Page 41 - 1963-09
P. 41
Fag. J Drumul socialismului Wr. 27W
(ZWK
1 3 s e p t e m b r i e — Z i u a Comitetul executiv al Sfatului popular
p o iY ip âeE ’iSoi* d i n R .P .ftf. al regiunii Hunedoara j
La 13 septembrie In Întreaga la ri căminele culturale. Astăzi in regiu anunţă organizarea unui concurs pentru ocuparea postuluiV
se sărbătoreşte „Ziua pompierilor din nea noastră sini organizate, dotate şi ide secretar al Comitetului executiv al Sfatului popular al raioy
R.PR.“ instruite peste 350 formalii şi grupe Snuliti Haţeg. \
Această 2I constituie un nou şi mi de pază contra incendiilor, cu un S La concursul pentru ocuparea acestui post pot să se înscrie^
nunat prilej de evocare şi cinstire număr de peste 10.000 voluntari din \cei ce au studii superioare — de preferinţă Facultatea de ştiinţtef
a memoriei eroilor pompieri din Dea rindul muncitorilor, ţăranilor şt in \juridice şi administrative — şi un stagiu de cel puţin 5 ani în do-^1
lui Splrll, care Ia 13 septembrie 184.1 telectualilor. An de an, aceste forma <kmeniul muncii administraţiei de stat. 1
s-au acoperit de glorie nemuritoare ţii slnt dotate cu noi maşini pentru ( Dc asemenea pot să se înscrie şi cei ce au studii medii şi un>
In luptele purtate împUriva cotropi stingere. ‘stagiu de cel puţin 10 ani în domeniul muncii administraţiei dej»
torilor turci. Sărbătorirea zilei pom Formaţiile dc pompieri au adus un
plerilor constituie şl un prilej de tre aport substanţial la localizarea şl li >stat. )
cere In revistă a succeselor obţinute chidarea unor incendii care amenin Cererile de înscriere Ia concurs se vor depune la ComileluDj
In tara noastră In dezvoltarea şi În tau cu distrugerea de bunuri impor Jcxecutiv al Sfatului popular regional Hunedoara, din oraşul Deva\
tărirea pazei contra incendiilor. tante. In comuna Miercurea, raionul Splnă la data dc 26 septembrie 19 63. liîncl însorite dc următoarelel
Ziua pompierilor din Republica Sebeş, formaţia P.C.I. a localităţii In *)acte: ^
Populară Romlnă se sărbătoreşte anul cooperare cu formaţiile P.CI. vecina,
acesta In condiţiile unui puternic u- au acţionai la stingerea unul Incen — copie dc pe actul de naştere; ţ
vlnt In muncă al Întregului nostru diu declarat la unul din grajdurile — Actul de studii în original sau copie legalizată;
popor pentru traducerea In viată a G.A.C. Datorită acţiunii sale prompte — dovadă asupra stagiului în nutncă în adminisiraţia de stat r
istoricelor hotârlri ale Congresului »1 au fost salvate toate animalele afla — certificat de sănătate eliberat dc circumscripţia sanitară/
IH-lea al P.M.R. te in grajdul Incendiat, precum şl al /sau policlinica dc care aparţine candidatul; )
Dezvoltarea continuă a economiei te bunuri materiale proprietatea — dovada situaţiei militare eliberată dc Comisariatul militar\
noastre naţionale face ca rolul şi Im G.A.C. Demnă de remarcat este şi 1 (pentru bărbaţi) : >
portante muncii de pază contra in intervenita formaţiilor de la exploa — autobiografic. )
cendiilor să sporească continuu. Prin tările miniere Lupeni, Uricanl, V ul Concursul va avea loc la Comitelui executiv al Sfatului popu-v
munca politică desfăşurată de orga can şi Termocentrala Paroşeni la In
nizaţiile de partid, mase tot mal largi cendiul declarat la moara de grlu, Jar al regiunii Hunedoara, cu sediul în Deva, slr. Dr. Petru Grozaţ
da oameni al muncii sint atrase la din oraşul Lupeni. ţnr. 22, fn ziua dc 30 septembrie 1963, orele 9.
această activitate. Munca de preve Datorită sprijinului primit din par K Concursul va consta într-o probă scrisă şi una orală asupra/
nire, aproape inexistentă in trecut, tea organelor locale ale puterii de Gospodăriile colective îfi aduc o mare contribuţie la aprovizionarea oamenilor muncii <[cunostinte!or în domeniul construcţiei şi administraţiei de stai)
este pusă astăzi pe primul plan, ea stat, a unei temeinice pregătiri pro IN FOTOGRAFIE: La G.A.C. Lăpnţnic se sortează roţiile înainte de a se trimite spre vinzare. < Tematica problemelor concursului se poate consulta la Cn )
desfăşurtndu-se pe baze ştiinţifice, a- fesionale şi Intensificării muncii da (‘mitetul executiv al Sfatului popular regional (secţiunea secreta \
nallztndu-se temelnlo cauzele Incen propagandă şl agitaţie P.C.I. forma /riat-administrativ), precum şi la comitetele executive ale sfătui - «
diilor şl lulndu-se cele mai corespun ţiile de pază contra Incendiilor din |jlor populare raionale, orăşeneşti şi comunale. C
zătoare măsuri menite să pună în comunele Mieraurea, Teluş, Apoldul de Să ne ocupăm cu grijă
afara pericolului de incendiu uzi Sus, Clrjltl, Romos, oraşul Haţeg şl
nele, fabrieile, toate obiectivele so altele, au reuşit ca In acest an să se
cialiste, viata şi avutul personal a! claseze pe locuri fruntaşe In cadrul de hrana animalelor
celor ce muncesc. întrecerii organizate In cinstea zilei
de 13 septembrie.
Cu sprijinul şi sub Îndrumarea per
manentă a organelor loeale de partid, Educate In spiritul dragostei fată (Urmare din pag 1-a) bals, brigadierul zootehnic al gos toamnă. Insilozâriîe, (unde nu ?o
comitetele executive ale sfaturilor de partid, guvern şi popor, masele podăriei, rezultă că suprafaţa nern stă deloc bine, Insilozlndu sn doar
populare şi conducătorii de obiccli largi de oameni al muncii din fabrici, gram de furaje, deşi tocătoarea (pro colială este mult mai mare. 160 tone din cele 800 planificate) ln-
ve au organizat şl asigurat In hune de pe ogoare, din Instituţii, Înţeleg prietate a gospodăriei), dotată cu Înainte de Începerea secerişului sămlnţări etc., se impune luarea de
conditluni paza contra incendiilor tn tot mal profund Însemnătatea pe care motor a stat timp de aproape o lună consiliul de conducere al G.A.C. mo măsuri urgente pentru recoltarea su
toate întreprinderile şl localităţile o are paza contra Incendiilor. Tot nefolosită. tiva rămlnerea In urmă cu recoltatul prefeţelor care au mai rămas. In afi-
patriei noastre. In toate uzinele, mal multe slnt ca2urlle clnd oamenii Această situaţie este bine cunoscu finului prin faptul că trebuie să con râ de aceasta, avlnd In vedere că nu
fabricile, şantierele şl întreprin muncii luptă împotriva neglijenţei, tă de către consiliul de conducere al centreze toate forţele la recoltatul şi s a transportat nlmlo din finul recjl-
treieratul cerealelor păioase. Acum o
derile, «a şl În localităţi, exis lulnd poziţie holărltâ faţă de cel care G.A.C., dar nimeni nu se glndeşte să motivează cu lucrările din campania Ibt, deşi gospodăria dispune de 115
la măsuri pentru urgentarea Insilo- fctelaje. se cere luarea de măsuri şt
tă o grijă permanentă pentru cu nu respectă regulile de prevenire a zărilor. Preşedintele gospodăriei, tov. da toamnă. Un lucru este cla r: cu In această privinţă. Ţinlnd finul in
noaşterea şi aplicarea unor cit mai incendiilor şi care pun astfel In pe Ioan Medrea, dă nepăsător din iusliflcărl nu pot recolta finul. Ace.M sute de clăi pe clmp, se pierde o can
tapt trebuie să-l înţeleagă, dacă nu
titate apreciabilă prin
degradarea
ludlcloase şi eficiente măsuri de ricol avul-ul obştesc. umeri, îşi vede de alte treburi mai l a Înţeles plnă acum şi consiliul stratului de la suprafaţă. #
mult sau mai puţin Importante, ne
prevenire a incendiilor. In acţiunile grele, pline de riscuri glljlnd Intr-un mod cu totul neper de conducere al G.A.C. din Sarmls*? Pe văi şi lunci otava este frumoa
Un rol înseninat In asigurarea pa Împotriva flăcărilor, pompierii m ili mis problema asigurării bazei fura geluza. Timpul nu aşteaptă. să. Şi aceasta trebuie recoltată şt
Tinlnd seain.i de faptul că In peri
zei contra incendiilor la obiectivele tari au dat dovadă de Înalte calităţi jere. De altfel, lipsa spiritului de or cada actuală slnt şi alte lucrări d-i . slrlnsă cu grijă. De asemenea tre
buie Intensificat si ritmul lnsilozărt-
ou proces tehnologia 11 au comisii morale şi de specialitate. El n-au pre ganizare a muncii, de răspundere fald făcut ca recoltatul culturilor da lor.
de Înfăptuirea sarcinilor prevăzute In
le tehniae P.C3.I. Ele dau un preţios getat nici o clipă pentru a salva via planul de producţie, poate fi Intll-
sprijin conduoătorilor de obiective ta şi bunurile oamenilor munoll ame nltă la G.A.G. din Bretea Strei şl In 0000000000000000 <L il tu a u 11 oooooooo 00000c-«
pentru luarea măsurilor necesare de ninţate de furia distrugătoare a flă alte activităţi. I Cu prilejul raidului întreprins S a constatat că unităţile agricole din |
prevenire a incendiilor şl la nevoie cărilor. Vina o poartă In primul rlnd preşe 8 raionul Haţeg şi de pe raza oraşului regional Hunedoara au posibilităţi §
pentru stingerea lor. ajută formaţii Neuitate vor rămlne faptele de au dintele acestei unităţi eare trece In § să asigure cantităţi sporite de furaje pentru animale pe timpul Iernii. Esle |
le de pompieri In pregătirea lor, or ra) şl eroism de care au dat dovadă diferent pe Ungă neajunsuri, precum | necesar Insă ca aceste posibilităţi să (ie cit mai bine folosite. In primul g
şl organizaţia de partid din gospodă
ganizează şl desfăşoară activitate dc sergentul Tănase Grigore la incendiul rie care nu analizează şi nu contro 8 rlnd trebuie urgentată acţiunea de recoltare a linurilor naturale şl a celor BILETELE SE GĂSESC DE VINZARE LA AGENŢIILE LOTO
propagandă şl agitaţie P.G.I. In sco de la moara de grlu Lupeni 1 capo lează îndeajuns problemele econo 8 cultivate, lucrare rămasă In urmă tn deosebi in raionul Haţeg. Maximum PRONOSPORT, COOPERATIVELE DE CONSUM, O.C.L.-url, OFI
pul mobilizării maselor de oameni al ralul Dinuţ Grigore, soldatul Verban mice ale G.A.C 0 de grijă este necesar să se acorde şl Insilozărll furajelor. Cu toate că a * CIILE ŞI AGENŢIILE P.T.T.R., FACTORII ŞI VINZATORII
muncii la respectarea cu strictele n Gheorghe şi conducătorul auto Ora- § trecut cea mai mare parte din timpul optim favorabil acţiunii de tnsllo- 8 VOLUNTARI.
regulilor şl măsurilor dc pază contra del Constantin la incendiul declarat Timpul nu aşteaptă 1 zare a furajelor, atit în G.A.C. din Haţeg, cit şl In cele din Hunedoara, $
Incendiilor. Astfel de comisii s au or la Teatrul dc stat Hunedoara. La G.A.C. Sarmiscgeluza linurile 8 plnă acum nu s-a realizat nici 10 la sută din cantitatea de siloz planiii- 8
ganizat In toate Întreprinderile Indus Plină de curaj şi sacrificiu este şl naturale ocupă o suprafaţă de 1255 8 cată. Însemnate surse de furaje cum slnt resturile dc la grădinile de le- c
triale din regiune, majoritatea lor fapta caporalului Vărgatu Gheorghe ha. Obţinind o producţie medie de o gume, mohorul, paiele, capitulele dc Iloarea-soarclui şi altele slnt slab £ IMSJiTUIUL_DE MINE PIN PETROŞANI
aduclndu-şl un aport tot mal mare fn care cu ocazia Incendiului de la numai 1.600 kg. fin la ha. se poate o valorificate. Ele pot li strtnse cu grijă şl (nsiJozate In amestec cu porum- S
paza oonlra Incendiilor, Dintre a- Blocul E3 Hunedoara a acţionat la asigura hrana celor 650 bovine şi 8 bul. Frunzarele constituie o altă sursă de furaje. Trebuie valorlllcate toate £ (ace cunoscuf că în ziua de 28 septembrie
2.835 ovine, cit va avea gospodă
cestea eităm pe cele de la U. M. stingerea unei butelii de aragaz su ria la sflrşltul acestui an, pe întrea § rezervele existente In această direcţie. a. c., orele 11, în Aula Institutului, va avea loc
Cugir. Uzina „Victoria" Călan, praîncălzită, care ameninţa să explo ga perioadă de stabulaţie, Aceasta I ln vederea Înlăturării lipsurilor semnalate e necesar ca organele de j susţinerea publică a dîsertajiei Iov. conferenţiar
U.MC. Zlatna, fabrica Chimică Orăş- deze In clteva clipe. Impune Insă o grijă deosebită pentru partid şi consiliile agricole să îndrume, să urmărească şi să sprijine In |
lie, IC T . Paroşeni şi altele care au Pompierii noştri slnt hotărlţţ să recoltarea, stringerea şl depozitarea o mal mare măsură desfăşurarea acţiunilor Întreprinse pentru asigurarea i inginer Aron Popa, cu titlul :
obţinui rezultate frumoase In păzi lupte pe mal departe pentru Îndepli linului In cele mal bune condiţiunl. 8 bazei furajere. Atenţia trebuie îndreptată spre organizarea mai bună a £
contra incendiilor. nirea misiunii încredinţate Inţeleglnd Ge se lntlmplă Insă la G A.C. din Sar- 8 muncii fn vederea respectării vitezei zilnice de lucru stabilită la însilo- \ „Consideraţiuni cu privire la raţionali
In localităţi, © contribuţie Insera- că munca lor face parte Integrantă mlsegetuza? Plnă acum s-au recoltat § zare. Aceasta va permite ca pe măsură ce se recoltează porumbul să se
rată la paza contra incendiilor o a* din activitatea desfăşurată de poporul din cele 1.255 ha., aşa eura relege 8 toace şl să se Insllozeze cocenii în amestec cu saramură, melasă, tălţei, jj tatea economică a exploatării zăcămin
duo $i formaţiile voluntare de pom nostru pentru apărarea construcţiei din situaţia de la Consiliul agricol 8 uree şi altele, In acest fel obţinfndu-se furaje cu valoare nutritivă r'dl- <
socialiste. telor aurifere cu aur liber din grupul ;
pieri, activele P.C.I, raionale, orăşe raional, suprafaţa de 1.096 ha. Din 8 cată şl de bună calitate. S
j
neşti şl aomunale, corpul didactla şt Lt. col. GEORGESGU EJ. IOAN eele apuse Insă de tov. Serafim Hl-
coooeooo ?ooo<ooeoooooooooooQoooodooooooooooaooooeooooooooor■ooooooooooooeo*oooooooooooooooooooooococ minelor Barza-Brad", pentru obţinerea ti- :
ţiului de candidat în ştiinfe tehnice.
Conducător ştiinţific : prof. ing. POBORAN VASILE de Ia Ins >
B rig a d a c e lo r z e c e m e c a n iz a to ri titutul dc mine din Petroşani.
Disertaţia poate fi consultată la biblioteca Institutului.
Tovarăşii specialişti din întreprinderi şi Instituţii slnt Invitaţi j
fon Pălruţ ieşi In fugâ din ate tractoriştii Ion Călean, Antoniu Rot nizatorilor să II se asigure încon Asllel. brigada şl-a realizat planul Bătlndu-I pe umăr. Ion Mărginei- * să participe la susţinerea publică a disertaţiei, amiuţînd despre t
lier. Se apropie de grupul tractoriş ea, Matei Duma, losil Drăgoi, Ion tinuu de lucru. Nu rare au lost In proix)tfie de 148A7 la sulă, cete nu II întrerupse pe Pătruţ şi-i zi ! aceasta secretariatul Institutului din Petroşani, strada Institutului j
tilor care discutau cu aprindere In Lazăr, Dumitrache Arsenie, ton cazurile clnd Ion Mărgin&inu se ur mai bune rezultate fiind oblinule de se :
fala birourilor staţiunii. In miflocut Păuşenluc, Petru Petraşca, losil Pă• ca pe tractor dlnd posibilitate trac mecanizatorii Antoniu Raica, (181.70 1 nr. 20, telefon 116.
— Al tăcut treabă bună Pentru
lor, comunistul Ion Mărglneanu, şe durean şi Ion Pătru{, au pornii spre toriştilor să se odihnească clic o la sută), Ion Căleanu, 776,56 la su asia eu şl toţi ceilalţi tfl mulţu
ful brigăzii a Vll-a de tractoare gospodăriile agricole colective din ord-două. tă) şi Pelru Petraşca (127,05 la sutuj
de la S.M.T. Dobra, raionul lila, ti Sălciva, CImpuri, Zam şi Burjuc pe mim Nu ne-ai lăcut de ruşine. A-
Urmarea strădaniilor mecanizato
Urmărind
fiecărui
realizările
asculta cu atenţie. care le deservesc. membru din brigadă, la slirşilul zi rilor s-a reflectat şi In cişligui me dtesindu-se apoi tuturor, continuă:
De acum tn /aţa noastră se pun noi
Oprindu-se sllos la clţiva post. Ajunşi la sediile gospodăriilor au lei de lucru, brigadierul aducea ’o diu tunar realizat, care a lost tn sarcini. Recolta viitoare depinde de \
ton Pâtruţ, mezinul brigăzii, nu în lost Intimpinati cu dragoste de că cunoştinfa oamenilor situaţia înde medie de 2.500 •el. lelul fn care noi ne vom /ace dalo- %
drăznea să întrerupă discuţiile. tre colectivişti. Şi, lătă prea mu»t plinirii planului. Şi fiecare se stră ...Inir-una din aceste zile, meca rla in campania agricolă de toam- „■
Zărlndu-I, brigadierul Ii lăcu răgaz, tractoriştii au Început recol duia sd muncească cit mai bine. nizatorii din brigada a VU-a erau nd. Rezultatele de plnă acum ne obb- •*
semn să se apropie. tatul. La decadă, mecanizatorii discii din nou Împreună la sediul staţiu gă. Locul Inlli pe cate l-am ocupat *!
— Curaj Ioane. Vrei să ne spui ZI şl noapte, zgomotul tractoare tau împreună cu brigadierul şi cu nii. In mijlocul lor. Ion Pătruţ se In campania de vară. va trebui să-J !•
şl tu ceva ? lor n-a mai contenit. Luctlnd pe consiliile de conducere ale gospo agita cel mai mult. Ţinea să le ex menţinem şl In continuare.
— Da... Am terminat. Şi tractorul combine, iar noaptea la arat, băie dăriilor despre mersul lucrărilor, plice băieţilor lelul in care a reu — Nu ne vom lace nici de astă «•
meu li gala'. ţii Iul Mă rgineanu* au muncit cm despre ietul cum vor trebui sd mun şit să obţină rezultate bune. Ion Pă dată de ruşine, Interveni Petru Pă- •*
— Bine Pătruţ. Şl acum băieţi să spor folosind liecare oră bună dc ceaşcă In viilor. Colabortnd împre truţ era după prima campanie In traşcu. Te asigurăm tovarăşe briga- !■
avem de grijă. Planu-I plan. Dar nu lucru. MulţumiiI de munca tracto ună, căutfnd cele mai bune solu care a lucrat ca tractorist. dier că şi campania agricolă de /
numai la hantri să vd glndiţi. Ştiţi riştilor, colectiviştii erau mereu ală ţii, mecanizatori şl colectivişti, că Asculllndu-I cu atenţie, membrji toamnă o vom încheia cu bine. Cei- ml
voi... calitatea. turi de ei partlciplnd cu însufleţire lăuziţi de acelaşi ţel, au reuşit sd brigăzii, toţi cu practică îndelunga lalll 11 aprobară veseli. !•
la efectuarea tuturor lucrărilor. tă In munca de tractorist, II stimu Se despărţiră In dimineaţa urmă- \
— Nici nu se poate alt lei, inle>- termine In epoca stabilită toate lu loare erau cu toţii la locurile de
veni Anfonlu Ralca, unul dintre Mereu In mijlocul lor, şelul de crările planilicate. lau ne mezin cate nu mal contenea muncă. Bine pregătiţi, cei zece me- I»
membrii brigăzii. Ne-am angajat brigadă li sprijinea pe mecaniza La realizarea planului staţiunii pe să explice cum l-a funcţionat mo canizatori din brigada Vlt-a s-au *!
doar cu tolli sd executăm nu me i tori, 11 ajuta să înlăture micile de- campania de vară In proporţie ue torul, cili hantri a lăcut pe zi şi la avjntat din nou, cu forţe sporite, fn *•
lucrări de cea mai bună calitate şi lecţiuni ivite ta motoare, Ţlnlnd le 107,6 la sută, mecanizatorii din bri urmă, cil de fericit s-a simfit clnd a lupta penltu obţinerea de recolte tot
la timp. Cred că nici unul dintre lost felicitat de către conducerea mai mari la hectar.
noi nu va uita acest angajament. gătura cu conducerile gospodării gada a Vll-a şi-au adus un aport gospodăriei pentru rezultatele obţi
— Ave// numai grijă de maşini. lor, brigadierul se îngrijea ca meca substanţial. nute. M. RUG1NESCU J
Sd le Intieilnell bine. Şl. In conti
nuare, Ion Mărgineanu mai dădu cl » • • # • • ■
leva sfaturi tractoriştilor. S-au des-.J
pârlit apoi Infelegîndu-se ca seara»! 6»
să meargă cu tojil la cinematogral.\
A doua zi, clnd primele raze aJ«* C A S A M I I M i O I R t l l A I L A „ A U R E L V L A B C U
început &ă lumineze orizontul, du-zl
duitul puternic al tractoarelor celor Pe valea Mureşului, nu departe de nesc. Aici 6-a născut Aurel, a copi Expoziţia continuă cu cele mai mă cit Aurel Vlaicu. In slîrşlt, este ară
din brigada a Vll-a, a spart lini',-*, Orăştie, printre pomi roditori, 6e lărit $i 6-a plămădit apiritul lui crea reţe 6uccese ale aviatorului: parti tat rolul aviaţiei In agricultură, sil
tea satului. Cu mlinile pe volan “■ zăreşte satul Binţinti, locul de naş tor. De asemenea, de muzeu mai apar ciparea Ia concursul Internationa) vicultură, transporturi şi alte dome
■
• • • • • • • tere şi copilărie al Inventatorului ţine sl atelierul Improvizat de Au al primelor zboruri aeriene de la As- nii ale construcţiei paşnice.
şi inginerului aviator Aurel Vlaicu. rel Vlaicu lntr-un şopron, unde se pern, Mngă Viena. la care VJaicu se Toate acesle Imagini, bogat prezen
In mijlocul 6atului, care poartă găsesc şi azi unele unelte şi piesele clasează fruntaş. tate In muzeu, slnt Întregite de ex
Acţiuni gospodăreşti azi numele aviatorului, 6e află mecanice folosite in munca sa de In vitrine dc sticlă vizitatorul găseşte plicaţiile amănunţite date de Însuşi
casa părintească a Iul Vlaicu, o inventator. expuse o serie de obiecte privitoare tratele aviatorului, cel mai apropiat
In planul serviciului administra casă ţăxănea6Că, ea multe altele Expoziţia muzeală, organizată pe la viata şi munca lui Aurel Vlaicu : colaborator al său — Ion Vlaicu.
tiv al minei Lonea 6-au prevăzut din 6at Străinul ar trece pe baze ştiinţifice, cuprinde numeroase carnete şi schite din anii de scoală, Numeroşi vizitatori de toate vîrs-
pentru Irimesirul III ac. o serie de lingă ea nepăsător, dacă privirea obiecte şl un bogat material com planuri şi proiecte pentru diferite tele şi de diferite ocupaţii, din cele
ictiim i gospodăreşti. Pe baza acestui nu i-ar (i atrasă de bustul de bronz plementar legate de activitatea de construcţii tehnice şi aparate: gra- mal Îndepărtate colturi ale tării vi
plan >-au zugrăvit camerele, 6-au şl placa comemorativă din fată, care inovator şi aviator a tui Aurel Vlai mafon, maşină ai aburi, bicicletă, zitează muzeul şi semnează condica
vopsit uşile, ferestrele. 6-au executat arată că aici, In satul foştilor iobagi cu. prezentlnd complexul de viată motocicletă — toate construite 6au în semn de prinos memoriei cuteză
lucrări de ornamentare si s-a ame s-a născut $i a trăit Aurel Vlaicu. tn care a trăit şi muncit. Această folosite de el, apoi p*ese de îmbră torului.
najat un club In Incinta căminului Astăzi, ţn această casa se află orga temă e£te urmărită In ordinea cro căminte : ca6ca de pilot, pelerina tn In fiecare an de ziua aviaţiei se
pentru nefamilişll. nizat muzeul memoria) al marelui nologică, parcurgind firul vieţii şi care Vlaicu a făcut ultimul zbor fac serbări si demonstraţii cu cele
De asemenea s-a mărit capacitatea aviator. activităţii lui VJaicn, din copilă/ie peste Carpati în ziua de 13 septem mal moderne aparate — acolo pe
băii lamina,,! lunie“ , 6-a amenajat un înfiinţai încă din anul 1952 prin şi pină la slirşitul vieiif sale. brie 1913, din care avea să nu «o cîmpul pe care cti clteva decenii in
drum de acces la mina IJI Jiet ele. grija partidului şi guvernului, mu Ceea ce atrage atcnlia în mod mai Întoarcă urmă Aurel Vlaiai făcea primele In-
In aceste acţiuni s-au ovidenllat zeul are menirea de a educa oame deosebit este primul său Mp de avion Fxpozilia se încheie cu cilcva pa cerrărî dc zbor cu apj iaiul său tras
gospodarii: Duc Pruncise. Cornel nii muncii şi tineretul in scopul cu şl primele zboruri, zborurile din nouri care demonstrează felul cum dc cai si de flăcăii din sat.
r o!da, precum şî muncitorii : Zachim noaşterii începutului aviaţiei romî- tară şi străinătate: Ungaria. Austria, este privită azi ştiinţa, tehnica st a- Azi viata şi opera acestui strălu
Popa. Caro) Spilca, Vasile Bordcan, neşti şi a dragostei fată de şliinlă Bulgaria etc. în 14 iulie 1912 Aurel viaţia, cum este ajutat şl încurajat cit pionier a) aviaţiei romlneştl 6e
Dumitru Hurez, Ioan Mirci. Florean pusă In slujba poporului şt progre Vlaicu a prezentat un program de tineretul în regimul nostru de demo bucură de toată cinstea. Aurel V lai
Scorţa si alţii. sului omenirii. zboruri acrobatice pe aeroportul dîn cu fiind numit post-mortem membru
Muzeul cuprinde odaia ocupată de Arad, cucerind un deosebit 6ucces. craţie populară in toate domeniile al Academiei Republicii Populare
ŞTEFAN NAGY Aurel Vlaicu In casa părintească, au Populaţia oraşului striga inlr-una: silinţei şl tehnicii, în contrast eu Romîne.
corespondent mobilierul şi aranjamentul el ţâră- „Bravo Vlaleu” , „Trăiască Vlaicu". regimul trecut în care a trăit şl mun NICOLAE KISS