Page 43 - 1963-09
P. 43
Fa*. « Drumul socialismului Nr. 2709
La Berlin s-a d e s c h i s expoziţia d e fofoqrafn Sosire?.
UlTlMUit $1101 * ULTlMC.Lt ŞTIRI * ULTIMEI ŞTlOl * UlTlMtU ŞTIRI i i
„Romînia — Jară lui Janos Fazekaş
în Danemarca
BERLIN 12 (Agerpres). — Au (ost dc fa(ă dr Râul Waudct.
La Berlin, iub auspiciile Asociatei adjunct a! ministrului afacerilor ex
pentru relaţii culturale cu slrăînăla- terne al R.D.G., Werncr Wonnin*, COPENHAGA 12 (Agerpres). — ^
tea (lin R D G , s-a deschis expoziţia director in M.A.E.. al(i reprezentanţi La II septembrie an sosit ia C o-/
dc fotograjii „Romînia — tară înflo ai M.A.E., Ministerului Culturii, ai ponhaga Janos Fa/ekaş. ministrul'
ritoare 'Asociaţiei pentru relaţii culturale cu
Expozi(ia a \ost deschisa dc Pârl străinătatea fi ai altar instiiu(ii cen industriei alimefllorc a R P. Romine,.
împreună cu soţia, care, la lnvitaJ
D eschiderea C onferinţei Lucrările Consiliului de Securitate ii cin z Hess, membru in prezidiul Aso trale, ziarişti. A. C. Normaun, vor face o vizită
ţi ci ministrului danez al pescuitului,
ciaţiei pentru relaţiile culturale eu
străinătatea, directorul editurii „Die
An fost prezenţi ion Cazaca, însăr
U niunii Interparlam entare Proiect de rezoluţie african Wirtschajt''. cinat cu afaceri ad-intcrim al R. P. in Danemarca. La sosire, pe aeroport
In cuvlntul său, vorbitorul a subli-
tul Kastrup, oaspeţii au fost intim»
tar. Sesiunea a ales ca preşedinte al în problema Rhodesiei de sud
BELGRAD 12 (Agerpres). — sesiune a Consiliului Interparlamen niat puternica dezvoltare a Romi ni ei Rominc in R. I), Germană, fi mem piuaţi dc A. C. Normaun, ministrul
L* 12 *rplcmbrio s-a deschis la In anii puterii populare. bri ai ambasadei
Belgrad rco de a 52-o conlerinlă o celei dc-n 52-a conferinţe a Uniunii pescuitului, si dc funcţionari supe
NEW YORK 12 (Agerpres,). — încercat să pună la îndoială com
Uniunii 1 ni ei porlomrularc. La conle- Interparlamentare pe Joze Vilfon, petenţa Consiliului de Securilalc în 1.000.000 de constructor! riori din Ministerul Pescuitului; Al
La 11 septembrie,
de
Consiliul
vinlâ participă 51)0 dc delegaţi ro- preşedintele grupului parlamentar Securitate a continuat dezbaterile dezbaterea situaţiei din Rhodesia de italieni în grevă fosl dc faţă însărcinatul <?u afaceri
prey.enlind parlamentele a 61 dc lari. iugoslav. Sesiunea a ales dc aseme în legătură cu situaţia din Rliode- 6ud, Benhima a subliniat că „întot a.i. la Copenhaga, I, Beseadovşoht;
Din partea IU \ Romine participă o nea, pe acad. Mihail Ralea ca unul sia de sud. Reprezentanţii Republi deauna coaliţia colonialiştilor a ne ROMA 12 (Agerpres). federaţia italiană a sindicatelor oa
de!ega|ic condusă tic acad. Mihail din vicepreşedinţi conferinţei. cii Ghana. Marocului şi Filipinelor gat dreptul O.N.U. de a se ocupa La 12 septembrie a începui gr., va menilor muncii şl Uniunea Italiană a In după-amiaza zilei de 11 sep
Ralea. In cadrul sesiunii. la propunerea au prezentat un proiect de rezolu de problemele coloniale". Marea naţională de 43 de ore a muncitori muncii. tembrie J. Fazekaş, impreună cu so
la şedinla de deschidere a confe delegatului polonez, a fost Înscri6 in ţie în care se subliniază că actua majoritate a statelor membre ale ţia. au fost primiţi la Preşedinţia
rinţei. preşediulele R..S F. Iugoslavia, mod suplimentar pe ordinea de zi a lul guvern sud-rbodesian a fost O.N.U., a subliniat delegatul maro lor conslruclorl italieni, la care parti Greviştii cer Îmbunătăţirea situaţiei Consiliului de Miniştri de către pri
losip P.roz Tilo, o rostit o ruvlntarc conferinţei un punct privitor la În creat pe baze nedemocratice, in vir can, arc însă o cu totul altă părere cipă in loial aproximativ 1.000.000 materiale şi recunoaşterea drepturi mul ministru al Danemarcei, Jens
de oameni. Greva a lost declarată (o
de salut în rnrr a subliniat însemnă cheierea Tratatului dc la Moscova dc tutea unei constituţii rasiste impu In aceaslă problemă. Reprezentantul comun de cele Irel organizaţii sindi lor sindicalelor nu numai pe scară na
tatea actualei conferinţe şi rolul interzicere a experienţelor nucleare te populaţiei din acest teritoriu. Angliei, a declarat Benhima, a vor cale principale din ţară — Confedera ţionali. ci şl separat, in Întreprinderi Otto Krag.
Uniunii InlrrparIrimeniiire in promo în atmoslcră. in şpaltul cosmic şi Proiectul de rezoluţie subliniază, de bit la precedenta şedinţă a Consi ţia generală a muncii din Italia, Con- şi şantiere. La primire a fost prezent A: <3j
liului de Securitate despre „dreptu
asemenea, că transferarea puterii şi
varea păcii şi înţelegerii intre po sub apă. mai ales a controlului asupra for rile suverane" ale Rhodesiei de sud, Normann, ministrul pescuitului. A»
poare.
Consiliul Interparlamentar a hntă- ţelor armate actualului guvern ra fără a aminti insă măcar un cuvlnt asistat de asemenea, I. BeseAdovschi,
S-e dat apoi citire unui mesaj de rit primirea in Uniunea Interparla sist nu poale să ducă decît la o despre drepturile marii majorităţi G re v a însărcinatul cu afaceri a l: al R P.Rj
salut din parlea sprefarului general mentară a grupurilor naţionale din înrăutăţire si mai mare a situaţiei a populaţiei din această colonie.
al ONU.. U Thanl. In mesaj se sub din Rhodpsia de sud Autorii pro „Ca si in Katanga, a adăugat el, m inerilor spanioli în a 5G»a zi în Danemarca
Dahnmrv Siprra Leone Pakistan.
liniază rolul pe carp l-ar putea avea Congo (Leopolrlviile) şi Algeria. iectului de rezoluţie propun guver Anglia se conduce in Rhorlesia de întrevederea s-a desfăşurat tntr-ai
Uniunea lnlerparlamenlară în mobili nului englez ,,să nu transfere Rho sud după interesele cercurilor fi MADRID 12 tAgerpres). laşi timp, ia amploare mişcarea de atmosferă cordială.
zarea opinipj publice in favoarea Consiliul Interparlamentar a exami desiei de sud nici un fel de putere nanciare, ceea ce. după cum se ştie, In ciuda tuturor măsurilor luate de solidaritate cu minerii grevişti. La
nat numeroase a!le probleme printre sau atribuţie suverană atita vreme nu a dus si nu va duce la nimic
păcii şi a dezvoltării economice. cit in această colonie nu va fi creat bun". autorităţile francblste pentru a-l obli Madrid. Barcelona şl Bllbao muncito
Pe ordinea de zi a mnlerinlei sp care stabilirea dalPi şi locului viitoa un guvern care să reprezinte în ga pe mineri să reia lucrul, greva rii au organizai greve de solidaritate
re: conlprinte interparlamentare, pre A luai apoi cuvintul delegatul
află numeroâvse probleme printre care treaga populaţie" Ei cer in mod american. Adlai Stevenson. care a minerilor spanioli, care a Intrat In cu minerii grevişti din Asturla şl Asocierea Turciei
problema asigurării unei păci trainice cum si executarea bugetului pe expres guvernului enqlez să nu cea de-a 50-a zi, rontlnuă să ia am I.eon.
exer cit ml IPiVMOtVJ. Constantin Pa- sprijinit poziţia adoptată de repre
t interzicerii ryperionleîor nucleare transfere guvernului sud-rhodesian zentantul guvernului englez După ploare in regiunile Asturla şi Leon- Nivelul de trai al minerilor din a- (a PSafa comună
subterane, a zoeepr denuclearizatp. rasrh>\ esru BMăreann. membru al de dreplu) de control asupra forţelor părerea mea. a declarat Stevenson. ceste regiuni continuă să scadă. Po
legaţiei romine. * fost numit alături Folrlvlt relatărilor agenţiilor occiden ISTAMBUL 12 (Agerpres). —
problema luptei împopiva discrimi armate si aeriene si să treacă la In prezent nu trebuie luate măsuri trivit unor statistici oficiale publicate
nării re.«:ale şi altele Lucrările con de un fopre?o(>!jnt el grupului par transpuneiea in viată a rezoluţiilor sau hotărlrî în legătură cu Rhode tale de presă, numai In regiunile As- de autorităţile Iranchlste, începînd După cum anunţă agenţia Franca
lamentar al RFC., ca verificator al adoptate anterior de Adunarea Ge
ferinţei vor dura pini la 20 spp- sia de sud El a cerut membrilor turia şi Leon participă la grevă a- din luna septembrie 1962 pină fu mar Presse. Ia 12 septembrie a fost sem
Gvpxuiării biKjolului Uniunii Inter nerală a O N. U. in legătură cu Consiliului de Securitate „să aibă
tembrie Rhodesia de sud. Luind cuvlntul. proxlmatlv 25.000 de mineri. In ace* tie 1903 Indexul preţurilor la mărfuri nat la Istanbul Tratatul eu priviră
•k parlamentare pe exerciţiul financiar delegatul Marocului, Ahmed Taibl încredere" in Anglia. le cu amănuntul a crescut cu 7.93 Ia la asocierea Turciei la Piaţa comu
La 11 septembrie a avui tor a 93-a 1962/1963. Benhima, a adus noi argumente în sută, Iar al preţurilor bunurilor do nă. La solemnitatea semnării tra
sprijinul proiectului de rezoluţie larg consum cu 100 Ia sută. tatului au participat» W, Hallştein,
prezentat de cele trei state E! a Pentru o mai justă repartizare Relerlndu-se la lupta curajoasă a
era declarat că la conferinţa din luna minerilor grevişti din Spania pentru preşedintele Comisiei Pieţei comu
iulie de la Victoria-Falls (Rhodesia a eatlsfacerea revendicărilor privind ne. F. C. Erkin. ministrul afacerilor
in de sud), la care s-a hotărît soarta majorarea salariilor şl Îmbunătăţirea externe al Turciei, miniştrii afaceJ
Federaţiei Rhodesiei şi Nyassalan-
dulut, a fost săvlrşită de fapt o lo NEW YORK 12 (Agerpres). — Pentru modificarea ordinei de re condiţiilor de muncă, ziarul „ I’Hu- rilor externe al ţărilor membre alo
WASHINGTON 12 (Agerpies). — care nu sint interzise prin acest partizare a locurilor In organele Pieţei comune şl E. Colombo, mi
vitură de stat al cărei rezultat nu Uniunea Sovietică s-a pronunţat manlt£" scrie : „Calculele Iul Franco,
Dezbaterile din Senatul american Tratat. ar du tea fi decît transmiterea pu pentru o repartizare maj justă a O.N.U. este Insă necesar eonsimţă- care conla să obţină Încetarea gre nistrul de finanţe al Italiei.
în Jeqâtură cu ratificarea Tratatului Luînd cuvlntul, senatorul Dirksen. terii asupra Rhodesiei de sud în locurilor în Consiliul de Securitate mîntul statelor membre care fac vei prin anularea lock-oul-ulul, au Tratatul a fost semnat din partea
de la Moscova de interzicere par care a rial citire in Senat scrisorii mtinile unei minorităţi Infime. Răs al O.N.U In scrisoarea adresată co parte din regiunile geografice res dat greş. Majoritatea greviştilor sint Pielei comune, de către W. Halt»
ţială a experienţelor nucleare au lui J, Kennedy. s-a pronunţat de punzând declaraţiei reprezentantului mitetului pentru pregătirea confe pective. ferm hotăriţt să lupte pînă la obţine ştein, iar din partea Turciei de că
reliefat că majoritatea senatorilor asemenea, pentru ratificarea cît mal Angliei, care. după cum se ştie, a rinţei în vederea revizuirii Cartei Uniunea Sovietică s-a pronunţat rea victoriei. tre F, G Erkin.
&e pronunţă pentru aceaHă ratifi g ra b n il a Tratatului de )a Moscova. ONU., N. T. Fedorenko. repre tncă In anul 1960 pentru o modifi
zentant uj permanent al U.R.S'.S. la care radicală a structurii Consiliu
care. Potrivit ziarului ,.Ne\v York * O N U ., a propus ca fiecare din cele lui de Securitate pentru ca acesta
Times", ..Senalul va ratifica trata WASHINGTON 12 (Agerpres). — In Comitetul special 6 regiuni geografice principale ■- să reflecte apariţia In lume si la
tul ai o majoritate decisivă". Agen Asia. Africa, Europa de est. Europa
Agenţia United Press Internatio al O.N.U. pentru O.N.U. a unui mare grup de state %
ţia Associated Press relatează că tu nal relatează că Congresul Asocia occidenlalâ. America Latină. Orien neutre. Propunerea a fost zădărni
urma unul sondaj efectuai in rin- tul Mijlociu — să aibă in Consiliul
ţiei pentru lorţa aeriană a S.U.A, problemele coloniale cită însă de acei care nu doresc
dul senatorilor 73 din cei 100 de f.-VF.A.), a adoptai o rfpclaratie în de Securitate cîte un membru ne- aceaslă modificare, de acei care
membri ai Senatului s-nu pronunţat care afară Tratatul de la Moscova NEW YORK 12 (Agerpres). permanent.
pentru ratificate, 12 împotrivă şi 15 In scrisoare sc menţionează că menţin o situaţie cu lotul anorma
cu privire la interzicerea experien La U septembrie au continuat dez acordul din anul 194G privind repar lă. dnd locul de membru perma
manifestă incă rezerve. ^ . i p ţ'VtL.l'* *
ţelor nucleare în trei medii baterile in Comitelui special al O.N.U. tizarea locurilor în Consiliul de nent in Consiliul de Securitate, care
Pe de altă parte, dezbaterile an Agpnlia menţionată subliniază că pentru examinarea problemei apli Securitate şi în Consiliul economic
scos în evidentă încercările unei declaraţia A.FA. a fost provocată cării Declaraţiei cu privire la acorda şl social s-a învechit într-o consi aparţine R P. Chineze, este ocupat
minorităţi, făclnd parte din aşa-zisa de opoziţia manifestată Împotriva rea independentei ţărilor ş! popoare derabilă măsură, de reprezentantul clicii ciancaişisle.
tabără a turbaţilor, care se opune lor coloniale.
Tratatului de generalul Thomas S.
ratificării, incercind să-l prezinte Jaime de Pinies, şeful delegaţiei
Power şelul comandamentului avia
drept o concesie ,,periculoasă pen ţiei strategice, ale cărui leaăluri spaniole * cerul Comitetului special Sesiunea Federaţiei Mondiale
tru securitatea Statelor Unile". al O N U să soluţioneze prob/ema
cu puternicele trusturi aviatice ame
In şedinţa din 11 septembiie a Se ricane sint binecunoscute. De altfel. Gibraîtaruiui care. după cum a de a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite
natului S.U.A. s-a dat citire scri In încheierea declaraţiei A F.A. *e clarat el. ,,a fost transformai de către — Intervenţia delegatului R .P . R o m în e —
sorii adresate de preşedintele S.U.A., arată că S.U.A. iui trebuie să re Anglia inlr-o bază militară, port li
J. Kennedy. lui Manslield, liderul nunţe la cursa înarmărilor ci dim ber. separat in mod artificial de restul NEW YORK 12 (Agerpres) — rioase ce stau in faţa multor naţiuni Zeci de mii de familii din An glia locuiesc în cele mai proaste
majorităţii democrate în Senat, şt potrivă, ,,aie obligaţia dc a cîştiga teritoriului Spaniei". Dc Pinies a a- La New York şi-a Început lucrările si a omenirii : sărăcia, loametea. condiţii. Chiriile cresc continuu, Iar proprietarii care nu sint con-
lui Dirksen, liderul minorităţii re această cursă". tras alenlia asupra faptului că Gi- cea de-a XVlIl-a sesiune a Federaţiei trolaţi de nimeni, în orice mom ent pot da afară din locuinţe pe
publicane în Senat. Şeful statului major al forţelor ae brallarul osie parte integrantă a Mondiale a Asociaţiilor pentru Na analfabetismul. chiriaşii lor.
Keruiedy cere Senatului să rati Spaniei şi cere Comitetului O N U . să Vorbind despre acţiunile întreprin
riene, Curlis Lemav. s a pronunţat ţiunile Unite. In foto : Pe una din casele din cartierul muncitoresc East
fic© Tratatul de la Moscova El sub clarifice aceaşlă problemă, intruclt se de R.P.R. in spiritul ideilor co
In favoarea adoptării acestui Tra Anglia a refuzat să ducă tratative în In şedinţa Comitetului Politic din End din Londra scrie : „Noi dor Im ca chiriile să fie rezonabile".
liniază că in interesul omenirii este tat, ,,a)ălurîndu-sc, după cum subli existenţei paşnice, delegatul romîn
necesar ,.ca acest Tratat să fie apro niază UPI. celorlalţi şefi de stat ma vederea rezolvării acestei probleme. II septembrie a.c. a luat cuvintul din s-a referit la iniţiativa guvernului
bat şi speranţa in pace pe care el jor care au recomandat ratificarea Reprezentantul Angliei. Cecil Kinj, partea R.P. Romine, VasUe Tilincă, in RP. Romîne privind educarea tinere
o oferă să fie sprijinită cu holărirc Tratatului". a declarat In discursul său că „nu cadrul punctului „Ce pot face Fede tului in spiritul idealurilor păcii,
de Senalul Statelor Unite". există nici o îndoială în leqătură eu raţia Mondială pentru Naţiunile Unite respectului reciproc şi înţelegerii în
Refcrindu-se la lucrările Congre drepturile suverane ale Angliei asu si membrii săi pentru a reduce ten tre popoare. In continuare, delegatul
In continuare, în scrisoarea sa, 11,31 Cintece şl jo®url populare,*
preşedintele asigură Senalul că Sta sului „Legiunii americane", care se pra Gibraîtaruiui" invocînd „incompe siunea şi a promova relaţii amicale romîn a propus un proiect de rezolu 12,00 Din operelcle lui Supp6;
desfăşoară la Miami, agenţia Asso tenta Comitetului O.N.U." dc a dis şi de înţelegere mutuală între na ţie care recomandă tuturor asocia @ inem a
tele Unile vor continua activ expe 12,20 In aălî şi pe stadioane,- 12.30
ciated Press relatează că generalul cuta această problemă. ţiuni". ţiilor naţionale să insiste pe lingă
rienţele subterane cu arma nucleară, Muzică uşoară; 14.00 Din muzica
Earl G. Wheeler a declarat că spri In aceeaşi şedinţă a mai luat cu Delegatul romîn p arătat, printre guvernele lor pentru ca acestea să 14 SEPTEMBRIE 1963
jină ratificarea Tratatului de la Mos vlntul delegatul R. P. Bulgaria, care altele, că eforturile tuluror popoare sprijine adoptarea unei declaraţii in DEVA: Regina staţiei de benzină popoarelor? 15,00 Muzică popu
cova de către Senat. „Aşa cum văd a sprijinit cererea Cambiei de a I se lor trebuie îndreptate spre asigurarea — cincmatograjul „Puiria" ; Idiotul lară/ 16,15 Vorbeşte Moscova 1 ?
eu lucrurile, a declarat Wheeler, as acorda cîl mai repede Independenta unui climat dc pace, prietenie şi în ternaţionale cuprinzind principii pen — cinematograful „F. Sirbu" / 3ă- 10.45 Melodii orchestrale; 17,10
ie(ii noştri — cincmatograjul „Gră
pectele generale ale tratatului ofe pentru a se putea asocia cu Senega ţelegere internaţională. Aceasta va tru promovarea în rindurile tineretu dina de vară“/ HUNEDOARA : Cintă formaţia dc muzică uşoară
ră o posibilitate de reducere o pri lul, potrivit dorinţei populaţiei din crea condiţii pentru rezolvarea şi a lui a idealurilor păcii, respectului re Elena din Troia — cinematograful condusa de Cornel Popescu ; 18,00
lejurilor dc conflict". acest teritoriu. celorlalte probleme actuale şi impe ciproc şi înţelegerii ini re popoare. „Grădina de v a r ă S I M E R t A : Program muzical pentru evidenţiaţi
LONDRA. — La 12 septembrie, Preşedintele — centru înaintaş — In producţie din industrie şi agri-
ambasadorul Austriei Sn Marea Bri cinematograful J . PinlUic‘ / PE cullură ? 18.35 Din cele mai cu
tani» a semnat Ia Londra Tratatul Saig°n: Demonstraţie a studenţilor Manifestaţie pusă la cale TROŞANI: Ordinul Anna — cine- noscute lieduri ? 20,10 Cintece
de la Moscova cu privire la inter malografuf „Al. Sahia“; Concertul populare interpretate de Georgc
zicerea experienţelor cu arma nu reprimată de poliţie şi armată de rasişti la Chicago mult visat — cinematograful ,? No Folescu ,■ 20,25 Muzică de dans,-
cleară în atmosîeră, in spaţiul cos iembrie" i ALBA IULIA: Lumuui de 21,15 Carnet plastic ; 21,25 Cintece
iulie — cinematograful „Victoria' i
mic şl sub apă. SA1GON 12 (Agerpres). — Peste 100 de demonstranţi au îosl CHICAGO 12 (Agerpres). cumpere imobile sau să xe stabilească Casa de la răscruce — cinematogra şi jocuri populare cerute de ascul
BELGRAD. — La 12 septembrie, Situaţia din Saigon se menţine în arestaţi. La Chicago a avui loc miercuri o ful ,23 August" ; Raidul văr gal — tători ,■ 22,25 Muzică de dans;
Janos Kadar, preşedintele guvernu cordată. La 12 septembrie peste 1.500 Demonstraţiile au urmat arestărilor manifestaţie organizată de grupuri de In anumite cartiere „rezervate pentru cinematograful „Grădina de vară"! PROGRAMUL II: 11.15 Cinlă or-
lui revoluţionar muncitoresc ţără de studcnli au participai la puternice în masă efectuate de poliţia dlemlstă albi". încercările unor locuitori de SEBEŞ: A fo^t prietenul meu — chestra dc muzică populara „M io
nesc al R.P. Ungare, prim-scerctar demonstraţii împotriva regimului dle- in cursul nopţii de miercuri spre joi rasişti urmărind exercitarea de pre culoare de a trece peste această prac cinematograful „Progresul" ; Defile riţa" din Braşov? 12,05 Muzică de
al C.C. al P.M S.U., care a , tăcut o mi.sl. Unităţi înarmate ale poliţiei şi in rîndul studenţilor şl a) ailor pături siuni asupra autorităţilor locale 6pre tică discriminatorie s-au lovit de îm ul — cinematograful „ M. Sadonea- estrada ; 13,00 Muzică populară In
vizllă neolicială în Iugoslavia, a ple armatei diemisle au atacat pe de ale populaţiei. a Ie determina să renunţe la uncie potrivirea rasiştilor care au pus la nu“; Ultima aventură a lui Don terpretată de Ecalerina Negoescu,
cat spre patrie. In aceeaşi zl, Janos monstranţi. care au ripostat cu pie Agenţia Associated Press relatează măsuri de Integrare rasială. Potrivit cale manifestaţii st au provocat Inci luau — cinematograful „Grădina dc Ion Sasu şi Ghcorghe Stânică ?
aceslor măsuri, ar urma ca pe teri
vară"} ORAŞTUi: Povestea anilor
Kadar şi persoanele cure i însoţesc tre Agenţia Associated Press relovă dente. Manifestaţia de !a Chicago, inflăcăra(i — cinematograful „V. 13.30 Program dc tangouri şl val
au sosit iu R P. Ungară că dcmonslranlii au rezistat atacuri că pe străzile Saigonuluj patrulează toriul oraşului Chicago să se inter care face parte din campania grupu Roaită“ / Fraţi în cosmos — cine suri ? 14.35 Muzici de eslradă ?
NEW YORK. — La 12 septembrie, lor poli|iei şl armatei llmp de o oră. trupe diemiste în echipament de luptă zică discriminarea rasială practicată rilor de huligani penlru menţinerea matograful „Flacăra' ; Dar dec — 15.30 Din muzica popoarelor so
13 ţări din Asta şl Africa au adre Numeroase persoane au lost rănile. şl In efective sporite. In prezent în cc priveşte cumpărarea discriminării rasiale, s a desfăşurat, cinemulograful „Grădina de vară / vietice ; 18,31 Muzică uşoara din
sat secretarului general al O.N.U., 6ău închirierea dc imobile. După cum după cum relatează agenţia France HAŢEG: Noapte necruţătoare — ci lări socialiste ? 19.40 Muzică popu
U Thanl, o scrisoare în care cer în se ştie. în multe oraşe ale S.U A nematograful „Popular"; BRAD: lară cerută de ascultători ? 20.30
locuitorii de culoare „nu au voie" să Presse, „cu mare zgomot şi agitaţie". Cei doi care au furat luna — cine
scrierea pe ordinea dc zi a apro întrevederea lui Cabot Lodge Noaple bună copii: „Aurel se du
piatei sesiuni a Adunării Generate matograful „Si roşie“ ; LONEA : ce la şcoală"? 2110 Muzică de
O.N.U., a problemei situaţiei din cu Ngo Dinh Diem Tinerii — cinematograful „Minerul"/ dans? 21.45 Agendă teatrală; 22.00
TE/UŞ: Cmc-i de vină ? — cinema
Oman. La scrisoare a fost ataşat Pagubele pricinuite de incendiul tograful ,,V. Roaită" / ZLATNA : La Program de romanţe? 23.56 Mu
un memorandum in care se spune SAIGON 12 (Agerpres). — Ngo Dinh Diem. El a subliniat însă doi paşi de grani(ă — cinematogra zică de dans.
că situaţia din Oman, ca urmare a Agenţiile de presă anunţă că am că „criza politică din Vietnamul de din statul Parana ful „Muncitorul" ; ILfA: Povestiri Buletine de ştiri şi radiojurnale :
agresiunii britanice împotriva po basadorul american la Saigon, Ca sud nu are repercusiuni asupra rit vesele — cinematograful „Gh Do- 5,00; 6 00; 7 00? || ,00; ! 3 00 ,
porului acestei ţări, solicită atenţia bot Lodge. n avut o nouă întreve mului operaţiunilor militare" împo RIO DE JANEIRO 12 (Agerpres) Ca urmare a aceslei catastrofe, anun fa"; APOLDUL DE SUS: Divorţ 17.00; 20,00? 22.00? 23.50 (progra-
Adunării Generate a O.N'.LL, care dere cu preşedintele Ngo Dinii triva patrioţilor. In acest sens. Potrivit primelor date oficiale cu ţă agenţia France Presse, Brazilia, ca italian — cinematograful „23 Au mul I) 10 00? 12,00? 14.00; 16.00;
trebuie să ia măsuri in vederea re- Diem. Citind declaraţiile unor ofi aqenlia France Presse relatează eă privire la pagubele jiricmuile de uria re pînă acuma era una din ţările ex gust" / VULCAN: Nu vreau să nul 18.00; 21,00? 23.00; 1,50 (progra
însor — cinematograful „Grădina de
nmoaşteril dreptului poporului om,i- cialităţi americane, agenţia Reuter la II septembrie au fost chemaţi şul incendiu care a bîntuit in statul portatoare de lurlie, va fi silită să vară" : CALAN ; Doctor in filozofie mul II).
nez la libertate şl Independenţă. relatează că in cadrul întrevederii ld Washington doi dintre, cei mai Parana. 150 de persoane şi-au pierdut importe hîrlie de acum încolo — cinematograful „Grădina dc va
an avut Joc „conversaţii substan
CIUDAD DE MEXICO. — La Clu- Importanţi consilieri mililari ame viaţa, sute de ferme an fost distruse Ca urmare a devastării unor întinse ră".
ţiale". Din aceleaşi surse se anunţă ricani din Saigon In vederea unor
dart de Mexlro şl-a început lucră că întrevederea a avut loc la ini consultări pe aceaslă Iernă. iar recolta de cafea şi dc orez a fost suprafeţe arabile aproximativ 200.000
rile cel deal XlII-lea Congres in ţiativa americana, şi, In cadrul dis ★ compromisă în proporţie dc aproxima de muncitori agricoli nu vor mai găsi
ternaţional dc îilozoîie, la lucrările cutiilor, Cabol Lodge s-a străduit La 11 septembrie, purtătorul de tiv 85 la sulă. Focul, care s-a extins de lucru, iar alţi 200.000 de munci (H a d ia n/ptcfli'ohqie
căruia participă peste 1.000 de îl- să-l convingă pe Ngo Dinh Diem cuvlnl al delegaţiei americane la pe o suprafaţă de zeci dc mii de ki tori sînt ameninţaţi eu şomajul ca PENTRU 24 ORE
lozolt din 32 de ţări. Din partea R.P. sfi i înlăture pe Ngo Dinh Nhu, fra O NU. a declarat că Statele Unite lometri pătraţi, a pîrjolit regiunile 14 SEPTEMBRIE 1963 Vreme uşor neslabilă cu cerul
Romîne la lucrările congresului par tele şi consilierul sfiu politic, „dacă nu se opun iniţiali vei unor ţări împădurite Monte Alegre, unde au urmare a reducerii producţiei în in- PROCRAMUL I: 5.07 Jocuri mai mult norns, Vînlui va sufla
• rs aproape 300 de milioane de pini.
ticipă acad. Athanase Joja şi acad doreşte să-şi recîştige popularita asiatice şi africane de a se discula dustria cafelei, lemnului, celulozei. populare inlerprclale de taraful că moderat cu intensificări temporare
tea". Surse americane vorbesc des
C. lonescu Gulian. Congresul a fost la actuala sesiune a Adunării Ge minului cultural din Simbăleni, ra
pre faptul că ambasadorul american nerale a O.N.U. problema violării ionul Lipova; 5 20 Emisiunea pen din sud şi sud-vcsl. Temperatura
ricsrhla de preşedintele Mexicului, o discutat cu preşedintele sud-vlel- drepturilor omului în Vietnamul de staţionară, va fi cuprinsa ziua In
Lope? Matcos. namez problema ridicării stării ex- sud, dar cer ca această discuţie să Taifun violent în insulele R yukyu tru sate ; G.07 Muzică de fanfară ; tre 20 şi 25 grade iar noaptea in*
VARŞOVIA — După cum anunţă ceplionalc, instituită încă la 21 au aibă loc In Comilelu) penlru pro TOKIO 12 (Agerpres) — puternic insula Ishigahi. situată la 300 6.35 Muzica instrumentala; G.45 Ire B şi 12 grade. Dimineaţa pîclă
agenţia PAP, la 11 septembrie a avut gust, cu prilejul marilor demonstra blemele sociale, umanitare şi cul Potrivit relatărilor agenţiilor de de mile sud-vest de Oltinava, distru- Piese de estradă? 7,10 Melodii şi ceată locala.
loc la Varşovia o nouă intilnire In tii antiguvernamentale ale credin turale. Se ştie Insă că ţările afro- presă, in noaptea de 10 septembrie gind peste 1.100 locuinţe. La 11 sep populare ? 7.30 Sfatul medicului?
tre ambasadorii R P. Chineze şi cioşilor bud işti. asîatlce au cerut înscrierea acestei taifunul Gloria s-a abătut asupra in tembrie, mai mult de 100 000 de per 8 06 Program dc cînlcce? 8.30 Mu PENTRU URMĂTOARELE
Purtătorul dc cnvint al Departa probleme pe ordinea de zi a sesiu zică de balet; 9,00 Roza vînlurilor ? 3 ZILE
SU.A. In R.P. Polonă. Convorbirea mentului de Stat al S. U, A., scrie sulelor Ryukyu. 'A fost ucisă o per soane din oraşul Taipe au fost izo
A durat aproape două ore şl jumă agenţia France Presse, a refuzat «fi nii Adunării Generale a O.N.U,, in- soană iar alte trei au fost grav ră late de inundaţii După cum anunţă 9,25 Solişti şl orchcslre de muzică Vremea devine schimbătoare. Lo
sistînd penlru discutarea ei cu prio
tate. Următoarea întrevedere va avea comenteze informaţiile referiloare Ia ritate Io cadrul unei şedinţe ple nite. Taifunul, care s-a deplasat eu agenţia UPI, acesta a fost cel mai populară ,* 10,00 Muzica din opere ; cal vor cadca ploi Temperatura
loc la 13 noiembrie a.c. tnlrevedcrca Iul Cabot Lodge cii nare. • viteză de 200 km. pe ori, o lovit Puternic taifun înregistrat vreodată 10,30 Solişli de muzică uşoară ? în uşoară scădere. Vini moderat.
in nordul ituulei Taivan.
Redacţia ?) administraţia ilarului str. 6 Martie nr. 9. telefon 15 88, 1278, 18 15, 20 71. TAxa plătită In numerar conform aprobării Direaţlel Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 0 noiembrie 1949. - Tiparu] i întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.065