Page 4 - 1963-09
P. 4
Pag. 4 Dramul socialismului Nr. 2699
--------- .uu ■ T Kicinfi. r?
ULTIMELE $Tl£l fs ULTIMELE $TIDI Ar ULTIMELE ŞTIDI * ULTIMELE ŞTIRI * f ULTIMELE' ŞTiUl ULTIMELE ŞTI»! UHr li? VIETNAM
iV
r a / v \ \ ^ ® W M r ' “ “
r f - h * A < 1 s 4 w
U t i l i z a r e a io r e tv îiV e jI nam cooperativelor agricole şi
lărmulor individuali au crescut
Khuoi SdD cu !?.> milioane dongi în compa
raţie cu anul 1962 şi de patru
T nrrnlnl dc In Khuoi Sun. care
con- >
ori faţă, de 1960. Aceasta
în limba f>opula(ici locale înseam tribuic la stimularea producţiei
nă „7 înâra fată frumoasă", nit
era altădată decit un loc pito agricole Cea mai mare parle a
folosite
creditelor acordate sini
Tratatul de la Moscova a fost recomandat A infrafr în funcţiune linia D ecla ra ţia . Cosmîtfe&afllaai Execasâiv resc din provincia Lang Sun. pentru lucrări de amclioraţic /»
Anul acesta, un dig de beton vn
directă de telecomunicaţii a l C.C. a l P .€ . «lisa Spa§aaa permite utilizarea apei torentului pentru cumpărai ca de noi unelte
;pre ratificare Sovietului Suprem
si agricole.
Kremlin — Casa Albă pentru irigarea celor 300 de ha
PARIS 31 (Agerpres). — Lupta grea a greviştilor împotriva de pămint fertil din apropiere şi
al U. R .S. S. MOSCOVA 31 (Agerpres). La Madrid şi Barcelona a fost difu guvernului fascist. împotriva patro pentru alimentarea unei mici hi Cadre pentru agricultură
La 31 eugust ora 11 (ora Mosco zată o nouă declaroţie a Comitetului nilor — 6e 6pune printre altele în drocentrale. Khuoi Sao „Tînăra
MOSCOVA 31 (Agerpres). Luînd cuvîntul în faţa membrilor vei) a iost pusă In funcţiune linia executiv al C. G al P C. din Spania declaraţie, nu numai că trezeşte Institutul de Agricultură al
1,3 31 august, comisiile pentru afa comisiilor. Andrei Gromîko. ministrul directă de telecomunicaţii între Mos admiraţia oamenilor muncii din în fată frumoasă", continua să fie RD Vietnam. înfiinţat in anul
cerile rxlernc "le Sovietului Uniunii afacerilor externe al U R S S., a de cova şl Washington (Kremlin—Casa care cheamă la solidaritate cu minerii treaga Spanie, dar creează condiţii frumoasă, dar acum ea a devenit 1956 ~ la doi ani după resta
grevişti din Asturia.
îi Sovietului Naţionalităţilor ale So- clarat că reacţia generală din în Aibă). şi utilă. bilirea păcii — este frecventat tn
vittuiui Suprem al Ll R S S s-nu în treaga lume !a Tratatul de la Mos Linia a fost deschisă în urma „M inerit din Asturia, se 6p0ne in pentru noi şi puternice acţiuni comu L?nâ de calitate prezent de circa 2 000 de stu
un mare merit al
ne. Acesta este
trunit în şedinţă comună In Kremlin cova este exlrem dc pozitivă A fost acordului încheiat la 20 Iunie 1933 declaraţie, au adăugat la revendică denţi, Institutul are cinci secţii: i
pentru a discuta propunerea privind apreciată just atît latura umană a la Geneva intre reprezentanţii rile lor economice noi revendicări eroicilor mineri din Asturia care au superioară agronomie, îoatehnie şi medicină *
dovedit din nou că sînt avangarda
veterinară, silvicultură, mecaniza- ,•
ratificarea Tratatului de Ia Moscova tratatului, cit şi însemnătatea politică U. R. S. S. şl S. U. A. Importante ca, de pildă, întoarcerea proletariatului spaniol. In urma introducerii unui nou rea agriculturii şt piscîeultură.
cu privire In interzicerea experienţe a acestui act. Tratatul este conside In ţară a celor expulzaţi, eliberarea sistem pentru obfincrca linei de
lor cu arma nucleară. Această pro rat de toţi un pas real în direcţia deţinuţilor, anularea sancţiunilor, li Exprimindu-sl solidaritatea cu mi calitate superioară, fabrica de ţe Canale de irigaţie
punere a fort supusă spic examina slăbirii încordării internaţionale. M i Unificarea, forţelor bertatea sindicalelor şi • dreptul la nerii din Asturia, Partidul Comunist sături din lină din Ilaiphong a
rea Sovietului Suprem al U R S S. de nistrul sovietic a făcut cunoscut că grevă. Datorită capacităţii lor de din Spania cheamă toate forţele opo In provincia Ha Bac s-a înce
Consiliul de Miniştri al U R S 5. aproximativ SO de state — peste o care luptă pentru eliberare luplă şi unităţii lor. p.I reeditează ziţiei antifranehisle, pe toţi spaniolii dat rgjultate foarte bune Lina put construirea unui mare sistem u
oh(inută este dc calitate foarte
La şedinţa prezidata de O. Kuusi- treime din tnate ţările lumii — an naţionala în Rio Muni faptele de eroism din anul trecut preocupaţi de viitorul ţării să-şi ma bună in culori variate şi totodată de pompare, al cărui plan a foist
nifeste simpatia si să acorde sprijin
nen au participat şi mareşalul Mali- şi semnat tratatul. şi Fernando Fo care s-au bucurat de un ecou alit de minerilor din Asturia. foarte rezistentă. elaborat de specialişti sovietici fi
puternic în ţară şi peste hotare".
novski. ministrul apărării al U fi S.S.. In urma dezbaterilor, comisiile au vietnamezi. Apele fluviului Doung
şi Ivan Morohov. prim-viceprcşedintc aprobat in unanimitate tratatul şi au YAOUNDE 31 (Agerpres). Sprijin acordat satelor vor fi îndreptate pe o reţea de
al Comitetului de stat pentru folo bp'ărît să recomande Sovietului Su Agenţia France Prcssc anunţă
sirea energiei atomice in U R S S prem al U R S S. sâ-l ratifice. ca la Ambam, oraş situat în Documente despre teroarea politică In anul 1963, volumul materia canale de irigaţie aînnd o lun
sudul Camerunului a avut loc lelor de construcţie livrate sate gime totală de 200 km şi vor ali
cel dc-al doilea congres al orga din Spania trimise 0. N. II. lor a crescut considerabil in menta cu apă o suprafaţă de
nizaţiilor care luptă pentru eli R.D Vietnam. Valoarea acestor 43 000 de ha.
Un sondaj edificator berarea naţională în coloniile materiale ‘ va fi de cinci ori mai
CIllDAD DE MEXICO 31 (Agerpres).
spaniole Rio Muni şi Fernando Comitetul mexican de sprijinire a totalizează 3221 ani închisoare. mare in comparaţie cu ultimii Muncitori — pictori
Intr-o conferinţă de presă
tinntă
SAN FRANCISCO 31 (Agerpr es}. — Po. In comunicatul dat publici deţinuţilor politici din Spania a tri ta 30 august la Cindad de Mexico, doi ani. Livrările de material
lemnos, bambus, ciment, var, că
Ziarul ..Chronicle" car? apare la Sun Francisco, tinînd seama de tăţii la 31 august sc face cunos mis şefilor delegaţiilor ţărilor mem rămizi şi figfe — de două ori La Hanoi a avut loc recent 6
tendinţa spre pace a nmoric mu lor dc rinJ. o intrrprtns un sondaj cut că toate organizaţiile fmnta- bre ale O.N.U, o declaraţie şi docu dr. Joaguin D’Marcout, vicepreşedin expoziţie cu lucrările a peste
în rindul cititorilor sfii şi a dat publicităţii rezultatele sondajului şc ale luptei dc eliberare naţio mente în legătură cu 6ituaţia grea a tele Comitetului pentru sprijinirea de mai mare decit in 1962 — sini 100 de muncitori — pictori ama
efectuat. nală din aceste colonii se unesc deţinuţilor polilici din Spania şj vio ţinuţilor politici spanioli, a declarat rezervate in primul rînd pentru tori, organizată sub auspiciite Fe
că toate documentele prezentate de
Cititorilor II s-au pus următoa rele întrebări : sprijină ei Tratatul întrnn front unic denumit larea sistematică de călre regimul construcţia de hambare, încăperi deraţiei sindicatelor, Asociaţiei de
eu privire la interzicerea experien M or cu arma nucleară şi propnne- ,,Ideea populară a Guineei ecua franchist a drepturilor elementare ale monstrează cu claritate faptul că „în pentru uscarcc cerealelor, adăpos arte plastice şi editurii „Cultură
tea lui N. S. Hruşeiov, preşedin L el e Consiliului de Miniştri al toriale". Intr-o rezoluţie adop omului. Comitetul, prezidat de poe Spania — tară membră a O.N U„ la turi pentru vite şi construcţii hi
U R S.S., referitoare la încheierea u nui pact de neagresiune între sta- tată la Congres, participanţii ccr 23 dc ani după terminarea războiului drotehnice. şi artăm. Au fost expuse 130 de
tale participante la Traiului dc la Vnrşovia şi ţările membre alo amnistia generală, eliberarea de tul spaniol Lcon Felipc, cere în acea civil, continuă să domnească o situa lucrări: in acuarelă, guaşă, schi
N.A.T O. ? Sini ei pcnlru înghclm ca s iii reducerea bugetelor mill- ţinuţilor politici, acordarea de stă declaraţie ca situaţia politică din ţie alarmantă şi insuportabilă pentru ir te, gravuri şi picturi in ulei, eu
tare, reducerea numărului trupele* străinc aliate pe teritoriul celor drepturi şi libertăţi pentru Spania să fie luată în discuţia viitoa poporul spaniol, care este lipsit de Anul acesta, creditele acordate teme inspirate din viafa munci
două state germane si pentru crea (ea rlc zone demiclearizate ? populaţia africană din aceste te rei sesiuni a Adunării Generale a orice posibilităţi de a-şl exprima în dc banca de stal din R.D. Viet torilor, ţăranilor şi pescarilor.
O N U .
Majoritatea covîrşitonre a cel or chestionaţi (K7 la sulă) au răs- ritorii şi pentru organizaţiile de Printre documentele care însoţesc mod liber doleanţele";
puns că ar dori ca Senatul SU A. să r idilice tratatul. De asemenea, eliberare naţională. Frontul a această declaraţie se află scrisori din
adresat autorităţilor spaniole ce
majoritatea sa pronunţat pentru adoptarea propunerii lui N. S. Mrus- partea deţinuţilor politiei spaniol!, 1n
rerea de a-1 recunoaşte ca re
eiov. referitoare la încheierea unui pact dc neagresiune dintre ţările prezentant al populaţiei băşti care se subliniază că între anii 1953—
N.A.T.O. ?i statele participante In Tratatul de la Varşovia. In favoa- naşe şi dc a începe tratative cu 19G2 în Spania au funcţionat 79 tri
rea acestei propuneri, s-au pronu nIot 69 la sulă din cei chestionaţi, o delegaţie a sa în vederea a- bunale militare, care au judecat 694
Iar împotrivă 17 la sută, (1-1 la su tă nu şi-au exprimat părerea), cordării autonomiei acestor co antifranchiştl, 4 dintre el fiind sondam-
Propunerea de reducere a nu mărului forţelor armate occidentale lonii. naţl la moarte, şl 580 la pedepse care
$1 sovietice aflate pe teritoriul ce !o: două state germane a fost apro-
bată de 75 la sută din cei chestio nati. Incidente la C onferinţa O.N.U.
Propunerea privind îngheţarea sau reducerea bugetelor militare de
stat a fost sprijinită dc 73 la sută din cei care au răspuns acestui pentru turism
sondaj.
ROMA 31 (Agerpres). tant al Africii de sud sau al Portu
După cum relatează agenţia France galiei, delegaţii ţârilor africane l-au
Presse, şedinţele diferitelor comitete acoperit vocea, lovind ritmic cu pu
Tratativele lui G. Bail la Lisabona ale conferinţei O.N.U. pentru turism, tere în mesele din faţa lor. In ma
carc-şl desfăşoară In prezent lucrările joritatea cazurilor, delegaţii celor
LISABONA 31 (Agerprcs). Subsecretarul de stat american a la Roma, au fost marcate dc o serie două ţări nu şi-au putut termina In
La 30 august, la Lisabona a luat declarat că peste o săptămînă se va de Incidente, ca urmare a faptului tervenţiile.
sflrşit prima parte a tratativelor pur înapoia la Lisabona pentru a conti că delegaţiile Africii de sud şi Por Reprezentantul Tunisiei, sprijinit de
tate între subsecretarul de stat al nua tratativele cu oficialităţile portu tugaliei au refuzat să sc supună re cel al Nigeriei, a declarai că dacă
S,U A„ George Ball, $1 primul mini ghezo.
zoluţiei votate anterior prin care li delegaţii A fricii de Sud şl Portuga
stru al Portugaliei, Salazar. s-a cerut să părăsească conferinţa. liei nu vor 11 împiedicaţi să partici
Potrivit relatărilor agenţiilor occi Potrivii agenţiei, In semn de protest pe la lucrările conferinţei, ţările afri
dentale de presă, principalul punct al Succese ale partizanilor
împotriva acestei poziţii a delegaţi cane vor cere convocarea din nou
tratativelor purtate de Ball la Lisa sud-viefnamazi lor celor două ţări, de fiecare dată a unei şedinţe plenare penlru a lua
bona 6-a referit la bazele militare cînd a luat cuvîntul vreun reprezen în discuţie această problemă.
americane din insulele Azore ; s-a dis SAIGON 31 f Agerpres). —
cutat. de asemenea, poziţia Statelor AgenVi.i Associated Press rela
Unite fală de problema coloniilor por tează despre noi pierderi suferite
tugheze. do forţele militare americane în Dictatura din Vietnamul de sud
Vietnamul de sud. La 30 august,
menţionează agenţia, la 50 km se apropie de prăbuşire
§ r o w ir nord-vest de Saigon au iost dobo-
rîle două elicoptere aparţinînd fo i
ţelor armate ale S.U.A. Dot piloţi SAICON 31 (Agerpres). — rarea lui Diem de la putere ar deveni
„ CursaScînteii“ americani au fost ucişi, Iar alţi Situajia din Vietnamul de sud inevitabilă.
patru militari sud-vlelnainezi. care transmite agenţia Reuter, este consi Agenţia UPI relatează că noul am
TULCEA 31 — 'prin lele fon dc la se aflau în elicoptere, au Sost ră derată a fi extrem de explosivă sl se basador al S U A. la Saigon, Cabot
trimisul special Agerprcs : niţi. Alte cinci elicoptere avariate crede, în general că evenimentele se Lodge, se va tnttlnt probabil în
'Liderul compclitici cicliste „Cursa de forţele patriotice au fost nevoite îndreaptă spre un apogeu. Agenţia cursul următoarelor două zile din Vedere a noi! uzine de
Sdnteii" s-a schimbat din nou, tn să aterizeze in provincia Tay-NInh. relevă că la Saigon circulă mal multe nou cu Ngo Dinh Diem. Ce poziţie supcrfosfaţl de la Lam—
urma etapei a 3-a desfăşurată pe Potrivit agenţiei torţelor patrio ştiri despre posibilitatea ea anumiţi va adopta ambasadorul faţă de recen Dedarafia preşedinteSui Kemnedy Thao — R. D. Vietnam,
ruta Constan(a-Tulcea (126 km). tice din Vietnamul rfc sud „Elibe ofiţeri ai armatei sud-vielnameze să tele evenimente din Vietnamul de construită In 29 de luni.
Tricoul galben se afla acum pe li rarea", tn primele sapi? luni ale răstoarne pe Ngo Dinh Diem sl sud rămîne de văzut. In general, adresată pop© a m a n c a n
nierii tinărului ciclist ploieştean Cons acestui an patrioţii sud-vietnamezl camarila sa. Se ştie că S.U A. încear cercurile oficiale de la Washington
tantin Ciocan, care a sosit primul la nu doborit sau avariat 179 de avioa că să se sprijine pe un anumit grup menţin o confuzie deliberată asupra Picşcdintclc Kenncdy a adre dc pregătire şi lipsa deprinde
Tulcea fi a (ost animatorul princi ne diemiste şi ale forţelor armate de ofiţeri din conducerea armatei Intenţiilor americane in Vietnamul de sat poporului american decla rilor tehnice — acestea sînt A"g||a • Cel mal ridicat
pal al celei mai interesante clape americane. diemiste pentru cazul în care înlălu- sud. Postul de radio „Vocea Americfî", raţia tradiţională cu prilejul Zi principalele piedici pentru obţi
'disputate P>aă acum. Pe locul doi care exprimă de obicei punctul de lei muncii, care în Sialclc Uni nerea de lucru şi pentru o viaţă procent de şomeri
S-a clasat tlnăn/l Alexandru Szafniari vedere oficiul al guvernului american, te sc sărbătoreşte anual la în creatoare", a declarat el.
(Voinţa Cluj) — Sh 22'5i", pe locul a transmis ră autorităţile americane ceputul lunii septembrie. Preşedintele a declarat că în perioada postbelică
trei Moldoveana (Ploieşti) iar pe lo Diemiştii îşi pun la adăpost rezervele vor cere înlăturarea lulnror conducă Cu această ocazie preşedin S.U.A. trebuie să lupte încă pen
cul patru Wallcr Zieglcr. torilor politiei* secrete, răspunzători tele Kenncdy a vorbit despre tru a obţine „asigurarea de LONDRA 31 (Agerpres).
de aur şi valută unele succese obţinute dc S.U.A. Intr^un comunicat al Ministerului
Clasamentul general după trei eta pentru organizarea represiunilor îm drepturi egale pentru toţi ce
potriva budiştilor. inclusiv a şefului în domeniul economic, precum tăţenii in domeniul folosirii bra Muncii al Marii Britanii «e arată c3
pe : I C. Ciocan (Petrolul Ploieşti) SAIGON 31 (Agerpres). Agenţia subliniază ca această mă poliţiei secrete fratele lui Ngo Dinh şi despre greutăţile pe care le şomajul în Anglia a înregistrat o
Î3h 42’48" ; 2. N. Niculescu (Steaua) Cilind 6urse demne de încredere, sură de precauţie a fost luată pentru Diem. Ngo Dinh Nhu. Departamentul intimpină economia americană. ţelor de muncă, al învăţămîntu nouă creştere In luna august, aţin-
lui, în domeniul electoral şi în
la 26"; 3 Ztegler (Dinamo) la 39": agenţia U P I. anunţă că guvernul lui cazul în care situaţia guvernului die- de Stat s-a grăbii însă să dezmintă După ce a vorbit despre ,,înal toate sferele activităţii naţio gînrt cifra de 501213 persoane adică
Ngo Dinh Diem se grăbeşte să-şi con mist se va înrăutăţi şi mai mult. Din
'4. Ciumcti (Voinţa Bucureşti) la informaţiile transmise de „Vocea tul grad de activitate econo nale. 2,2 la sută din întreaga forţă de
centreze rezervele de aur şl de va aceleaşi surse s-a aflat că Ngo Dinh Amoricii". mică', preşedintele a recunos
SOS": 5. Voinca (Dinamc) la T51 ; muncă a tării (faţă de 2 la «uta luna
lută străină în Palatul Prezidenţia! Diem intenţionează să transfere în Comandamentul amprican din Sai cut că există ramuri „învechi
6 Moldoveana (Ploieşti) la 5‘Sl" ; 7. din Saigon, relrăgindu-le de la băn străinătate rezervele de aur şi valuta gon transmite agenţia Associated te" ale economiei S.U.A. care WASHINGTON 31 (Agerpres). — precedent:).
Szatmari (Cluj) la 6'21'' ; Pclc.ani cile americane. străină. Press, a început să se îngrijoreze de se află în declin pi’ccum şi re La 30 august John Kennedy, pre Influentul ziar „Times*, consideră
(Olimpia) la 6'5S'' : 9 A’cacşu (Brăila) eventualele urmări pc care le-ar putea giuni întregi „care nu participă şedintele S.U.A. a adresat Congre că „acesta este cel mal ridicat pro
la 10 Calcişcă (Dinamo) la avea pretungirea legii marţiale pro la refacerea „generală a ţării". sului chemarea de a restabili volu cent de la 6f1rşltul celui de-al doUea
mul Iniţial al investiţiilor destina
întrevederea lui Dean Rusk clamate de regimul diemist pe între Referindu-se la problema şoma război mondial*.
S'42". jului, Kenncdy a relevat că în te „ajutorului" pentru străinătate
De la Tulcea cicliştii au fost trans gul teritoriu at Vietnamului de sud. Referindu-se la faptul că autorită
„Membrii de frunte at comandamen ţară există 4.250.000 de şomeri care a fost propus de guvern şl
bordaţi cu vaporul la Brăila. Astăzi redus de Camera Reprezentanţilor ţile britanice au anunţat că, în gene
tului militar american din Saigon, re şi că automatizarea producţiei
se va da startul in ultima etapă. levă agenţia, consideră că rlacă legea nu duce la îmbunătăţirea situa a Congresului ai aproape 600.000.000 ral, există o tendinţă de diminuare
Brâila-Bncurrşti (220 km) cu sosirea WASHINGTON .11 (Ageiprcs). Statelor Unite de ajutor masiv acor marţială va fi menţinută In continua ţiei oamenilor muncii, ci dim de dolari. Guvernul propusese ca a numărului şomerilor şl că sporire »
in jurul orei IS pc stadionul 23 La 30 august, a avui loc la Depar dat regimului sud-vietnamez". ,,La re. aceasta va avea un efect dezas potrivă face ca „numeroase lo pentru anul financiar 1964 să Sie
A ugust. tamentul de Slat al S.U.A. o întreve Washington, adăuga aceeaşi agenţie, truos asupra războiului împotriva par curi dc muncă şi meserii să rezervate „ajutorului" pentru străi acestora In august s-ar datora veni
dere înlre secretarul dc stat Dean se consideră că prin aceste declara tizanilor". Oficialităţile americane se devină inutile" ajungîndu se nătate 4.500.000.000 de dolari. rii pe piaţa muncii a absolvenţilor
„ M o n d ia le le *1 Rusk şi ambasadorul Franlei la Wa ţii. de Gaulle încearcă *ă reafirme tem în special, după cum arată Asso astfel la concedierea muncitori Reducerea „ajutorului" american şcolilor de diferite grade, un alt ziar,
d e ş a h la ju n io ri shington. Hcrve Alpond. Deşi oficia- influenţa franceză în Asia de sud- ciated Press, de scăderea moralului lor deveniţi indezirabili. pentru străinătate, a declarat pre „Financial Times", subliniază netemei
litălile americane an căutat să pre est unde după cum se ştie, Franţa trupelor diemiste, aflat şl aşa Ia un Kennedy a sublimat în mod şedintele S.U.A., „ar Umila serios nicia unei astfel de păreri, relevlnd
BELGRAD 31 (Agerprcs). zinte această întrevedere ca o „dis a pierdut terenul în urma celui de al nivel foarte coborît. deosebit situaţia de ncinvidiat capacitatea noastră de a influenţa că numai în luna august numărul şo
C(l de-nl '/-ten campionat momim! cuţie de rutină între cei doi diplo doilea război mondial... Este limpede, Intre timp, autorităţile diemiste a tineretului american. Tn pre asupra evenimentelor".
de şah pentru juniori, caic se des maţi", ţoale agenţiile de presă occi- continuă agenţia, că, în orice caz. de caută să-şi întărească poziţia prin zent, a recunoscut el, fiecare al Kennedy a recunoscut că contri merilor adulfi a crescut cu 6 800 de
făşoară la Vrunjticka Banja. a ajuns dcnlale subliniază că ca trebuie pusă Gaulle a exprimat interesul Franţei organizarea unor diversiuni. Astfel, patrulea american în vîrstă în buabilii americani „nu vor fi salls- persoane.
la finiş, dar (işligâlnrul nu vn / 1 cu în legătură cu declaraţiile formulate înlr o regiune care a constituit pe la 31 august autorităţile au pus la tre 16 şi 21 de am nu se află făniţl purlînrt această povară", dar Potrivit părerii ziarelor citate, cau
rm rut decit nstn scară, după desfn- in ajun, in cadrul şedinţei Consiliu vremuri o parte a imperiului colo cale organizarea unei „demonstraţii" nici în procesul de învăţămint, a cerut totodată ca această povoră zele sporirii şomajului rezidă nu în
şuiarca partidelor din itjlimn rundă. lui dc Miniştri francez, de către pre nial francez". în sprijinul regimului diemist. Agen nici în cîmpul muncii. Şoma să fie mărită, pe motiv că In de
Pentru titlul dc campion nu mai ră şedintele de Gaullc. După cum s-a Tocmai ţinînd seama de aceste re ţia United Press International relevă jul şi criminalitatea care se ceniul al Vfl-lea Statele Unite vor venirea pe piaţa muncii a tinerilor
mas in luptă reprezentantul li. P. anunţat, el a criticat situaţia existen acţii ale cercurilor politice americane, că cu mare greutate au putut M adu menţin în nodurile tineretului, trebui să ducă „o luptă foarte absolvenţi de şcoli, cl tn „tendinţele
K amine. Florin Ghcorghiu. şi ceho tă In Vielnomul de sud ţt. potrivii la Washington «o recunoaşte deschis a spus preşedintele, arată că grea". economice nefavorabile".
slovacul Mihai (mata. fruntaşi ai da- ziarelor franceze, ,,a oferit ajutorul că întrevederea intre cei doi diplo nate cîleva mit de oameni „aproape „societatea americană nu a iz- -
toţi funcţionari
guvernamentali sau
sa-icntului cu cile 6,î puncte fiecare. Franţei" pentru normalizarea acestei maţi la Departamentul de Stat al butit să folosească întreaga
Clasamentul înaintea ultimei run 6îtuatit. Astfel, agenţia Associated SU A. a fost determinată de noua soldaţi In haine civile", care au fost energie, capacităţile tinerilor şi
de : I—2 Ghcorghiu (RP.R), Janata Press intr-un comentariu pe margi criză provocată în relaţiile dintre Pa transportaţi în centrul capitalei cu tinerelor pentru rezolvarea unor Interogaţi pentru că au vizitat Cuba
(RSC.). 6,ă puncte: 5 —ti Adnmski nea întrevederii dintre secretarul de ris şl Washington, ca urmare a aces autocamioane şi care au ascultat Im sarcini utile şi atingerea unor NEW YORK 31 (Agerpres). ^ tarea activităţii antiamericane". Potri
(R.P.P.), Znzarov (U.R.S.S.), ‘Ian slat şi ambasadorul francez scrie că tui „interes" manifestat de Franţa pasibili cîteva cuvlntărl ale unor scopuri pozitive". După cum transmite agenţia Prensa vit agenţiei, la sosirea la New York,
(Singapmn). Zvu’ig (Norvegia). 4 declaraţiile Iul de Gaulle „nu provo într-o regiune unde în momentul de Latina, 10 din cet 59 de 6tudenti
puncte; i. Kurajika (Iugoslavia) 3,5 cat o neplăcere larg răspîndită în fală acţionează „interesele" SUA. lideri diemişll. Totodată, autorităţile Preşedintele a criticat vehe americani oare s-au înapoiat la New studenţii americani au declarat că în
puncte; S. Lee (Anglia). î puncte; rindul conducătorilor politici ameri- Agenţia Assooîaled Press scrie eă în diemiste încearcă să pună în fruntea ment sistemul de învăţămînt York Jupă ce au vizitat Cuba au fost Cuba ei 6-au pulul convinge la fata
9 Bojkovici (Iugoslavia) 2,5 puncte ; câni care consideră că ea ar putea fl trevederea s-a desfăşurat ,,într-o at bisericii budiste cîţiva preoţi oare din S.U.A. „Nivelul scăzut al ci t a ti să apară In faţa „Comisiei Ca locului că imensa majoritate a po
IO. Vrsterinen (Finlanda). î o palmă dată de de Gaulle politicii mosferă de Iritare crescîndă". sprijină regimul dictatorial. învăţămîntului, nivelul scăzut merei Reprezentanţilor penlru cerce porului cuhan sprijină guvernul re
voluţionar al acestei ţări.
40.065
Redacţia si administraţia ziarului str.; 0 Martie nr. 9, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită in numerar conform aprobării Dlreoţtei Generale P.TT;R nr. 263.328 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul» întreprinderea Pollaraflca Hunedoara-Deva.