Page 42 - 1963-09

Nr. 2709 Drumul socialismul , e*&- 5
M P fwmmmm ■■■ mm m i

Activul fără partid — sprijin

al organizaţiilor de bază
M ăsuri concrete - rezultate bune
Plecare organizaţie de bază Lucăcel şi alţi tovarăşi din activul
P.M.R. din cadrul 6ectiel laminorul fără partid s-a reuşit 6& se aducă La E.M. Deva productivitatea citori, ingineri şi tehnicieni de înaintare în galerii dc mare pro­
de 450 mm de la Combinalul «side­ îmbunătăţiri organizării şl desfăşură­ muncii pe primele opt luni ale aici. ductivitate. Productivitatea aces­
rurgic Hunedoara are format un larg rii procesului tehnologic. acestui an a crescut cu 5,1 la Tn primul rînd de o mare în­ tui perforator este de zece ori
activ fără partid. Activul fără partid Organizaţiile de bază P.M.R., apre­ sută faţă de cea planificată. A- semnătate în creşterea produc­ mai marc dccît aceea a perfora­
este alcătuit din cel mat buni mun­ ciind ajutorul ce-1 poale da în re­ ceasta înseamnă că pe cele opt tivităţii, a fost reducerea efec­ toarelor obişnuite.
citori, tehnicieni şl ingineri, tovarăşi zolvarea unor probleme economice, luni fiecare muncilor a dat peste tivului indirect productiv, adică Creşterea productivităţii mun­
care «-au dovedit a fi exemplu şl atrag tovarăşii din activul fără partid productivitatea planificată însem­ a muncitorilor auxiliari. Posturile cii sa datorat şi unei mai bune
Îndemn In realizarea sarcinilor de Ij efecluarea unor 6ludil şi aplicarea nate cantităţi de minereu. neproductive au fost reduse cu organizări a I ului dc muncă în
producţie şi In activitatea obştească. In via13 a măsurilor elaborate. Tov. La creşterea productivităţii 3,1 la sută ceea ce a dat posi fiecare abat ; In această direc­
In rîndurile activului fără partid îşi Traian Pogea, cuptorar la linia fină, bilitatca .reorganizării şi omoge­ ţie sînt cunoscute exemplele lui
desfăşoară în prezent activitatea 87 a primit ca sarcină să slndicze şi să muncii au stat o serie de mă nizării brigăzilor în fiecare front Ladislau Ghezan şi Gheorghe Pas­
tovarăşi. propună măsuri pentru uşurarea scoa­ suri tehnico-organizatorice pe dc lucru. cal, amîndoi şefi de brigadă, care
Plecare organizaţie de bază P.M.R. terii ţaglelor din cuptor. Pe baza pro­ care le-a luat colectivul dc num De importanţă mare în creşte­ prin organizarea mai bună a lo­
manifestă preocupare sl grijă pentru punerilor făcute, conducerea secţiei rea productivităţii muncii a fost cului de muncă, prin folosirea
continua Întărire şl împrospătare a a montat un troliu în fata cuptoru­ Problemele de producţie şi aplicarea unor metode noi dc judicioasă a timpului de lucru,
activului fără partid. Concomitent ni lui, lucru care a dus la uşurarea exploatare. De exemplu s-a intro­ respectarea tehnologici în proce­
aceste preocupări, organizaţiile de muncii cuptorarilor sl Ia evacuarea dus metoda de exploatare în a- sul de extracţie şi au depăşit
bazfl P.M.R. se ocupă în mod per­ mal rapidă a taglclor. De asemenea batnjc cu cameră descendentă cu planul pe cele 8 luni cu 7 la sută
manent de creşterea şi educarea ac­ Vasile Resîqa Gh Olariu şi alţi to­ centru! preocupării noastre surpare, care a dat rezultate şi respectiv 5 Ia sută.
tivului fără partid, de antrenarea a- varăşi din activul fără partid au bune. De asemenea este în curs Muncind cu însufleţire, apli-
cestula In rezolvarea unor probleme studiat pe baza sarcinilor încredin­ Preocuparea centrală a colecti­ temele studiate sînt strîns le­ 5 la sută. Plin proiectarea, exe­ dc experimentare metoda de ex­ cînd noi măsuri tehnice şt orga­
co le ridică munca în producţie. Po- ţate de eălre organizaţiile de bază vului nostru a fost şi este înde­ gate de cerinţele curente ale pro­ cutarea şi introducerea în proce­ ploatare în abataje frontale cu nizatorice colectivul E.M. Deva
Tiortio în fala activului fără pnrlid cauzele care dan naştere la rămîne- plinirea ritmică pc sortimente şi ducţiei. sul de producţie a 4 matriţe cu front scurt de luciu. obţine succese importante în
sint limite expuneri sl conferinţe pe rca cozilor la secţiunile mici tn tre­ la toţi indicatorii a planului dc Pe de altă parte inovatorilor lc 12 cuiburi pentru buşoanc dc Introducerea în procesul de creşterea productivităţii muncii,
teme ca : „Critica şt aulocrilica, armă nurile finlsoare. recuperarea binde­ stat. Cu alte cuvinte să asigu­ aminoplast. productivitatea la extracţie a unor utilaje dc marc calc sigură de îndeplinirea sar­
de Îndreptare a lipsurilor". „Calita­ rului rezultat de la laminare, sutarea răm o justă corelaţie între pic­ sînt recomandate probleme pri­ maşinile de injecţie aproape sa productivitate a făcut ca pro­ cinilor de plan.
vind munca dc inovaţii şi raţio­
tea moral — politică a comuniştilor" mat corectă a tagtelor, economisi­ iul de cost, îmbunătăţirea cali­ nalizări. In felul acesta noi am dublat. ductivitatea muncii să crească. înq. TEODOR CRFŢU
„Înaltul litiu de membru de partid" rea sirniel de legat, domenii de ac­ tăţii produselor şi creşterea pro­ reuşit să cuprindem mai bine înfăptuirea integrală şi la timp Aşa spre exemplu sa introdus jetul serviciului plan
elo. tivitate unde rozul lalele sini anim ductivităţii muncii. un perforator la lucrările de
mult mai bune tn urma măsurilor problemele majore care stau în a planului de măsuri tehnico-or­ E.M, Deva
0 formă eficace de atragere a ac­ Iebnice-ornanizalorice aplicate. Sub conducerea şî îndrumarea faţa colectivului. Să perfecţionăm ganizatorice împletit cu folosirea
tivului fără partid la rezolvarea pro­ comitetului de partid eforturile procesul de producţie, să asigu­ raţională a timpului de lucru, au
blemelor economice s a dovedit a fi Pe cei mal buni dintre cel mai şi strădaniile noastre au fost răm o creştere ascendentă a pro­ contribuit de asemenea la obţi
aceea de n J) Invita la unele adunări buni tovarăşi din activul fără partid, concentrate şi îndrumate spre ductivităţii muncii, de Ia o lună ncrca unei productivităţi ridi­ Cil (ini dintr-uncolectiv
generale ale organizaţiilor de bază organizaţiile de bază P.M.R. l-nu pri­ găsirea celor mai eficiente mă­ la alta. cate. Bineînţeles că creşterea
P.M.R. Plecare tovarăş din activul mit In rindul candidaţilor de partid. suri, spre folosirea cu priori­ productivităţii s-a făcut şi pe 0OC ÎOO OCOi^OOO Oocooocc cocc: 3oo
Pentru edificare vom arăta că
fără partid folosindu-se de 'jccst pri­ Printre aceştia se află tovarăşii Flo- tate a rezervelor interne pentru în primele 8 luni ale anului pla­ seama introducerii tehnicii noi. Poarta labrlc/t Viscota" din ora­ depusese planul de producţie. !n ^
lej. dovedeşte strădanie, făclnd pro­ «m Toachim, loan Popa şl Constantin continua creştere a productivită­ Noi vom acorda şi în continu­ şul l.upcni se deschide încet, urmă­ fruntea in'rcvcrii s^ialis.e se ap.ă g
puneri valoroase In vederea Îmbu­ Paliu. ţii muncii. In acest scop în ca­ nul dc creştere al productivităţii are o atenţie sporită productivi- rii ă dc privirile ci lor va munci lirt ve­ brigăzile conduse de Marin Piti, Ve- “
muncii a fost îndeplinit în pro­
nătăţirii procesului de producţie, or- DUMITRU IONF.SCU drul fabricii au fost constituite tatii, insislînd îndeosebi pe fo­ niţi mai devreme la lucru Apoi se ronica Maghiar, Manii Comoiu şi al- §
ganbării sl desfăşurării procesului secretar al Comitetului de partid pe secţii şi ateliere colective spe­ porţie de 118,2 la sută. La creş­ losirea cu mai mult curaj a fon­ strecoară uşor un autocamion vopsit fele. Iirigadn condusă de ntemista §
in verde, încărcat doldora cu lăzi d*.
tehnologic. Pe baza unor propuneri laminorul de 450 mm terea productivităţii muncii au durilor de mică mecanizare. Co­ aceeaşi for mă. Marin Pili a dat numai in luna ou- o
gust 13 700 kg. fire mutase pcsle §
făcute dr către loan Roncea, Luca C. S. Hunedoara cializate de maiştri, tehnicieni şi contribuit şi alţi factori. Să a-
ingineri, care îşi desfăşoară acti­ niintim cîţiva. lectivul nostru e hotărît ca din — Cu transportul ăsta duc lot cc sarcinile de plan Succesul obţinut de £
Aprovizionarea şantierelor - vitatea după un plan tematic Ia atelierul dc' piroluzită a fost trimestrul IV ac. să lucreze la au dat „ai noştri" peste plan — s? această brigadă se datoreşie in mare |
Din fondul de mică mecanizare
adresă sol cruţ Gîla loan grupului de parte tina bune organizări a num- a
nivelul sarcinilor de plan pc anul
bine întocmit. Periodic, cabine­
sarcină importantă tul tehnic organizează consulta­ confecţionat şi montat un tam­ 1964, fng. VASILE VASU muncitori de la poartă. Mai in şagă, ai, ajutorului reciproc pe care şi-l §
anul dintre ei ii spuse :
dau depanatoarele, calificării lor. l.e fi
ţii şi indică domeniile şi temele bur de reacţie, în urma căruia jelui serviciului producţie — Vezi Ioane, poate le-ntorct jăn) vezi deseori cum işi împărtăşesc una o
Constructorii din cadrul şantieru­ au dus In mare măsură la neîndepli- ce trebuie studiate. In general, productivitatea a crescut cu circa P.C. Orăşlie cauciucuri? I Cu aşa încărcătură n ai alteia din experienţa acumulată. Şefa §
lui nr. 4 al 1 C.S.ll. au de realizat nirca sarcinilor de construcţii Plnă s-o scoţi uşor la capăt. de brigadă Mar ta Piti e fot timpul 8
Gila, ca şi cind nu l-ar fi amil. in mijlocul munciioarelor pc care le ^
In cursul aceslul an 902 aparlamente. In prezent el au dat In folosinţă doar apăsă pe accelerator şi dispăru spre controlează, te arată concret cum trei o
îndeplinirea acestor sarcini depinde 252 apartamente. centrul oraşului. bine să lucreze pentru ca munca lor 8
în mare măsură de felul 1n «are sint In scopul Îmbunătăţirii aprovizionă­ K H I f t l I B M i , ------------ Dar cine sînt ai ei ,,ai noştri* l:i să fie mai spornică. l.a începerea «
aprovizionate acesle şantiere. rii şantierelor de construcţie, tov. care se referise şoferul Gila ? serviciului fiecare muncitoare d<n »
Zilele acestea asemenea probleme Zoltan Raica, losif Munleînu, Vaier brigadă controlează starea maşinii, a
eu fost dezbătute fnlr-una din şedin­ Mănescu, Stelian Popescu, Florin Ni- apoi se aprovizionează pentru toate o
ţele plenare lărgite ale Comitetului culescu şl alt 11 au făcut numeroase Oamenii de la filaj cete opt ore de muncă cu scuturi de fi
Hp partid de la I.C.SH. Tov. Ludo­ propuneri. S-a propus să se reanall- mătase. Asemănător tor procedează şl |
vic Novăcescu, director al direcţiei zeze In minimum de timp necesarul Locatarii au cuvîntu Despre filatori se spune c«I sînt ne­ cele din brigăzile amintite mai sus. 9
r omprr!ale a prezentai un raport cu de maleriale pentru a se Interveni întrecuţi ir{ hărnicie. Să cunoaştem şi
privire la „Preocuparea manifestată şi urgenta comenzile şi livrările, să 6e De la un capăt la celălalt al noi cîţiva dintre ei Jată-l pe loan Sortatoare evidenţiate
pentru aprovizionarea şantierului Împartă lucrările pe elape de exe­ La început, timp de trei zile, a- doar de două săptămîni. Este fanatic, care in luna august a }ilal
nr. 4 ru materialele necesare 1n ve­ cuţie. ccrînduse inoterinlele nece­ regiunii noastre, pe şantierele de partamenlul n-a putut fi ilumi­ ultimul bloc predat de construc­ pcsle 10 000 bobine fără rebut: alături
dere* realizării sarcinilor de construc­ sare cu cel puţin o lună Înainte dc construcţii, se munceşte intens, nat electric din cauza unor le­ torii şantierului nr. 2 al T R.C.H. e h'icolac Ancuţa, care a reuşit să dea t.n cele 3.103 leg. niAlase sorta'â f
şi Împachetată peste plan in luna au- ^
ţie a noilor locuinţe". a se începe lucrările etc. in fiecare an constructorii au gături inversate a conductorilor la din Brad. îmi place în mod deo­ pcsle N <100 bobine fără nici una rea gust au contribuit toate muncitoare'.e §
dat în folosinţa oamenilor mun­
tablourile de siguranţă. Electri­
sebit compartimentarea lui. am­
D<=>7b*leri)e purtate au scos în re­ Pe baza analizei şl propunerilor cii mii de apartamente moderne, Dincolo Alexandru Pop, care a filat din secţia sortare In întrecere s-au “
lief faptul că aprovizionarea şantie­ cianului, caic a remediat aceas­ plasarea judicioasă a prizelor şi în tuna trecută 1-1250 bobine dc en­ evidenţiat însă Ohlia Pocnaru, Ana x
lăcule, plemra lărgilă * Comitetu­ confortabile. Printre şantierele tă lucrare, i-a trebuit nu mai pu­ a instalaţiilor de încălzire cen­ titate bună. Mai. încolo sint centra-
relor de conslrucli! lasă Încă (de do­ din legiunea noastră care au ţin de două zile ca să depisteze trală şi sanitară, balconul spa­ lorii Alexandru Ummiiucş, care la re­ Groza, Glii zel a Doroczi, Mar ia Mircca fi
rit Con.şlnictorlt ou întlmpinot unele lui de partid de la VC.S.H. a elabo­ predat în acest an apartamente cepţia din luna august a fosl înregis­ si alte citeva, pentru că au muncii o
greutăţi tn aprovizionarea ritmică ra! un plan do măsuri. se numără şi şantierele nr. 1 din toate inversiunile făcute de elec­ ţios şi luminozitatea apartamen­ trat cu peste 30.OtJO bobine fără re­ mat bine. Otitia Poenaru de pildă, 8
tricienii
tului.
şantierului nr. 1 din
cu var, ni unele sortimente de fler M1HAF ZAMONIŢA but, Petre Vjr/osu ş a. una dintre cele mai vechi sortatoare g
beton, tltjngurl etc. Asemenea cauze corespondent Deva şi nr. 2 din Brad, aparţi- Deva. Apoi. după cîtva timp, Cu toate că la recepţia blocu­ Pe aceşti muncitori li oe2i zi de 21 din secţie, işi depăşeşte 2iinic planul î
nînd T R.C.H, uşile apartamentului nu s-au mai lui constructorii au primit cali­ lui rînd cu multă sirginulă. Tot ipu­ de producţie în medie cu cite 47 kg. Z
Zilele trecute, un redactor al închis bine. Asta dovedeşte că ficativul foarte bine, s-ar putea pul sint la tocul dc muncii. Nu-şi pă­ mutase. Acest succes îl dobindeşle §
ziarului nostru a făcut o vizită binalele respective n-au fost bînc face unele obiccţiuni privind ca­ răsesc maşina pentru minte în lume. datorită folosirii din plin a celor opt fi
In preajma deschiderii cursurilor cîtorva familii care s-au mutat uscate şî lotuşi constructorii litatea unor lucrări. De pildă, Controlează des starea filierelor, a ore dc muncă, cit şi pasiunii cu care §
în blocurile executate de con­ le-au montat. Ba mai mult. tocul vopseaua dc ulei aplicată pe pe­ pa tn pete tor. a pipelor de sticlă, se in­ lucrează. Ana Groza, o altă sorta- g
în şcolile profesionale structori în anul 1963. Cu acest uşii de la bucătărie a fost mon­ reţii din bucătărie, fiind dc teresează dacă concentraţia bău de toare dc nădejde, reuşeşte să sorteze 8
prilej locatarilor le-a fost soli­ tat strîmb Nici geamurile nu sc slabă calitate, a început să se filuj c normală, se ajută reciproc. ?i zilnic cite 44 kg. mătase peste plan. x
De mai bme dc ir ei luni se numără §
La 16 septembrie încep cursu­ tomatizate, siderurgişti pentru u- citată părerea despre calitatea închid bine. iar pe timp dc ploa­ rezultatele obţinute de ei în întrece­
rile şcolilor profesionale, tehnice zinele cocso-chimiec, metaliugiştî lucrărilor efectuate de construc­ ie apa sc scurge cu uşurinţă în scorojească. Acelaşi lucru s-ar re sînt dintre cele nun frumoase. Cu printre evidenţiaţii în întrecerea so- 8
putea spune şi despre felul cum
Q al istă. Planul de producţie şi-l de- 8
şl dc maiştri, din industria me­ specialişti în acoperiri metalice tori. Iată ce ne-au declarat ci. apartament. au lost finisate binalele. Pc tă­ aportul adus de ei şi de alţii, in lumi păşeşte datorită priceperii cu ca'6 §
/;-
august secţia filatură a reaştt
talurgicii şi constructoare de ma­ etc. La dispoziţia elevilor stau TRATAN CRICOVEANU — blo­ In camera din mijloc a apar­ bliile uşilor se cunosc straturile teze aproape 5 500 kg fire peste sar­ I tur cază, atenţiei de care dă dovadă 8
şini. Numai în anul I vor fi şco zeci dc săli de clasă, ateliere, cul I B, apartamentul 28, cvar­ tamentului tencuiala pe tavan şî de chit aplicate. Ele n-au fost cinile de plan. in timpul celor 8 ore ale 2ilci de 8
larlzaţi încă 15.000 de tineri, nu­ cabinete tehnice, biblioteci, că­ talul 23 August din Deva. pe un perele sa crăpat. şlefuite cu atenţie, iar în prezent Acesha sint ai noştri. Dur nu nu­ lucru. 8
mărul elevilor din aceste şcoli mine, cantine. Pentru a face cu­ împreună cu familia mea. au o suprafaţă zgrunluroasă. Pe mai ei... ★ ‘ î
Pentru evitarea degradării cor­
crescîml astfel cu 6,5 la sută faţă noscute tinerilor încă din scoată ne-am mutat în acest bloc în nişelor, în caz de intemperii, alocuri. în special pe coridor, Şirut muncitorilor de lă fabrica 8
(Ic anul precedent. Şcolile asi cclc mai noi cuceriri ale tehni­ luna iulie. Am fost foarte bucu­ constructorii au aplicat tablă zugrăveala aplicată a început să „Viscoza* l.upenl numiţi „al noş- ®
gură Snvăţămînî gratuit viitorilor cii, un mare număr de manuale roşi că ni s-a repartizat o lo­ se scorojească din cauză că pe­ Depanatoare harnice trT poate fl continuat. In fabrică sini 8
strungari, electricieni, fumalfşti, au fost revăzute şi completate. cuinţă cu trei camere. Aparta­ zincală. Dar deoarece tinichigii reţii sînt încă umezi. numeroşi muncitori care obţin succe- §
lc-au aplicat defectuos, vin tul
ofelarl etc. — tuturor celor care Mai multe cursuri de specialitate mentul este modern, confortabil, Ic-a desprins încă dc la începui. In secţia depanai majoritatea mun­ se deosebite tn muncă, cu care co- §
se pregătesc în aproxlnnllv 50 sînf predate după manuale noi. dispune dc insialaţii de încălzire A trebuit ca noi, locatarii, să As vrea să dau o sugestie con- citoarelor sînt tinere. N-an prea mul­ tcctivul se mindreşte pe bună dreo- 8
de meserii. Anul acesta au fost O dată cu începerea anului de centrală şi sanitară. Comparti­ încercăm o remediere a acestor slmciorilor : nr fi mai bine pen­ tă experienţă Dar muncesc cu mult tale. |
tru gospodine dacă la spălătoa­
Introduse meserii noi, cerule de invriţămint, manualele şcolare, mentarea judicioasă a aparta­ lucrări, dar şi acum mai sînt rele de vase din bucătărie s-ar entuziasm De aceea tună de tună isi L'. DEMETER 8
nevoile economiei noastre naţio­ în 25 de titluri, vor fl dale în mentului, precum şi instalaţiile porţiuni dc cornişe dezvelite de monta o baterie amcstccatoaie cooocooq oooooooi ooocoooo ooooooooOooooooo oooooooo oooooooo oooooooaoooooooooooâaoooo°°©£*»o® cooooOM
nale : electricieni pentru maşini mod gratuit elevilor din şcolile cu care este prevăzut, ne asigură vînf. în locul celor doi robineţi pentru
profesionale.
Celor clin şcolile
electronice şl aparate termoteh- tehnice le sînt distribuite 46 dc lot conforlul. CORNEL DA VID - blocul B J4, apă caldă şi rccc.
Dar încă din primele zile ale
nlce, specialişti pentru întreţine­ titluri dc manuale. mutării noastre în noua locuinţă aparfnmcntul 5, Brad. •vkr Noutăţi tehnice
Deficienţele relatate dc cei doi
rea agregatelor mecanizate şl au­ (Agcrpres) am avut unele surprize neplăcute. In acest apartament locuiesc locatari dovedesc că construc­
torii manifestă uneori neglijenţă,
insuficient spirit de răspundere Un nou aparat de radio Fum din masă plastică
în executarea unor operaţiuni. cu transisiori
Zile şi nopţi clîa viata unui chirurg-:-: Conducerile celor două şantiere o nouă aplicare a maselor plas­
In ultimul timp sa descoperit
vor trebui să îndrume şi să su­
Uzina dc aparolc de radio „VEF'
pravegheze mai mult numea din Riga lahricâ un nou aparat dc tice — fumul care se poate ob­
maiştrilor, a brigăzilor şi echi­ ţine din ele. Metoda este relativ
Pentru un medic sint nvm-^nlc d<-‘ ginite citite cu r/cslurile lăcutc iei1, ţi umezesc rădăcina părului, se co­ sălii dc operaţie. (Cusuri, cu şniţe­ radio portabil cu ironsislori, denu­
neuitat din munca cc-o dcslăşoara in operaţia dc ulcer periotal. A cl­ boară pe hrul genelor $J-fj voalcu lul la r/uru, pleacu ucum, îndrăznind pelor repartizate pc obiectivele mit „Spidola". simplă : se introduce masa plas­
pentru vindecarea fiecdrui bolnav. ica oară Ic reconstitui ?... Un duo- ză privirea. Şi cinci (c qindeşti că din nou să spere. aflate în construcţie. Preocupa­ „Spidola" este primul aparat so­ tică lichidă într-o turbină cu
Sint tunqt strădanii de smulrjcte din ilcn slrimioral de boala veche... II- sint oameni cure cred că chirur­ Dar chirurgul, acasă sau ţn gar­ rea neutru realizarea unor lu­ vietic cu Irjn.sistori, cu ţoale lungi­ gaze în care aceasta este încăl­
adormite a luncliilor vitulc ale ac­ calul, vezica biliară, adunate tal:- gul trebuie să aibă slnge rece I In dă, veghează. FJ reia In minic crări dc calitate va trebui să fie mile de unda. El este prevăzut cu
cidentalului sau bolnavului cu abdo­ un bloc de adcren(e, Iront comun realitate, medicul cure nu este nc- loulc resturile lăcule, judecă încă o mcicu în atenţia tuturor con- şapte gume de extensiune, sc carac- zită puternic şi aruncată în at­
men acul, sini momen e de cerceta­ al orr/unciot inietne lată de primei- Unişlit pentru liecare bolnav pe ca- dată tratamentul aplicat, ii compară sti tictoi îlor. pen/ru ca ea să mosferă sub formă de băşicuţe
re tăunii ică pentru aleqeiea ce Io: dic: să împiedice slrecutaiea co.:- tc-l operează, pentru liecare opera­ cu uite cazuri, ii adaugă date noi. poală constitui oricînd „cartea terizoiv/.a printr-o mare sensibilitate mici. Dintr-o cantitate mică de
mai polrnilc cunoşfmie „cu/ulm” linutului intcnslinal In ubdomen ţie întreprinsă, cate c un bun meşte­ Omul n mai cunoscut o victorie şi o acordare deosebii dc precisă, masă plastică se poate obţine în
dat, care reprezintă mereu cel mai prin nriliciul,, la începui doar cil şugar dar nu-.şi aduplcu/ă tehnica asupra bolii... de vizită" a celor care au mun­ care asigură recepUonaren stabilă a
qreu obicei de studiu, omul viu. bobul de atei pentru liecare bolnav, mcicu altui, cit Ia ridicarea acestor edificii. posturilor celor mai îndepărtalc. Su­ felul acesta o cantitate mare de
Sini senine zimbete nlc convulcs- Pc chipul linărului miner Rovin acela nu este şi nu va li un bun Zece zile. Ungă patul numărul netul esle profund şi cristalin. fum.
realului, cnre in loc dc orice mulţu­ Tomuţd se citeşte sulerinla Orr/ 1 chirurg... dnci, paşii chlturguiut se opresc Ic
mite i/i slrimie mina la plecate. nismul sleit, tem­ _______________ Medicul aneslc- ncnumurate ori. Zccc nopţt, cu ochii
...A losl moi qrea deciI totdeau­ peratura de 38 de list-reaniinulnr şi--i 'pe secundarul ceasului, cu mina pe
na noapieu asta 1 Apa dusului n a r/rade şi pulsul ac- /—j îndeplinit sarcina pulsul sau pc abdomenul bolnavu­
izbutii, ca uliu dală, să-ti a/unqe celeral anunţă c<i s e u m a n Tensiunea arteria­ lui, operatorul li urmăreşte creşte­
ohoscula. Su redeu paşilor tăi etos- lupta cu boala es­ lă. pulsul, starea rea vitalităţii. Privirile sint din zl
ncilalcu. încerci să reconstitui ulti­ te incqală $/ co ——— — — — — ' ' r' ,rT generală a bol­ in zi mai senine. Zîmhctu/ cu co e
mele două ceasuri cil a durai ope­ navului permit intervenţia. Adonnif, işi intimpină sab otorul devine tot
moartea poale intra chior prmlr-o
raţia l)nr... cine ar puica reconsti­ deschizătură abia vizibilă din pere­ sub ceurcealuri, trupul bolnavul i) mai expresiv. In cbpa plecării, pe
tui Udei asemenea lucruri ? tele duodenal. In Inc să se ridice pare că aşteaptă r/estul ccl dinţii a1 lint/u toate analizele cu rezultate
Prin lafa ochilor li se pe tindă bune, o dală cu stringerca lui de
chipui ile coleqilor mai Uncii. Ochii şi să coboare in rilmiil respiraţiei operatorului, incizia. Această im.i- mină. ai simţii că operaţia a fost
abdomenul bolnavului slă inlepcni'.,
qii\c de dăruire totală cu înaede-
!nr plini dc îngrijorate ist aqafă <a dc lemn. rc a bolnavului impune chirurgu­ reuşita.
privii ile tind pe tind de mina tn, lui muxintum posibil dc eforturi pen­ Bolnavul astlcl sab at, nulele sau
apoi dc a „miinii a doua". Reanima- Rcunimareu începe... Funcţiile or- tovarăşii de muncă nu cunosc cc
tnrul urmăreşte bălaia inimii in s/n- qanelor celor mai importante sînt tru reuşită, pentru viaţă. Mina nu zbucium nou, adăugat la cele vechi,
trelyuie să iremurc. Complicata maşi­
ba Ircsunie o pulsului. „Plina a tre­ stimulate şl ajutate să-şi rccrqrete nărie a creierului, cu milioanele >ui a constituit salvarea lui.
ia1' schimbă instrumentele cu in le- torţa pentru a putea susţine orga­ El nu ştiu că o dată cu zlmbctul
brâ. nbscdul de două qinduri: sa nismul In momentul operaţiei. Fie­ de tâmpi electronice, este chemată tău glumeţ şi firesc, a mai apăru•
icuşcascu a li n prclunque a miinii care picătură a medicamentului să ia cunoştinţă dc leziunile r/ăsi- un rid in colţul ochilor, şi că lim­
opcratrunlui si să nu Iacă ccl mai „viu" — sîngclc — fiecare holă de le. sd calculeze şi să hotărască cu pide tinere ou devenit mai arr/inlU
nuc y.qninot. Ştie (ă asta te descum­ tonic cardiac şl periferic Işi vădesc rapidilalc mişcările bisturiulul dc
păneşte. Patru oameni tâcu\i, c>» mllucnţa pe chipul bolnuvului, ir azi, sănătatea dc mline. prin cîlcva lire ile pur alb. Dar le-ai
mişcări litmatc ciuilut, încleştaţi in hotâril să devii medic, să-ţi ajuţi
luptă cu boala... pulsul calmai... Eşti medic Minerul . Copciile punctează cele două aproapele in greaua încercare cu
Şi inltebaica esenfiulă : ai Iticol necunoscut pină azi iţi cslc Irjle. margini ale rănii, uşor teslonate cu boala. Dc aceea, rareori, iii dai sea­
destul pentru bolnavii încredinţaţi i\elu\işlea cure le-a slăptnil In pri­ roşu. Operaţia s-a Ier minut, Bolna­ ma dacă viaţa tu, însemnată cu
{ic ? Sc mai poate lace ceva ?... ma parte a reanimării lace Inc cer­ vul a losl aşezai Iq pat, cu perfuzia
Eşti după-musă, in smquta ora titudinii că \ ei putea „interveni", că de sinqe in venă şi cu o soră cate nume de oameni sn\ulşi bolii, este
dc odihnă ce-|i pernu{i, Incetcind , deschizlnd" bolnavul, vei smulge 6ă-l supravegheze. Ungă el formulă din... zile sau nopţi.
sci urmezi rindurite vreunei căiţi in­ Dr. $TEFAN M1LICESCU -îs**
teresante. De pe şirul lor, privirea răul care-i primejduieşte viaţa. Acum doarme liniştit. secţia de chirurgie — Spitalul
alunecă şi gindurile înlocuiesc Ima* Inima Iţi bate puternic. Sudorile- Părinţii, care au aşteptat In faţa unificat Deva La Combinatul materialelor de construcţii din Bereuzovsk (rcghuica Saralov, U.R.S.S.J se experimen­
, v . \ v . v . v « v . \ v . v . \ v . v . v . \ '.M .'. ■ * 11 * • tează un nou tip de autobasculant gigant de 45 tone, construit la uzinele de automobile BBleIoru9la".