a arăta că în acest an şcolar troducerea tehnicii noi în minerit dinţele contrarevoluţionare ale
Felul cum o trataţi dvs. însă.
grîu cultivate pe cele 370 ha cele brigadier dc eîinp la G.A C. lila copiii minerilor din cartierele lasă de dorit Scăpaţi din vedere burgheziei liberale — şl otzo- } Comitetul executiv al Sfatului popular
Braia şi Viseoza din Lupeni vor vlsm-uîtlmatismul, care încerca î
învăţa în şcoală nouă. este bună. un element principal : atitudinea să distrugă partidul cu ajutorul ai regiunii Hunedoara
620.000 cărămizi peste plan Păcat însă că din întreg reporta­ însufleţită şi conştientă cu care unei frazeologii ullrarcvoluţlo-
jul nu se poate desprinde decît muncitorii primesc si participă nare. Infr-o serie de articole
In primele 8 luni ale acestui an ardere) să dea peste sarcinile do la introducerea accsicî tehnici In Lenin apără Ideca hegemoniei ( anunţa organizarea unui concurs pentru ocuparea postuluiji
colectivul fabricii dc cărămidă din plan 620.000 bucă ţi cărămizi. atît : în cartierele respective s-a cealaltă însemnare tema nu este proletariatului fn revoluţia bur. secretar al Comitetului executiv al Sfatului popular al raioA,
Pricai 6 ohtinut succese importante Cele mai bune rezultate au losl construit o şcoală nouă şi copiii suficient dc bine aleasă şi nici ghezo democratică şl susţine ni nului Haţeg. (
în realizarea sarcinilor de plan. Fo­ sînt bucuroşi pentru aceasta La actuală. La concursul pentru ocuparea acestui post pot să se înscrie^
oblinute de tov. lolanda Rusii sl construcţia reportajului porniţi tărie necesitatea alianţei între
losind cu pricepere timpul de lucru Steltan Filip — Hunedoara : Ar muncitori şl ţărani. Numeroase icci ce au studii superioare — de preferinţă Facultatea de ştiinţe*'
si instalaţiile, acest colectiv a reu­ Dumitru Pîndărelu de la cuptorul de la un ioc dc fotbal al copiilor fi fost interesant dacă în materia­ materiale cuprinse fn acest vo­ juridice şi administrative — şi un stagiu de cel puţin 5 ani în do-J
şit cs In ultimele 5 luni (sezon de do ardere. din cele două cartiere. Aceasta lul intitulat „Poeţii în mijlocul si- lum vădesc Importanţa acordată ^meniul muncii administraţiei de stat.
derurgiştilor" a-ţi fi surprins o de Lenin folosirii tuturor posi­ < De asemenea pot să se înscrie şi cei ce au studii medii şi unj
parte dîn discuţiile purtate dc si- bilităţilor legale pentru întări­ /stagiu de cel puţin 10 ani în domeniul muncii administraţiei dej
derurgişti pe marginea poeziilor rea legăturilor dintre partid şl l|stat.
citite dc tinerii creatori cc ne vi­ ma.se Fnfro serie de articole } Cererile de înscriere la concurs se vor depune l^ţS^Tnttetulj
zitează regiunea, aprecierile fă­ sfnt desprinse principalele în­ ()executiv al Sfatului popular regional Hunedoara, din oTÎşiîfDeva,^
cute de aceştia asupra versurilor văţăminte din experienţa res'o- 4>pînă Ia data de 26 septembrie 1963. fiind însoţite de următoarele^
pe care le-au ascultat, sugestiile tuţlci ruse din anii 1905—1907. incte :
In oroţul munci- date creatorilor în munca lor de Tot fn acest s'olnm e Inclusă — copie de pe actul dc naştere;
lorcsc Cdlnn, h viitor. Ceea ce ne aţi scris dum­
porterul noilor Sl lucrarea „Structura capita­ — Actul de studii în original sau copie legalizată;
blocuri de locuin- neavoastră nu depăşeşte însă ca listă a agriculturii moderne", — dovadă asupra stagiului în muncă în administraţia de stat
iăm trSsmk Je, s-au deschis u- ractcrul unei informaţii, ori o in care oferă Instructive generali­ — certificat de sănătate eliberat dc circumscripţia sanitară)1
nildli come reia.o formaţie referitoare la vizita ti zări ru privire la situaţia ţără­ l'sau policlinica de care aparţine candidatul; )
moderne, spalioa- ncrilor poeţi în Hunedoara a apă nimii fn condiţiile capitalismu­ — dovada situaţiei militare eliberată de Comisariatul militar)!
se Fiind aprovizio­ rut în ziarul nostru nr. 2662 din lui. (pentru bărbaţi) ; ^
W - >** (M M ; nate cu bogate s c - 19 iulie a, c. — autobiografic. C
ti mente de mof­ mf vJ *—> J.
turi, magazinele r»- Concursul va avea loc la Comitetul executiv al Sfatului popu\
trag numeroşi cum- ' Iar al regiunii Hunedoara, cu sediul în Deva, str. Dr. Petru GrozaC
părâtorl Planul la achiziţii depăşit \nr. 22, în ziua de 30 septembrie 1963, orele 9.
In fotografie: ^ Concursul va consta într-o proba scrisă şi una orală asupra^
Aspect ii\lerior ai (cunoştinţelor în domeniul construcţiei şi administraţiei de stat.)'
magazinului de cân­ Cooperativa dc consum Oraş- In această perioada au fost ^ Tematica problemelor concursului sc poate consulta la Co-1
tec fii. tie a desfăşurat anul acesta o achiziţionate în afara sarcinilor /miletul executiv al Sfatului popular regional (secţiunea secreta-),
bun2i activitate ccca ce i-a per­ de plan 47.000 bucăţi oua şi / riat-adminîstrativ), precum sî la comitetele executive ale sfaturi-'
mis ca planul de achiziţii în ce­ 38 000 kg. fin. Planul a fost de­ ^Ior populare raionale, orăşeneşti şi comunale.
le 8 luni care au trecut sTi fie păşit la toate sortimentele iar
Ia beneficii s-au realizat cu
realizat în proporţie de 210 la
b l!> % v 177.000 Ici în plus faţă de sarci- MM‘fc“.ţ?iirnf*yorm w !Ş'*v'*s n .*• .• v : •: t*$Ur'&’g t t f r "j
suta. na planificata.
4 \ COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA I
noastră, Dimitrie Canlcmir satirizează
Un precursor al gîndirii ştiinţifice m oderne prin alegorie boierimea intrigantă şi ANG.4JEAZÂ 8MEI>8.4Ts |
acaparatoare a pămînturilor ţăranilor,
lucrarea cuprinde cugetări, unele îm­ £ Ingineri, maiştri, tehnicieni |
l.a 21 august s-nu împlinit 2-10 dc prumutata de la scriitorii mai vechi, •n
ani de In moartei nr in 2f> idombrie proverbe şi versuri care reflectă in­ şi cu studii economice superioare |
se vor împlini 200 dc nni dc In naş­ D I M I T R I E U N T E H I R fluenţa poeziei populare.
terea eminentului rui tmur Dimiiric Caii- Fiind un om cu o temeinică cultu ă şî în condiţiile legale de pregătire, vechime şi salarizare, după Vt
femir. Personalitate complexă, om po­ muzicală, Dimilric Cantemir a scris ţ'cum urmează: jg
5*
litic rlc nliiilo.uc jorspica citata, oştenii este trimis în 1688 c.i zălog pentru fi­ ale Aloldovci. Condiţiile demne pc care pre istoria Imperiului Otoman. Petru tn limba turcă un tratat dc teoria v! I N G I N E R I
iscusii, savant multilateral — isloru, delitatea talului său Ijţu dc sullun, îşi !e prevedea tratatul pentru Aloldova I. apreciind importanţa lucrării lui Di muzicii turceşti, prcconizînd pentru pri­ V:
muzician şi geograf. lilozol şi lizicimi ■ ontinuă studiile. Aici el trăieşte in cer­ erau cn totul noi faţă dc tratatele mitne Cantemir, a dat dispoziţii sj ma dată un sistem dc notaţie a mu- * — Trei ingineri principali calibrări, I
— Dimitrie (Iniilcmir — s-n riilicot cu cul încuiaţilor greci şi turci, de la anterioare încheiate dc ţara noastră cu (ie tradusă şi în limba rusă. >icii orientata folosind alfabetul tur. ir% — Trei ingineri metalul gişti,
mult densuprn înaintaşilor şi contem­ care şi - o însuşit numeroase cunoştinţe alte puleri. Fie constituiau expresia nuci Deosebit de importanta pentru noi cesc. — Trei ingineri principali tehnologi oţelari. a
poranilor săi. impuiiîndn-sc în cadrai si deprinderi dc muncă ştiinţifică, fură înţelegeri în spiritul deplinei egalităţi. sînt lucrările pc care Dimilric Con Printre lucrările mai de scamă atc — Zece ingineri siderurgişti. at
culliirii (cuil.de cn o luminoasă ligu- să iute însu aş mhi patria şi limba Dar războiul ruso turc din 1711 sa tamir Ic-o închinai studierii istorici şi Ini Dimitrie Cantemir se numără : „D i­ — Doi ingineri proiectanţi. xl
râ dc precursor al gîmlirii ştiinţifice maternă. A călătorit mult prin Turcia şi desfăşurat defavorabil pentru ruşi şi geografiei patriei. In afară dc valoa­ vanul sau gilceava înţeleptului cu lu­ — Cinci ingineri tehnologi. *K
moderne. pi ui Rusia, a participat la lupta dc la Mordovcin Diimtnc Canlcmir a fosl rea lor rlociimentar-şliinţifică. aceste mea. sau giiidcţul sufletului cu tru­ — Trei ingineri diriginti de şantier. * 'ă
Istoriografia burgheză intaţişn pc denia din 1697, unde a văzut slabii' i- r.evoil sa părăsească ţara şi să se sta­ lucrări se dislmg pun dragostea dc pul", „Prescurtare a sistamnlui logi:ii
marele noslrii palnol şi savani ilrej.i mic annulci otomane şi unde, prohab-!, bilească în Rusia. Aici Cantemir n a ţară şi simpatia faţa de masele popu­ generale", „Cercetarea naturală a mo­ — Doi ingineri investiţii. Vi
(k
tn erudit searbad. (jpimlal în docu­ ri încolţit în mintea lui încă frage la dus, cum afirmau cu ipocrizie istoricii lare. narhilor", „Sistema religiei mahome­ — Trei ingineri chimişfi. tk
mente. rupi dc viaţi;, de popor, mul- ideca ca imperiul otoman nu mai porno burghezi, o viaţă dc „exilai". Dimpotri­ „Hronicul vcefumii Romiiio-AloUlo- dane" clc. — Cincisprezece ingineri energetici, *
ţiimiiidn-sc să aşeze aceasta marc per­ avea mullc zile de trăit. vă, daiorilâ largii ospitalităţi a lui Vlaliilor" csie una dintre cele mai în­ Vasta şi variata operă a Iui Dimi- — Cincisprezece ingineri mecanici, &
sonalitate pc Iresca islor ic Fi. lăra o Dimitrie Canlcmir revine în ţara m Petru I şi mediului cullmal pricim:, semnate lucrări ale lui Dimilric Cin- tric Canlcmir este străbătută de o M A I Ş T R I il
analiză temeinică. Kici unul dintre ! 091, iar în timpul domniei fralclm sau in Rusia a începui penlru Cantemir ne remir privind istoria pnlrici. In necas- imensă dorinţă dc a şti cît mai mult, ’il
islonograln burghezi n-n arulal alil.i- Anîioh, pleacă din nou la Constaiui- rioada cea mai rodnică a nctivilniii 1ă lucrare antonii dczbolc. între alte mai exact. F.a c realizată cu o caldă — Doi maiştri apaductîeri. 'it
dinen anliboicreasră a ini DinnlrJc nopol, finul numit ambasador pc lingă sale ştiinţilicc. Aici el a scris ce'e probleme, pc aceea a originii poporului dragoste dc patrie şi pasiunea unui — Un maistru armaturi,
Cnulcmir, lupi a Ini [.culm formarea Poarlâ. Aici rău line timp dc 17 am. In .nai importanta lucrăn ale sale: „Hro­ dă) Aloldova şi Ţara Romîncască. Deşi om care a iubit ştiinţa ccl mai mu l. — Zece maiştri mecanici. a
uimi stal ccnlrnli/..il. deşi aceasta idee anul 1710, Turcia declara război Rusiei. nicul vechimii Roiiiîmo Atoldo-Vlahilor Canlcmir nu şi-n pulul realiza planul Contemporanii şi cei care au venit in — Zccc maiştri lăcătuşi. >u
politică il călăuzeşte wi mai tonic op:- Tot în acel an, Dimitrie Cantennr este ..Istoria creşterii şi descreşterii Por.ii pe caic II concepuse şi unele con­ veacurile dc după Dimilric Cantemir — Zece maiştri electricieni, yj
rele lui. Sub încerc n (ost Ireciită şi nunul domn al Aloldovei. In aceaslă si­ Otomane" şi „Descrierea Atoldovei" cluzii n-au rezistat cercetărilor ist o au apreciat şi au folosit contribuţia — Doi maiştri strungari. a a
colaborarea Im Dnnilne Lnnlcmir cu tuaţie, Canlcmir arc prilejul dc a hotă"] rice ulterioare. „1 Ironicul" arc o marc lui atît de valoroasă pentru progresul T E H N I C I E N I
sociel.ilc.i şi i imiuirca rusească în epo­ politica ţării sale şi o orientează sp.*? Ba mai mult, cl a losl numit senator importanţă pentru vaslui material in- ştiinţei şi culturii. *5
VI
ca reformelor lui Petru cel A\:nc. ba alianţa cu Rusia. şi consilier intim al lui Petru 1, cou- Dimitrie Canlcmir ocupă un Ioc în­ — Treizeci tehnicieni T. •î
mai mult, mulţi istorici burghezi au Faptul că Dimitrie Canlcmir a orien­ Iribinnd la realizarea măreţelor reforme tormaliv şi mai ales pentru patriotismul — Douăzeci tehnicieni 1 1, tk
«onsidcial pc Duinlnc Cnulcmir în tat astfel politica Aloldovci reflectă întreprinse îu Rusia de acesta. cc i ştii la bază. Dmulrîc Cantemir nu semnat şi în istoria literaturii romt- — Cinci proiectanţi I.
Rusia ca un fel dc prizonier, cmc, dc adînca lui dragoste dc ţară. Iii n n uitai Dimilric Canlcmir a murit în 1723, scrie istoiizi poporului roniîn de dro­ ne. In ciuda stilului, dc multe ori greoi — Cinci proiectanţi II. *
(fiind influenţat dc structura (razei
plictiseala, scrie opere istorico-gcograh- cu poporul romin suferea din cc în cc înainta de a fi împlinit ă»0 de ani. îu gul erudiţiei, ci pentru a da glas se­ — Zece cu studii economice superioare
i c. fui a mei o coutigcnţă cu mediul în mai mult in jugul crînccnci asupriri plină aclivitale. tai dc independenţă a poporului, pentiu latine), în opera lin sînt numeroase P R E C U M Ş I : -Ş
â
pasagii de autentică frumuseţe lite
care iram otomane. Pentru a vedea activitatea ştiinţifică ;i-i justifica drepturile istorice la viată iară, imagini noi şi îndrăzneţe, ta­ a
Opera lui Dundric Canicinir, deşi multilateralii, enciclopedică, a lui Dinu liberă şi independentă. — Una sută muncitori electricieni. 'it
depaşila de vreme, a -rămas scumpă po­ Ccrcclind cn pricepere relaţiile poti trie Canlcmir ca şi meritata Ini în di O altă operă a lui Dimilric Conte blouri pline dc viaţă şi culoare. FI — Una sută muncitori lăcătuşi, u t*
porului nostru, fiimlcă scoate în evi­ tice din timpul său, Dimilne Canlcmir ferita domenii ale şliinjci şi filozofici, mir care marchează şi mai clar me­ a îmbogăţit nu numai creaţia literară — Cincizeci zidari şamotori, Vi
ci şi limba noastră, introducînd noi
denţă r> suma de fapte care învede­ ajunge la concluzia că numai Rusia pn trebuie judecată opera sa prin prisma toda sa dc muncă ştiinţifică, riguroasă, — Una sută muncitori mecanici, Vi
rează poziţia progresistă a domnitoru­ tea să scape Ţările Romînc dc asupri­ condiţiilor în caic a Irăit şi a lucrai opusă scolasticii medievale, eslc „Des- termeni politici, filozofici şi ştiinţi­ — Douăzeci şoferi, 4
Vi
fici, termeni ceruţi dc dezvoltarea po­
lui moldovean, poziţie manifestată prin- rea şi teroarea emulului jug otoman, marele nosliu cărlurar din veacul îl scrierea Atoldovei". Inaugurînd geogra­ litică şi culturală a ţării. ■ — Cincizeci paznici, 'il
ir un pnlriolism cald, prinlr-o înţelegere in aprilie 1711 el încheie batalul secvti XVII Mea. fia ca ştiinţă în ţara noastră, Dimilric Opera lui Dimitrie Canlcmir este ■3
a
limpede a intereselor ţârii sale în con­ cu Petru I. Diplomat iscusii, rcuşcşic In istoria culturii noastre n-au exisei Canlcmir nu priveşte Aloldova nu­ o preţioasă moştenire culturală a po­ 5 De asemenea angajează zece dactilografe avînd condiţiile nre- '4
diţiile de alunei. să înlăture bănuielile turcilor în legă piuă Ia Dimilric Canlcmir lucruri pro mai din punctul de vedere al geogra­ porului nostru. Azi, personalitatea lui gvăzute de H. C. M. 3
Născut la 26 octombrie 1673, Dimi- tură cu acest tratai. pnu-zise în domeniul istorici şi filo­ fici lizicc, ci şi din acela al geografiei Dimitrie Canlcmir ne apare mai vie g Angajările în posturi dc maiştri se fac potrivit prevederilor (k
tric Cnulcmir trăieşte o viaţă bogată ii’ Tratatul secret încheiat între Petru ) zofici. Dimilric Canlcmir a reali:,H politice descriind, pe lingă bogăţiile a* lega Ic si numai prin concurs Vi
fapte, în evenimente politice. Talăl său, şi Cantcrmir este un document deosebii o lucrare remarcabilă şi dc vâsle pro naturale ale Aloldovci, şi locuitorii ca oricînd, deoarece adevărata preţuire %
'il
a marelui cărlurar şi patriot nu s-a
Consl.inliii Cantennr, domn al Aîoldovri dc important tn istoria relaţiilor ruso- porţii în „lsloria creşterii şi dcscr^ş şi obiceiurile lor, instituţiile ţării. Va- putut face dccît în anii regimului de- * Informaţii suplimentare sc primesc dc la Combinatul siderurgic
între anii 1685 şi 1693, deşi era lip­ romînc. Conceput fiind în scopul eli­ Icni Porţii jOIomane’*. Accaslă lucrare ’oarca ştiinţifică a „Descrierii Moldo­ mocrat-popular, cînd partidul nostru ‘^Hunedoara, serviciul personal, telefon 2531, 2532, 2533, interior 42. VI
V;
sit dc învăţătură, a avut grijă să dea berării Aloldovci, tratatul prevede că s-a bucurat de faimă europeană, fiind vei" a tăcut ca ca să fie tradusă In valorifică cu atenţie şi dragoste pa­ Solicitanţii vor înainta cerere şi autobiografic la serviciul Vi
o cultură temeinică fiilor săi. De copil, Moldova nu va trebui să plătească nici una dintre primele lucrări ce tratau iiiscşlc, nemţeşle şî în greceşte. trimoniul cultural al poporului. |personal din C. S. H. Î!i
Dimitrie C^ntemîr a primit o instrite un Ivi de bir şi stabileşte deplinul ne- aceaslă problemă. Alult timp, ea a In „Istoria icroglifică", prima încer­ prof. VAS1LH RADU
ţiune îngrijită. 6*a Goflsfâjifînopbl.'ţihde zniotac al Rusiei In treburile interne fost considerată lucrarea de bază des­ care de roman social din literatura Orăşti£ W W