Page 40 - 1963-09

tf» jta
^ " * o n « la

t r i u m f i ew toaîb ţjU iU m t f i - v Aî
___________
4 _ 1.047 tone fier
vschi colectoJ
s Corni*.ului orăşenesc
t rllor din RP.R. muncii, fac(or do ba7* ţn sporirea n n U.T.M. Călan îndrumă
13 septembrie — Ziua pompie-
fiec-irc
organizaţie
producţiei.
• Brigada celor zccc mecaniza­ U T M. c:i la acţiunile
• Zile şi nopţi din viaţa unui chi­ i patriotico do colectare
tori.
rurg. a fierului vechi să mo­
• Casa raemorialâ ,,Aurel Vlaicu" bilizeze un număr
(pag. 2-a) • Locatarii au cuvintut R mare de tineri, oâ J*
• Inlormatli dc partid (pag 3-a) explice importanţi co­
lectării a cît mai mu t
® Concursul corespondenţilor vo- ® Dc peste hotare
fier vechi. Ca urmare,
luntari: Creşterea productivităţii (paq. 4-a) la fiecare acţt ins pa­
Anul XV. Nr. 2709 VINERI 13 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani 9 triotică întreprinsă de
U.T.M,
organizaţiile
s au luat parte mulţi
tineri. De la Începutul
Vizita conducătorilor Cărbune T anului si pină la 1 sep­
de calitate tembrie tinerii din
oraşul Călan au colec­
de partid şi de stat în Regiunea tat şi trimis oţclăriilor
I 1047 tone fier vechi.
Mureş-Âutonomă Maghiară Colectivul de muncă de la Cele mal mari can­
preparaţia de cărbuni din Pe- II tităţi dc licr vechi
In zilele de II şi 12 septembrie, făşurată pentru îndeplinirea sarcinilor trila, aflat în întrecerea .socia­ 1-au 6trîns tinerii din
tovarăşii C.heoighr Gheorghiu-Dej, de plan, au dat Îndrumări preţioase listă, a încheiat bilanţul acti­ secţia furnale, turnă­
Chivu .Stoica şi Alexandru Drăghir.l cu privire la activitatea de producţie, vităţii desfăşurate în cursul torie 1, scmicocs
au tăcut o vizită in Regiunea Mureş- organizarea muncii, creşterea cadre­ lunii august cu rezultate deo­ (U.V.C.), T.R.CH. şi
Autonomă Maghiară. In cursul vizi­ lor şl ridicarea nivelului muncii de sebite obţinute în producţie. altele.
tei, oaspeţii au losl însoţiţi de to­ partid. Astfel, schimbul condus de
varăşii loan Cozma, Jakab Stclan, Tn seara zilei de 11 septembrie, la Aurel Onea din secţia spălă­ Ş c o l i l e
Gheorghe Raita, loslt Anderko, se­ Palatul Culturii dlu Tg. Mureş, tova­ torie si-a realizat sarcinile îş i
cretari ai comitetului regional de răşii C.heorqhe C.heorghlu-Dej, Chivu planificate în proporţie de e l e v i i
partid, Dumitru Puni, preşedintele Stoica şl Alexandru Drăgliicl au 110,4 la sută, iar schimbul In raionul Orăşlîe toate şco­
Comitetului execuliv al Sfatului asistat la un frumos spectacol dat de lile sint pregătite pentru a-şi
populer regional. Ansamblul de stat de clntece ş) condus de Aurel lanc, din a- primi cît mai bine elevii. Cele
Conducătorii de partid şl de stat jocuri din localitate. ceeaşl secţie, şi-a îndeplinit 71 şcoli de 4 anî, 18 şcoli de
eu vizitat mal multe obiective in­ Pretutindeni. oamenii muncii au planul de prelucrare a cărbu­ 8 ani şi 2 şcoli medii, au fost
dustriale din regiune. La şantierul tăcut oaspeţilor o entuziastă primire, nelui !n proporţie de 108,2 la reparate, zugrăvite şi curăţa­
marii termocentrale eledrice Luduş, manlfeslîndu-şi dragostea şt ataşa­ sută. îmbunătăţind calitatea te. Elevii d;n satul Băcăinţi,
oaspeţii s-au oprit la staţiile dc 110 mentul lor tată de partid şl quvern. cărbunelui preparat cu 23 vor învăţa in acest an tn
şl de 220 Kv, la barajul şl stajla hotărlrea de a munci pentru îndepli­ procente fată de sarcina pla­ şcoală nouă.
de pompe, precum şl )a alte rfilerile nirea politicii partidului de desăvâr­ Valoarea mobilierului exe­
nificată. La aceste rezultate o
agregate auxiliare ele blocului de şire a construcţiei socialismului in contribuţie de seamă au acuş cutat dc întreprinderea dc in­
din
Orăştie,
100 Mw„ altele în rodaj Stind de patria noastră. dustrie locală deja repartizat
care a fost
vorbă cu muncitorii, tehnicienii şl ★ preparatorii Ştefan Hoţea, Pe­ şcolilor, sc ridică la suma de
Inginerii de aici, conducătorii de In drum spre Regiunea Mureş-Au- tru Rod si alţii, care şi-au de­ 140.000 le!, iar a materialului
partid şl de stat au subliniat în­ tonomă Maghiară, conducătorii de păşit cu regularitate sarcini­ In fotografie: Unul dintre muncitorii evidenţiaţi de la F. C. Orăştic: Ladislau Hodric. didactic la peste 160.000 Ic!.
semnătatea deosebită a acestui Im partid şt de stat, însoţiţi de tov. le dc plan SIDONTA MUREŞAN
portant obiectiv Industrial, atenţia Aldea Militaru, prlm-secretar al co­ Si schimbul condus de La- corespondentă
care trebuie să se acorde punerii mitetului regional de partid Braşov, dislau Lupa din sectorul fio-
în funcţiune a agregatelor termo­ au tăcut o vizită la Complexul de taţie a încheiat luna august ■?■■■■ In fafa veşnic vu- Seară de înfrebărî
centralei, aslgurindu-se maximă si­ faianţă şi sticlă din Sighişoara. VI- ,*cu sarcinile de plan depăşite.
guranţă, şl creării unor condiţii op­ zftlnd sediile complexului, oprlndu- Cele 5,6 procente cu cit a şi răspunsuri
time de lucru. Sc mal ales la moderna fabrică de fost depăşit planul la cărbu­ In larma din imensele hale ale să le poarte grăbit spre laminoare... fa(a ta, pc mişcări, pc muncă. ■ ‘Activul Crucii Roşii in cola­
In continuare, a fost vizitată mo­ sticlărie cu aproape toate operaţiile nele flotat oglindesc efortu­ otelului, în jocul continuu al lumi- Dincolo, pe platoul cuptorului dc Şi-acum dnfi-i zor băieţi că v-aduc 0 borare cu biblioteca comunala
automatizate, oaspeţii s-au interesat nilor de foc ce răzbat din cuploa­ .5 tone topitorii urmăresc prin oche­ o veste bună. Pc august lot uoi sin- J a organizat dc curind. in sala
derna fabrică de zahăr din Luduş.
de felul cura sint inlrctînute şl ex­ rile depuse de preparatorii rele uriafc. oamenii Hunedoarei sini larii dc cobalt. oxidarca o(clului. tc(i in frunte, o căminului cultural din Blandia-
De asemenea, a tost vizitată fa­ la posturi. Undeva, intr-o cabină — Fierbe bine. li mai dăm ni(cl — CU trccc peste sulă ? 6
ploatate maşinile şi utilajele de din acest sector. Rezultate na. raionul Orăftic, o reuşită
brica de zahăr din Tg. Mureş. Com­ de comandă s-a apăsat pe un buton, var. $i prim-topitorul Vasile Soleau, — II procente. E a cincca lună [
(nalt randament cu care a fost do­ bune au înregistrat in cursul seară de întrebări fi răspun­
plet reconstruilă şi modernizată, fa­ tată întreprinderea, de măsurile ce fî aici cuptorul electric nr. 1 dc 20 sc întoarse spic omul ce intru pc dc citul echipa voastră sc menţine • suri. Cu acest prilej tov. Petru
brica a fost inzestrală nr utilaje du lunii august şi lucrătorii sec­ tone a prins să se încline, E o miş­ platou. evidenţiată. Să mergeţi mereu a}a! * Boldofan, medicul circumscrip­
s-au luat pentru a se asigura o rit ţiilor separaţie, descărcare, care fantastică si totufi obişnuită — Ce spunefi tovarăşe Iov, ce „Să mergeţi mereu nfn‘. lată un \
înaltă tehnicitate, in cea mai mare mai bună caliilcare mecanicilor şl pierdere vom avea la oxid ? îndemn care pentru echipa prhn-to- « ţiei sanitare Cioara, a dat răs­
parie fabricate in tară. Conducă­ brichetaj şi uscătorie, unde pentru muncitorii dc la ofclăria elec­ puns la 65 întrebări pe teme
operatorilor ce le deservesc. Oaspe­ trică, care urmăresc calm miţcarca — Dacă nu arc zgură multă în pilotului Vasile Soleau înseamnă * medicale. puse de către colcc-
torii de partid s-au Interesat de mer­ ţii au apreciat calitatea şi aspectul schimburi cum sint cele con­ lentă a cuptorului cc-}i, varsă meta­ cuptor, n-o să aibă pierderi mari noi forje rapide, otel mereu mai mult [
sul lucrărilor de investiţii eleetuate plăcut al produselor realizate atei duse de Aron Irimie, Ştefan lul incandescent în oala uriaţă dc Da.' spune-mi Vasile ce vesti ni ? }i dc mai bună calitate, lată un in- • tivifti. La toate întrebările pu­
se, medicul Petru Boldofan a
alcf, de economicitatea lor în com­ şl au recomandat colectivului să Doboş, Vasile Paul. Iosif Ma­ turnare. Peste cilcva minute. mişcă­ — adăugă tov. Iov 7 raian, secre­ demn care spune să meargă mereu ‘ dat răspunsuri competente
paraţie cu alte fabrici dc acest gen persevereze fn continuare pe linia ior, Dumitru Costin, Ludovic rile ameţitoare ale macaralei sus­ tarul organizafici dc bază. uni(i iu această luptă ce-i hifră(C}tc , NICOLAE MOGA
din tară nou construite, despre gra­ Sofolvi şi alţii şi-au Întrecut pendate conduc vasul dc foc spre — E mai bine tovarăşe Iov. Am fi-i apropie, ce-i face prieteni în « corespondent
dul dc mecanizare şl automatizare, ridicării calităţii produselor. Pretu­ Ungoticrclc ce-fi afteaptă metalul. vorbit ieri cu medicul. Sănătatea fa(a flăcărilor vii pc care Ic între- 1
tindeni, în secţiile vizitate, munci­ cu citc 5-10 procente sarcini­ In jurul unei jerbe dc scintci turnă­ 7 alianci tare nc-a îngrijorat. Gîn- (in ci, topitorii. Să dea totdeauna ,
despre măsurile luate pentru îmbu­ torii. tehnicienii şl inginerii com­ torii î;i încep munca. Iiirul pe rind di(i-vă fi dumneavoastră, arc abia dovadă dc iniţiativă, dc prezentă dc « înfrumuseţează
nătăţirea procesului tehnologic şi au plexului l-au înconjurai cu draqoste le planificate. 12 lingolicrc înghit cu lăcomie ote­ trei luni. Acum, sintem liniştiţi. spirit, să nu-i sperie greutăţile, aţa '
făcut recomandări cu privire la pu­ pe conducători, primmtiu-i cu deose­ PETRU C.AINA lul dc foc, ca nu peste mult un tren — Se vede Vasile, sc citeşte pc cum au dovedit nu de mult, evul , cartierul
nerea In funcţiune a fabrici», cu în­ corespondent la un moment dat cuptorul n-a mai • Comitetul de cetăţeni şl de­
treaga capacitate, intr-un termen bită căldură. vrut să-i asculte, citul bascularea * putaţii din cartierul Aeroport
cit mal scurt. incompletă a acestuia punea în pe- , Petroşani, în colaborare cu
ricol calitatea şarjei. Atunci to(î, 1
La Combinatul chimic — ce se allă comisiile dc femei po circum­
• 1 “ ■ j v- ■ cu unul, s-au fră/nîntat, an propus, j
In construcţie in imediata apropiere s-uu sfătuit. Oameni cu minţi age- « scripţii, au acordat multă a-
a oraşului Tq. Mureş — directorul rc au analizat propunerea, au apli- ' tentie înfrumuseţării cartieru­
ultimul timp
lui. Numai în
şantierului a Informat pe conducătorii cat-o. Cuptorul s-a lăsat învins. Azi J cetăţenii dc aici au prcslat
de partid şi dc stat asupra mersului cînd vorbeşti despre prim-topitorul i peste 800 ore muncă patrio­
lucrărilor. Tovarăşul Gheorghe Gheor- Vasile Soleau, vorbeşti despre iu- 1 tică ta slrînsul pietrelor, qu-
treaga echipă In rezultatele ci vezi \
ghiu-Dcj a apreciat pozitiv faptul că munca topitorilor Duma Vasile, < noaiclor menajere, amenaja­
reţelele lermice, tehnologice, dc apă, Constantin Valentin, lordachc laeob, 1 rea solarelor şi a unul teren
canal şi electrice se execută de acum Ilic Gheorghe, Petru Băda, a tutu- , de joc pentru copii. In frun­
pentru etapa llnaJă a construcţiei, tot din echipă. < tea tuturor acţiunilor au fost
reaftzindu-se, prin aceasta, importante Vasile Soleau )i-a cunoscut ortacii 1 deputatele Maria Arhîp şi
Maria Cîmpeanu,
economii, precum şl reducerea tim­ dc la cuptorul cinci tone doar în (
octombrie anul trecut. In prima săp- ■
pului de execu|ie. Venituri
tăunînu cuptorul a dat două farje
Tn timpul vizitei, naspelii au stat desen. Oamenii munceau altfel decît ( din zootehnie
de vorbă cu muncitori, tehnicieni $1 ■ acum. Fiecare ifi făcea munca lui, <
atît. 'Popilorul II la locul lui, 111 1
Ingineri, s-au interesat dc stadiul lu­ I Colectiviştii din Totoşlî, ra­
la locul lui, IV la fel... Soleau a \ ionul Haţeg, au dezvoltat an
crărilor de construcţie, dc munca des­ stat dc vorbă cu ci. l.c-a arătat că < de an sectorul zootehnic, care
trebuie pus umărul oriunde, că aici 1 constituie pentru ci o impor­
in fala cuptorului lofi trebuie să , tantă şi permanentă sursă de
fie unul. » venituri. AtU prin sporirea
Toji indicatorii planului Azi dacă-l întrebi pc Petru Băda 1 numărului dc animale, cît şi
ce muncă depune la cuptor ifi spu- ,
realizaţi ne simplu: „sini om II. Da‘ pun < prin creşterea productivităţii
mina ta orice, altfel nu merge ' lor, colectiviştii de aici au rea­
Recent la întreprinderea „I. C. Fri- IM “A \ W • V p H w munca". , lizat venituri mari din vînza-
mu" din Orăştic a avut loc o şedinţă Intr-adevăr. numai aţa, in lupta ' rea animalelor şi a produse­
lor animale
o i
contractate
dc analiză a activităţii dc producţie comună, aici la cuptorul dc cinci , stalul. Valoarea veniturilor
pe cele 8 luni ale anului. Cu acest r A > tone al ofelărici electrice dc la « realizate pînă acum sc ridică
prilej a reieşit că planul producţiei C.S.lI. munca a devenit spornică ' !a suma de 182.725 lei. Numai
globale a îost îndeplinit în proporţie Numai afa oamenii au devenit stă- \ de la ferma dc vact s-a rea­
de 108,5 la sulă iar la producţia marîă piui ai cifrelor mari. ai otelului * lizat un venit de 64.598 lei,
mult si dc calitate superioară. Căci *
în proporţie dc 109,8 la sută. A fost aici in fa(a cuptoarelor încinse, in , de la ferma de oi 62.994 lei.
Îndeplinit angajamentul anual de eco­ fafa flăcărilor veşnic vii, oamenii • de la ferma de porci 39.385
nomii la preţul dc cost Iar la bene­ înva/ă mereu, cresc, se călesc. lei, iar de la ferma de păsări
ficii s-a obţinut cu 90.000 lei mai Colectiviştii din Dobra se preocupi cu grijă dc asigurarea hranei pentru animale. LICIU LUCIA • 14.232 lei.
mult (aţă dc plan. In fotografie: Brigada a V-a condusă de tov. Nicolae Stretean în plină activitate. Folo : V. ONOIU
A Lvl f,rt E9 Ift i
SĂ N E O C U P A M CU G R I ,s h a 1 1 1 K i i'-’iA 11

Reulicureu sutcinilot privind spotirca efectivelor dc ani­ rat din vreme, iar zilele trecute co- permanent la transportul furajelor di î Cînd lipseşte spiritul gospodăresc lor nu l se acordă atenţia cuveni­
male şi u producţiei acestora este condiţionată dc unirjura- Is 2 tocători proprietate a gospo­ timp la locul de insiloznre. tă. Cu tocitoarea gospodăriei, acţio­
II ii rc a unei canidul i îndes n-lat oare şi dc bună calitate ele lu- dăriei au fost puse in luncliunc. A>t- Bine s-au Îngrijit dc stringcrca. — Principalul furaj pentru anima (lepozilal foarle puţin dm finul re­ nată de un motor electric, timp de
tuic. Supraictclc întinse ocupate cu i//icfc naturale şi culti­ Ici s a reuşii ca la brigada din Pi- depozitarea şi însilozarca furajelor şi ie în perioada dc stabulalic —- ne n coltat, deşi gospodăria dispune de 5 zile s au Însilozat abia 40 tone nu-
vate cu plunlc furajere, precum şi porumbul pentru silo/, o ic- f.lişn să sc însilozeze 250 tone fu­ colectiviştii din Kăşdaf, oraşul re declarat Iov Dumitru Drutulescu, r.eslc 30 atelaje. Stind in cîmp, su­ treluri(?!). Acest lucru dovedeşte că
a unităţilor aqricolc din raionul Haţeg şi oraşul regional Hu­
% nedoara condiţii prielnice pentru dezvoltarea creşterii ani­ raje, iar la cca din Reia 100 tone Li gional Hunedoara. La această gus preşedintele G.A.C. din Ctopotiv.v puse precipitaţiilor şi vinlului, finu- aici nu s-a făcut o organizare ju d i­
cioasă n muncii şi o rcparlizarc chib­
malelor. Asigurarea unei hruniri tzit'onulc u animalelor pe însilozat sc folosesc, pe lingă po­ podărie linurile naturale şi cele cul­ raionul Haţeg — lt constituie la noi tilc sc dcprcciază, Îşi pierd din vu zuită a mijloacelor de transport. Fap­
linurile. Deţinem ca proprietate ob
luarea nutritivă, se irosesc.
timpul iernii depinde in măsura holurilourc dc Iclul cum rumbul cultivat in acest scop. ca­ tivate au fost recoltate la timp. iar jicască G48 ha fineţe, din cate tul că se manifestă pasivitate fată
II conducerile unităţilor agricole sc preocupă <lc strîngcrcu şi pitule de floarea soarelui, resturi după uscare s au transportat l.i 150 ha. la şes, iar rostul in 2011a Un alt aspect negativ inlilm t la de asigurarea bazei furajere este do­
conservarea nutreturilo'. lat a cilcva din constatările tăcute alpină. Finul dc la şes a fost recol­ G A C. dm Clopotiva îl constituia vedit şi de un alt exemplu. La sfecla
din grădina de legume, pleavă şa. grajduri, lnsilozarea porumbului cul­ iipsa de preocupare faţă de insiloza- furajeră semănală In primăvară pe
IUI In aceasta direcţie cu ocazia unui raîd-anchetă întreprins In vederea asigurării funcţionării tivat In acest scop s a terminat, nr- tat In întregime. Cel do pe fineţ-.'- roa porumbului sau a altor plani** 5 ha nu i s-a aplicat nici o lucrar*
le dc munte s-a cosii in proporţie
In cilcva gospodării colective din roionul Haţeg şi oraşul
legional Hunedoara. continue a tocătorilor, pc lingă cei mlnrl ca necesarul să fie acoperit cj dc aproape 80 la sulă. Mai sint ne- furajere. Pînă la 10 septembrie aici dc Întreţinere. Ca urmare, produc­
nu se Insilozase nimic. Argumentul
16 colectivişti care le deservesc s-au coceni dc porumb locali In amestec recoltate circa 100 ha. adus zic tov. Druţuleseu cum că gos­ ţia de sfeclă este mult scăzută.
Rod al hărniciei colectiviştilor leparlrzat 15 atelaje care lucrează cu alte furaje Cauza pentru care şi acum sint nc- podăria nu arc tocătoare nu poaic
cositc aproape 100 ha fineţe am justifica rămfnorca In urmă. Condu- Poate fi aici vorba
Asigurarea unor canlilăţi îndestu­ viştii au recoltat la timp borceagul. Atitudini care nu trebuie trecute cu vederea allat-o tără prea marc greutate. Es- ferea G A.C. din Ostrov {unitate ca'e
lătoare şi din sortimente variate de mazărea şi finul natural de pe 316 tu vorba dc slaba organizare a mun­ se află la numai ciţiva kilometri de de răspundere ?
furaje constituie una din preocupă ha. La grajdurile brigăzilor din Pi- Insilozarea porumbului la G.A.C pe inginerul agronom Gheorghe Clopotiva) s-a oferit sâ Împrumute
rile de seamă ale colectiviştilor din dişa şi Reia, s-a drpozilat mai b i­ din Peşlişul Marc, oraşul regional fan. Numai aşa sc explică faptul că cii, de pasivitatea dc care dau do­ colectiviştilor din Clopotiva o tocă­ La brigăzile dîn satele Măceu, Bre­
Toteşli. Ca buni gospodari, ci s au ne de 80 la sulă din producţia de Hunedoara, s a început dc aproape in acest timp, ei n-au mers de loc vadă consiliul de conducere al toare. Nimeni nu s-a interesat Insă tea Strei şl Plopi, aparlinind G A G.
îngrijit din vreme să strîngă fura- luraje a gospodăriei. Pleava şi pa dină săptămini. Timp de cileva zile, pc la siloz. G. A C. faţă dc mobilizarea co­ de aducerea ci, de Începerea acţiu­ din Bretea Strei, s-a cultivat porumb
îelc necesare hrănirit animalelor pe iele. au fost aşczalc in şire In co­ colectiviştii de aici au sirius recol­ O asemenea atitudine nu poate li lectiviştilor la executarea In epoca nii de Insiloza re destinat Insilozării pe 40 ha., din cu­
lirnpul iernii. lind se va începe şi slrînsul Irilo ta de porumb destinată insilozârii de trecută cu vederea. Ea trebuie :;ă optimă a lucrărilor de sezon. re 25 ha. la Măceu şi 7 In Plop).
La baza acţiunilor întieprinse pen­ iiilui semănat In cultură ascunsă pa ţ:e 7 ha, au tocat o şi au aşezat o constituie obiectul unor măsuri co­ Maî multă preocupare ar trebui să Preocupaţi de asigurarea hranei ne
tru asigurata necesarului de furaje t'0 ha. şi al olăvii. Pe lingă «pvs-.q Inlr-una din gropi Datorită slab;i respunzătoare din partea Consiliului Lipsa unei organizări judicioase a manifeste conducerea G.A.C. din Clo cer-a rc. animalelor In perioada dc hr-
au stat calcule precise. In balanţa nutreţuri s-au asigurat insemnale mobilizări a colectiviştilor la lucru, e»qricol orăşenesc, cu atit mai mult muncii este cit se poate de sugestiv l'otiva şi faţă de pregătirea spaţiilor nă. membrii brigăzii din Bretea au re­
furajeră Inlocmitâ cu sprijinul irigi cantităţi de concentrate. această acţiune importantă a fost cu cit şi acum la G.A.C din Peşti- oglindită şi In faptul că pînă In prs- necesare Insilozării care încă nu sini coltat din timp porumbul pentru
fierului agronom al gospodăriei s-ou Pentru echilibrarea raliilor o aten insă întreruptă atunci cind in groa sul Marc Insilozarea furajelor se des- rent 0 fost transportat din cîmp şi asigurate. Hloz. l-au local şi l-au Însilozat in
stabilit, ţinindu se scama de creşte­ tic deosebită sc acordă asigurării n- pă nu era introdusă nici măcar ju­ lăşoară foarte anevoios, fără o în­ amestec cu otavă de fin natural şl
rea şepteluhii şi numărului niedij nor cantităţi sporite de furaje su- mătate din cantitatea de nutreţuri, drumare atentă din partea specialis­ trifoi, cu mohor şi cio’omadâ reali-
«le zile furajate, raţii echilibrate pen- rulenle Ţinlnd seama de importan lără ca cineva să mai treacă pe la tului gospodăriei. Sub nivelul posibilităţiloi
irii fiecare categoric de animale groapa dc siloz zile întregi. In acest Inginerul agronom este dator să şi zind un furaj de bună «/lilate.
ţa folosirii silozului in hrana ani­ timp peste furajele Insilozatc şi nea- Consiliul de conducere al gospo­ mătate din producţia de fin natural
Urmărind Îndeaproape realizarea pună cunoştinţele sale In slujba pro- dăriei colective dîn Sincrai, (preşe­ Ce s-a făcut în aca istă privinţă I*
sarcinilor propuse In sectorul zoo malelor pe timpul iernii, precum şl coperite au început să cadă ploi. R^- Guctiei agricole, sâ ajute şi să ur- dinte Pădureanu Miron) consideră rezultată de pe aproape 250 ha O Măceu si Plopi ? Absolut nimic. Deşi
tehnic. consiliul de conducere al de posibilităţile pe care le au, co vultalul? Silozul a începui să se mărească aplicarea ştiinţei agroteh­ asigurarea bazei furajere ca pe o mare cantitate dc fîn cosit sc află timpul esle foarle înaintat, pînă acum
gospodăriei colective a luat măsura lectivişlii vor insiloza 1 200 tone fu­ degradeze, să prindă mucegai. O a nice In toate domeniile de activitate problemă de mică Însemnătate CA şi acum in brazdă pc cîmp, iar o nu s a recollat şi însilozat nici un
ca fiecare resursă de furaje sâ fie raje. faţă de 950 tone cit au avut scmcnca stare de lucruri nu i-a de­ din unitatea unde munceşte. De acest ana este, o dovedesa faptele. Pină
ranjat prea mult pe tovarăşii diu con­ lucru trebuie să ţină scama şi tov. altă parte este necosit.
' glorificată cu grijă. Astfel, colecli planificat Spaţiul necesar s a asigu- siliul de conducere al gospodăriei sau Gheorghe Ştefan. ecum nu s-a depozitat nici măcar ju ­ Nici acţiunii de lnsilozaro a furaje­ (Continuare in png. !l-a)