Page 38 - 1963-09

N r. 2708 Drumul socialismului Pag. B

Eliminarea timpilor neproductivi — condiţie importantă în obţinerea succeselor
p In anul care a trecui, oolectl- zat de multe ori In ce măsura De aceea, la începutul celui de-al brigadă să-şi aducă materialele ne­
'A'nalfzînH rezultatele obţlnu-
vul minei Aninoasa a obţinut re­ 6Înt eliminaţi timpii neproduc­ doilea trimestru, conducerea ex­ cesare în apropierea locului de
tc 'Ăo unele brigăzi dc mineri zultate frumoase In producţie. tivi, cum sint utilizate mecanisme­ ploatării, împreună cu conducerea muncă pentru o perioadă mii
E in ceea ce priveşte creşterea Drept mărturie stă Îndeplinirea Îna­ le In timp. mfnerfl In urmă. con.statind pe lin­ lungă. asemănătoare au fost
sectoirulul, au analizat cauzele râ-
Sectorul III, de pildă, în primul
inte de termen a planului pro­
Măsuri
productivităţii muncii, la an­
ducţiei globale si marfă, cişllgarea trimestru al acestui an a rămas gă altele că forţa de muncă a luate şl la celelalte scclo*ne de la
cheta noastră a răspuns şi to­
întrecerii socialiste ce a avut loc sub plan. Lună ce lună brigăzile sectorului nu era repartizată ju­ mina Aninoasa. Ca urmare bri­
varăşul Constantin Dănilă, teh­ Intre exploatările miniere din Va­ conduse de minerii Gheorghe P)3- dicios. In unele brigăzi organiza­ găzile care la începutul anului ob­
U nicism la E. M. Aninoasa In lea Jiului. îndeplineau planul de producţie. rea muncii era slabă. ţineau rezultate slabe, acum 6c
viţă, Traian Casian şl altele, nu-$i
numără prinlrc cele evidenţiate.
In acest an. întregul colecliv do
articolul ,,Folosim din plin tim­
la mina Aninoasa a păşit hotârît La acest sector lucrările de pre­ Măsurile luate alunei au fost o- Aşa sini brigăzile conduse de mi­
pul de lucru' publicat tn zia­ să dezvolte succesele pe care le-a gătire a stratelor care urmau să ficace. 5-a făcut o nouă reparlî nerii Ioan David. Aurel Crislea,
R rul „Drumul socialismului" din obţinui în anul ce a trecut. Pen­ In urmă Din această cauză secto­ zare a brigăzilor şi a oamenilor august brigada condusă de mine­
Augustin Asmarandei şa. In luna
intre în exploatare erau rămase
ţinîndu-se
din cadrul brigăziJor
29 martie ac autorul a arătat
tru aceasta, pe lingă multiplele
că o rezervă internă importan­ măsuri ce trebuiau luate pentru rul nu dispunea de un front de seama de locul unde munceşte rul Francisc Schneider, de la sec­
locului de
fiecare, de greutăţile
tă a cărei folosire a dus la mărirea producţiei, un accent deo­ lucru suficient pentru exploatarea muncă. S-a căutat să se perma­ torul III. şi-a depăşit planul dc
51 creşterea productivităţii mun­ sebit trebuia să se pună pe spo­ cantităţii de cărbune planificată. nentizeze brigăzile pe specialifâli; producţie cu 913 tone cărbune.
rirea productivităţii munoii. Ce Aprovizionarea se făcea si ea de­ brigăzile de la pregătire erau folosite Folosirea mai bună a timpului
cii In abataje A fost folosirea sa făcut în acest sens? fectuos. linia ferată din galerii de lucru a permis minerilor din
raţională a timpului afectat Mult s-a acţionat in ce priveşte fiind într-o stare proastă. Toate numai la locurile ide pregătire Aninoasa să sporească productivi­
E pentru lucru. La Aceasta au folosirea raţională a timpului dc acestea făceau să se piardă timp ş. a m. d. tatea muncii cu 22 kg. cărbune pe
lucru, apreciindu-se că în aceasl.1 prelios din activitatea minerilor. Pentru asigurarea unei mal bu­ post şi pe această bază să depă­
condus huna organizare a mun­ direcţie există importante rezerve Rămîncrefl In urmă a sectorului ne aprovizionări, tot în cadrul a- şească planul dc producţie in rt
cii tn cadrul brigăzilor prin interne Organizaţiile dc partid, III a avut influenţă asupra rezul­ ceslui sector s-a reparat linia fe­ lum cu peste 8000 tone cărbune
L repartizarea dc sarcini precise conducerea exploatării au anali­ tatelor obţinute pe întreaga mină. rată, luîndu-se măsuri r.a fiecare L. DEMETER
fiecărui miner, buna aprovi­ O v a l o r o a s ă r e z e r v ă i n t e r n ă
E zionare a fronturilor de lucru
cu materialele necesare (astfel
ca minerii «ă nu mai fic ne­ Sporirea continuă a productivi­ minerii pierdeau mult timp cu asemănătoare, nu şi au indeplimt ductivităţi ridicate o muncii, cu toate
voiţi să piardă timp pentru tăţii muncii a preocupat in acest transportul materialului de susţi­ planul de producţie. că exploatarea a fost deficitară In Moc.aniv.ilrea transportului de mine reu ocupă un loc impor­
In vederea creşterii vitezei dc
timpul
forte de muncă. In luna iulie, de
nere.
an întregul colectiv de muncă de
reducindu-se aslfel
tant în activitatea cadre'or tehnice de la Exploatarea minieră
A procurarea materialelor de sus­ la li M Ghelar. Conducerea teh­ de lucru din abataj. Pentru ca perforare, echipele dc mineri au pildă productivitatea valorică o Deva Pe lingă clclrificarea transportului din subteran, a fost
ţinere). îmbunătăţirea transpor
nică a exploatării, cadrele tehnico
„us In funcţiune un lanţ elevator care măreşte rulajul vaqo-
fost dolate cu perforatoare noi,
tului în subteran în vederea şi inginereşti îndrumate cu corn- minerii să poală folosi productiv rolopereulantc, de marc producti­ fost realizată tn proporţie de „eţilor, asiqurindu sc astfel din timp fronturile de lucru cu
timpul de lucru, au lost organizat..'
sută, pe 7 luni în pro-
105.96 la
Ni lor cu vagonete goale. petenlă dc organizaţiile de partid echipe speciale care lac aprovi­ vitate, cu ajutorul cărora a fost du-sc şi în luna august o producti­ vagonelele goale necesare. Prin aceasta se realizează o pro-
bunei aprovizionări a abataje­
por 1 ic de 102,3 la sută. înregislrln-
zionarea locurilor de muncă cu
şi-au axat preocupările pe desco­
scurtat timpul de perforare a fron­
Experienţa brigăzilor condu­ perirea şi valorificarea rezerve­ materiale. In prezent in apropierea tului de lucru. Tot pentru elimi­ vitate ridicată. Trebuie menţionat
lor interne pentru a spoii conti­ fiecărui loc de muncă sc creează narea timpilor neproductivi, au
se de Francisc Schneider, Au­ nuu cantitatea de minereu extras stocuri de materiale pentru două- fost luate măsuri în vederea apro­ insă faptul că, dacă creşterii pro­
C rel Crislea, Augustin Asmaran- Pc lingă aplicarea pe scară largă trei schimburi, materiale ce stau vizionării din timp a fronturilor ductivităţii muncii 1 s-a acordat a- Cind munceşti cu pasiune
dei, RemuJ Cosma, Victor lăn­ a metodelor de exploatare dc mare la dispoziţia fiecărei echipe. îără de lucru cu vagonete goale. In tenlin cuvenită, nu în aceeaşi mă­
productivitate cum sint abalarea ca minerii să mai fie nevoiţi să acest scop au fost introduse încă sură s-au preocupai cadrele teh-
cii, Petru Sleţ, Vasile Mânăilă Motorul electric de la transmisia principală a Pre-
în subeUje, exploatarea cu inma- şi le procure singuri. Buna orga­ 3 locomotive la orizontul de ba­ lire si inginereşti, dc îmbunătăţirea
I I şi altele, despre care ne a scris gazinarea minereului şi allele, a nizare a muncii, prin repartizarea ză şl 2 locomotive la orizontul calităţii minereului. Or, la Ghelar paraţiei din Petrila făcu zgomot ciudat, apoi sc opri.
tov. Constantin Dănilă, a fost lonţin coloriivuhii dc muncă de la dc sarcini precise fiecărui miner II, ceea ce a făcut ca rulajul va- există suficiente cadre tehnico Cc s-a înlîmplat ?
îmbunătăţită de alte brigăzi şi Ghelar a fost îndreptată spre bu­ din brigadă şi folosirea raţională o gonetilor să crească, minerii avlnd Sosit în graba, maistrul principal Ştefan Motoz cer­
na organizare a muncii şi folosirea timpului de lucru in abataje, au tn permanenţă Ia tndemină vngo- şi inginereşti cu o bogată ex­
echipe de mineri de la E. M cetă motorul, cheamă clc urgenţă echipa clc elcctiicieni
ralională a timpului de lucru. Ap 1 î- făcut ca echipe de mineri cum ncte goale. perienţă In producţie. O demons­
Aninoasa şi E. M. Ghelar «‘irul in procesul de producţie sini cele conduse de Ioan Ivăni- Buna organizare a muncii, a preo­ trează rezultatele obţinute în ceea şi cea de lăcătuşi condusă dc Ladislau Rojnyai. Treaba
Mergînd pe urmele anchetei, experienţa altor exploatări minie­ că. Nicolae Drlstaru din orizon cupat îndeaproape majoritatea per­ re priveşte creşterea product ivită- nu era prea uşoară. Motorul electric, caiuia i se nise-
redăm în articolele de fată re din regiune, despre care au Ini VI. Ioan Moroşan din orizontul sonalului tehnic al exploatării. lii muncii. Dar furnalişlil au nevoie se bobinaîul. trebuia schimbat cu un altul. Dai pentru
ctlrva aspecte din preocupările vorbii numeroase materiale apă­ II şi allele, să realizeze viteze spo­ Maiştri cum sînt Gheorghe Popa, loa- nu numai de minereu cit mai mult. aceasta era nevoie de muncitori mulţi. Punct ca în
rute in cadrul anchetei, la Ghe­ rite de avansare în abataje, toc­ funcţiune a instalaţiei trebuia terminată cît se poate
colectivelor de muncă din cele chim Lup. Vasile Duma şl alţii, ci şi de calitate. Această problemă
lar s-a trecut la reîmpărţirea for­ mai pe baza creşterii productivi­ de repede. Din cauza defecţiunii Preparaţia din Peta­
două exploatări pentru folosi indrumînd şi conlrolînd cu compe­ trebuie să stea mereu attt în aten­
ţelor de producţie, pe baza stu­ tăţii muncii. In acelaşi timp, e- la nu putea primi cărbune dc la minele Lonca, Vul­
rea raţională a timpului de lu­ dierii rond il ii lor de zăcămînt din chipe cum sint cele ale minerilor tentă echipele de mineri, au reuşit ţia e.ondurcril exploatării, ctt şi n can. Aninoasa. Acest luciu îl cunoşteau bine muncito­
să realizeze în rcvîrelo pe care
cru în vederea creşterii conti­ lineare front de muncă. In arc-sl Avram Lăscuş şi loncscu Ioan din le conduc o productivitate spori­ cadrelor tehnice şi inginereşti care rii clin echipele conduse dc Rojnyai Ladislau şi Sigis-
nue a productivităţii muncii fol s-a ajuns la o justă reparti­ sectorul Vadul Dobrii şi allele, care tă pe fiecare post prestat. an datoria să ia măsuri imediate mund Ui va roş.
zare a numărului dc munci lori in au avut defecţiuni In organizare Toflte măsurile pentru punerea pentru ca do la Ghelar să plece
fiecare echipă, complciindii-se for­ spre furnale numai minereu de bună ...Au trecut 3 orc dc la începerea lucrului. Cele două
maţiile tip în cazurile în care şi care an Înregistrat în cursul în valoare a acestei imporlanlc calitate. echipe au reuşit să termine lucrarea eu aproape
condiţiile de zăcâmi ut an impus lunii august absente nemotivate rezerve interne — timpul de lucru T NtCOAHA patru orc înainte dc termenul planificat.
acest lucru. S-a mai constatat că cu toate că au muncii in condiţii — au dus la realizarea unei pro­ PETRU GAINA
corespondent
Pregătiri pentru deschiderea noului an
în învâfămîntul de partid
şl planificarea activităţii economice studiere a Statutului P.M.R. la care an fost încadraţi comuniştii cei mal
H imedoăra a întreprinderilor; despre planul sînt înscrişi M cursanţi, un curs bine prcqăliU care au studiai în
de muncă şi salarii, capacităţile dc seral anul I care va fi frecventat anul trecut in cercul dc studiere a
Pregătirea noului an de studiu în producţie a întreprinderilor indus­ de 15 cursanţi şi un curs de Isto­ Statutului P.M R„ curs seral anul I
învălamintut dc partid se atlă în triale. mijloacele circulante ale în­ rie P.M.R. anul 1 la care vor parti­ şl IL
plină desfăşurare Zilele trecute, b'- treprinderilor şi structura lor etc. cipa 16 cursanţi. Biroul organizaţiei Pentru n asigura o bună desfă­
roul Comitetului orăşenesc Hune- Avîndn-sc în vedere faptul că de bază a manifestat o deosebită a- şurare a activităţii lor in cercuri
donra nl P.M.R. a tinut o şedinţă în cea de-a doua jumătate a lunii lentie fată de încadrarea cursanţi­ şi cursuri, nm urmărit ca cei trei
de instructaj la care au participat septembrie se deschid cursurile de lor la aceste forme de invăţăminl, propagandişti, Constantin forqa, Vio-
secretarii organizaţiilor de bază cullură generală a cadrelor didac­ Numai după cc comisia a stat do rcl Brinduşcscu şl Aurel Păcluraa-
P.M.R. cu prilejul căreia 6-au dnt tice, s-au luat măsuri ca încă de la vorbă cu fiecare tovarăş în parte iiii să participe cu regularitate !a
Aid, Ia centrala indicaţii şi s-au făcut recomandări primele lecţii învăţămîntul ideolo­ i-a cunoscut posibilităţile pe care le pregătirea propagandiştilor, să-şi în­
termoelectrică, o- în vederea definitivării pregătirilor gic să sc desfăşoare in cele mai arc şi dorinţa lui. a fost încadrai suşească materialul predat.
pentru descinderea noului an şcolar bune condiţiuni. in una din formele de învăţăm!n> In scopul asigurării unei însuşiri
raul transformă ze­ De pe acum s-au luat de aseme­
in invătămmlul de partid. La cercul de studiere a Statu­ temeinice a lecţiilor predate la în-
cile de atmosfere In plină desfăşurare se află pre­ nea măsuri de recrutare a unui nu­ tului PM.R bunăoară, am încadrat văl.’imintul dc partid dc către fie­
ale aburilor fn sule gătirea propagandiştilor. Peste 40 de măr însemnat de cadre de condu­ pe toii candidaţii de partid precu care cursant, biroul organizaţiei de
propagandişti noi, din cadrul între­ cere din întreprinderi, instituţii pen­ bază şi-a propus să controleze mai
şl mii de kilowaţi tru a urma cursurile universităţii şi tovarăşi din activul lără do
prinderilor, au urmat cursurile de partid. Tovarăşii Nicolae Ciontit şi îndeaproape felul in care propa­
ce pun In mişcare pregătire organizate cu scoaterea din serale de partid. Gheorghe Sima au lost dc curînd gandiştii îşi desfăşoară activitatea,
maşinile şl agrega­ producţie. In trei centre — Hune­ Pentru temeinica pregătire a pro­ primiţi candidaţi de partid. La cere­ cum face legătura cu activitatea
doara. Călan şi Ghelar — sint orga­ pagandiştilor care vor conduce concretă a cursanţilor, dacă cursan­
tele Hunedoarei. nizate cursuri de pregătire a tutu­ cercuri şi cursuri ale învăţământu­ rea lor. ci au fost Încadraţi la e- ţii îşi iau noiitc şl se pregătese pen­
ccst cerc. Ln cursul seral anul I ma­
Foto : V. ONOIU ror propagandiştilor. Cursurile se lui de partid de Ia sale se vor or­ rca majoritate a cursanţilor înscrişi tru seminarit. Vom căuta do ase­
tin de 2-3 ori pe săptămînă. Prime­ ganiza cursuri cu durata de 5 zile menea, să asigurăm o bună frec­
le lecţii au fost predate de tov. MOZEŞ GEZA sînt dintre tovarăşii care ou dove­ ventă a cursanţilor, să creăm con­
Gheorghe Ordeanu şl Tiberiu Frank- directorul Cabinetului de partid dit că şi-au însuşit temeinic lec- diţii pentru o bună desfăşurare a
furt, secretari ai Comitetului orăşe- Hunedoara liile predate In cadrul cercului dc activităţii cercurilor şi cursurilor;
cum
neso Hunedoara al P.M.R., Zita Călan studiere a Statutului P.M.R
sînt Gheorghe llejnn. Măria îlic.
Brănescu, Nicolae Agache. Ioan Do- IOAN DUŞAN
brln şl nl ti tovarăşi din aparatul Iulionn Nichita. Remus Cosmcscu şi secretar al organizaţiei de bază
de partid şi cadre de conducere din In cadrul secţiei turnătorie I îşi mulţi alţii. nr. 3 utilaj secţia turnătorie I
domeniul economiei. vor desfăşura activitatea un cero de La cursul de Istoria P.M.R. anul I — U2lna ,,Victoria" Călan
In scopul îmbunătăţirii muncii
propagandiştilor s-au organizat de
asemenea schimburi de experienţă
In cadrul cărora propagandiştii Abel
Mureşan, Parlenie Rîpnş, Ioan Un­
gur, Florian Barburaş şl alţii au vor­ DIN LUMEA ŞTIINŢEI Şl TEHNICII
bit despre metodele lor de muncă în
conducerea unor cursuri şl cercuri
ale Invătămintului de partid. Straturile fuminiscente din atmosferă
Pe baza analizei făoute de către Fire de „In" din cînepă
biroul Comitetului orăşenesc Hu­ După cum a declarat unui corcs pondent al agenţiei TASS gcofizicia-
nedoara al P.M.R. asupra Iedului nul Tatiana Tarasova, oamenii dc fii inţă sovietici au identificat straturi Iu-
cum au decurs primele leoţll la miniscente în atmosferă. Piuă in pre zcnl se credea câ lumina cerului noc- Combinatul textil din Szcged u în*
cutsuI de pregătire s-a stabilit că turn ar fi uniformă. ccfmt să producă din cinefiă fire osc-
C am pionatul regional de handbal in 7 pentru propagandiştii Cornel B Is­ Cn ajutorul rachetelor geofizice, camcnii de ştiinţă ou stabilit că inlcn- mănătoare cu cele de in. In acest
tria n, Teodor Albul iu, Mircea O- sil al ca luminozităţii sl ral urilor depi nde de compoziţia lor moleculară şt
CLASAMENTUL DIN TUR 8, Voinţa prean, Grigore Didla, Ilie Căpăţînă, scop fibra de cincpă este tratată cu un
gir 15-IX-a; Metalurgistul Cugir — atomică. (De exemplu, moleculele şi ai ontii de hidrogen şi dc sodiu, di sociali material chimic special, în condiţii de
Masculin Orăştie 8 2 0 6 139:194- 4 Proiectantul Deva 19-IX-a, Nicolae Zacob, Dumitru Grigoraş, în atmosferă, luminează In mod dtfe rit). fierbere. Compujii care leagă fibre­
Iosif Radio şi alţii, care au lip­
Unirea Sebeş 9 8 10 219: 98=17 9. Minerul Feminin sit să se tină un eurs separat ast­ După cum presupun unii specul Uşii, accslc elemente radiază noaptea
Con.vlr. Hd. 8 7 0 1 189.120=14 Lupeni 8 2 0 6 90:154= 4 1. Locomotiva fel incit nici un propagandist de pe energia pe cure au recepţionai-o dc Iu Soare in cursul zdci. Conccntrindu-se le de cincpă se dizolvă iar cincprt se
S. S. E. 10 Ardeleana Teiuş 6 5 0 75:45 = 10 raza oraşului Hunedoara să nu râ- in straiuri înguste, ele formează astfel straiuri dc luminozitate dc diferite in­ descompune in fibre fine fi moi de a
Petroşani 8 6 J 1 200:105= 13 Alba Iulia 9 1 1 7 115 225- 3 2. Minerul Vulcan 6 4 0 54:42“ 8 mină în afara pregătirilor ce 6-au tensităţi. culoare deschisă, tn acest fel se ab­
Geofizicienii sovietici au determin ul altitudinea la care diferite elemente
Metalurgistu Meciurile reslante se vor desfă- 3. S.S E. Deva 6 3 0 52 57“ 6 făcut anii raze luminoase. Dc exemplu, alo mii şi moleculele de oxigen fi de Id­ ţin fibre care prin calitatea lor co­
Cuglr 7 5 0 2 125: 98 = 10 şina după cum urmează: 4. Sebeşul Sebeş 6 0 0 32:69= 0 Pe baza unui program se va orga­ droxit se conccnlrrază la o al ti hal inc ile 60-100 km. respund fibrelor dc in.
Proiectanţii] Minerul Lupeni — Sliinta Teiuş Returul campionatului regional de niza în curînd o pregătire specială
Deva 8 4 1 174:158 = 15-1 X-rt ora II ; Constructorul Hune­ handbail în 7 va începe la data dc a propagandiştilor care vor conduce Microscop electronic Cameră biologică înfr-un reactor
S.S E. Deva 0 3 0 137.218 = doara — Voinţa Orăştie 15-IX-a? 22 septembrie a. c. allt la masculin în acest an cercurile de economie pentru studiul viefiî La reactorul atomic din Salaspils viitor niicrobiologii 6peră să obţină
Ştiinţa Teiuş 8 2 0 154:172 = S.S.E. Petroşani — Metalurgistul Cu- cît şl Ia feminin. politică şi concretă. Acestora II se
vor preda lecţii despre organizarea celulelor vii (KSS. Letonă) a intrat In funcţiune noi colonii de bacterii care fiă poetă
o cameră utilată special pentru Cer­ sintetiza cît mal activ amino-aeiz.it,
F . C . O R A S T I E Omul do ştiinţă sovietic Nikolai cetări biologice. Această „cameră bio­ fermenţii şl vitaminele. Noua cameră
Popov a construit după o muncă de logică" s-a proiectat şi construit de este folosită şî pentru a cerceta cum
15 ani un original microscop electro­ colectivul Institutului de Fizică şi pot fi făcute inofensive sau slăbite
corespondenţi voluntari ne comunică: nic cu ajutorul căruia, pentru primo biologie al Academici de Şliinle din anumite virusuri.
dată în lume, poate ft observată viata U S.S. Letonă. In această cameră sînt
t.511.000 lei. Din Inovaţiile cu efi­ produse cere de fiecare dată din celulelor vii. Mlcroscoapele dc con­ „bombardate" cu neutroni plante şl Concentrarea căldurii
Aplicate 64 de inovaţii cientă economică mare amintim pe partea celor care deservesc maşi­ lost lărgită, reulilatâ Şi modernizată strucţie anterioară puteau fi folo6ilc seminţe ale unor culturi agricole,
productivitate.
cu utilaj de înaltă
cca a tov. Franclso Holo privind nile de Injecţie o bună cunoaştere Soarelui şi folosirea
In fabrica noastră, propaganda Numai In primele 8 luni ale acestui numai pentru studiul secţiunilor cu o precum şi insecte dăunătoare şi alte
tehnică desfăşurată anul aresta a ciuntirea şl omogenizarea pămîntu a procesului tehnologic al acestora. an fabrica a lost Înzestrată cu uti­ grosime maximă de 0,05 microni (un vietăţi pentru a «e ce-reela sensibili­ ei la dezgheţarea cailor
Iul întrebuinţat la formarea mode Operatorii Constantin Popescu, An­
avut o eficienţă sporită faţă de anii laje şl Instalaţii tn valoare de micron — a mia parte dinlr-un m ili­ de navigaţie
lelor de turnătorie ce aduce eco­ ton Noagy, Nicolae Butea şl alţii, tatea lor la radiaţii şl capacitatea lor
precedenţi. Rezultatele el se văd nomii de 15.000 tet. Colectivul con 7.400.000 lei. Din această sumă, metru). Cu ajutorul microscopului Iul de regenerare. Un grup de oameni de
In dezvoltarea mişcării de Inovaţii acordă o mare grijă menţinerii 3 400.000 lei reprezintă maşinile In Oceanul îngheţat de Nord a fost
şi raţionalizări, care a dus la rezol dus dc maistru) Iosif Rusu a pus constante a temperaturii şl presiu­ pentru secţiile de mase plastice lai Popov pot fl pătrunse de lumină o- ştiinţă — economişti forestieri — au experimentată dc către prof. Ivan
la punct fosfotarea pieselor meta­
varra multor sarcjnj dc producţie nii — parametri deosebit de Im­ reslnl sumei maşinile de îrezat, şle­ biecte cu o grosime de unul sau mal elaborat un bogat program de cerce­ Pcsclanski o nouă metodă originală
lice presate. Prin aceasta consumul portanţi In obţinerea unor produse
prin folosirea mai bună a rezervelor specific de metal scade cu circa 20 fuit ele. pentru atelierul de rnatri- mulţi microni. tări cu ajutorul acestei camere. Pe de dezgheţare a cailor de navigaţie.
Interne, E semnificativ să arătăm dc bună calitate. ţcrle. Uncie din maşinile unelte a- In slrimtoarea Vilkiţlcl, l n golful Tîhl
la sută Iar volumul manoperei ni In felul acesta a fost posibil ca Ghefe magnetice penfru călătorii din Cosmos
ră în cele 8 luni care s-au scurs, 30 la sută. mlntite au fost montate şi produc, şl fn alic locuri a fost pulverizat din
la cabinetul tehnic au fost depuse fn prezent, rebutul pe întreaga sec­ (ar altele sîot In faza de montaj sau Una din problemele care o va pune alît de puternici, înell un om poate avion un amestec dc praf de cărbune
ţie să fie mat mie cu 5 la su tî fată
pesfc 50 propuneri de Inovaţii. Rebutul a scăzut de primul trimestru al anului. rodaj. In luna octombrie a.c. noul «ălăloria în Cosmos va fi elaborarea să meargă pe un tavan metalic cu pi­ şi nisip lin. Culoarea fnluuecală a
Adăugate la cele 32 rămase ne­ cu 5 la sută atelier de matrlţerle va avea Insta­ unor metode pentru a înlesni călăto­ cioarele în sus. Un progres In con­ materialului acumulează atrt de bine
rezolvate din anul trecut, numărul Noi utilaje moderne late toate aceste maşini. rilor 6A nn piardă „terenul" de sub tinuare i! constituie un dispozitiv căldura Soarelui îneît chiar blocurile
inovaţiilor înregistrate anul acesta La secţia mase plastice ie produce VASILE VASU, Inginer picioare în carul Imponderabilităţii. groase de gheaţă devin fărămîcioaso
şi se topesc. Folosind această metodă,
este de 82 din cara i-an aplicat 64 zlloîo 0 gomă variată dfe sortimente. In ultimii ani fabrica noastră a BEŞTFLBE IOAN, maistru Cel mal uşor 6e poate realiza acest magnetic aplicat pe tălpile ghetelor cercetători! sovietici vor căuta să în­
ca o aoonomlo antecalcolătă de Intrarea m faKHeaţfo a onor noi cu n o şti 6 dezvoltare rapida, ft* a HOLO FRANCISC, muncitor iaaru dacă podeaua eate dîn otel, Iar cere cu ajutorul unor baterii de bu­ treţină navigaţia în regiunile înghe­
pe tălpLlâ ghetedor sînt fixaţi mag- zunar reglează intensitatea magnetis­
ţate timp mal Îndelungat şl intenţip-
&®ţ! pwternt«aJ: S-au realizat magneţi mului. neazfi b-o folosească şl fn Antarctica.