Page 44 - 1963-09

PROLETARI DIN TOATE ŢARII E UNIŢI-VĂ)
Creşte productivitatea muncii
In primele opt luni ale acestui an minerii din Certej-Săcărimb şi-au
organizat mai bine munco, iar timpul afectat pentru lucru a fost fo*
losit din plin Astfel ei au reuşit să sporească productivitatea muncii cu'
® Să pregălim cu răspundere 7,4 procente fa(ă de sarcina planificată. Creşterea productivităţi mun­
săminţa necesară in campania cii a făcut ca echipa de mineri condusă de Aurel Stănculcscu să
de toamnă 1 extragă cu 5,5 la sută mai mult minereu, cea condusă de llic Călinescii
• Vă prezentăm: Institutul să-si îndeplinească planul de extracţie în proporţie de 103 la sulă, Iar
pedagogic de 3 ani Braşov. echipa lui Petru lluoa să trimită uzinei de preparare cu 17 la sută
(pag. Il-a) mai mult minereu do bună calitate. Printre echipele de mineri care
şi-au întrecut pjanul la extracţia de minereu se numără şi cele con­
• La otelăria Martin nr. 1 i duse de Loşchi Dezideriu, Gheorghe Ivan, loan Hăncilă şi altele.
Există importante rezerve pen­ Generalizând puşcarea selectivă In locurile de muncă unde condi»
tru realizarea planului de otel. tiile de zăcămînt au impus aceasta şl dind atentia cuvenită trierii mi­
(pag. ILI-a) nereului în abataje, minerii de la Certej-Săcărimb au trimis la „ziuă“
• De peste hotare. in primele 8 luni cu 5,7 La sută mai mult minereu a cărui conţinut
(pag. IV-a) în metal echivalent o fost mal mare cu 3,6 procente dccît prevedea in­
dicele de calitate planificat.;
TJDER1U SPICIUC
corespondent

Cu 37 zile IN CONSTRUCŢII, UN RITM MAI INTENS
maî repede

M u n c ito rilo r 'de la In acest an constructorii Trustu­ nerealizărl, la un ritm încetinit de luni, exista premiza de a preda obi­ liere preansamble pentru instala­
l.G .O . O râ ftie l i s-a lui regional au sarcina de a preda execuţie. ectivele planificate a se construi în ţiile de apă caldă şi rece. De ase­
in tre d in ţa t executarea oamenilor muncii din regiunea noas­ — Realizările obţinute pe primele acest an şl chiar de a ne respecta menea se impune mecanizarea unor
lu c ră rilo r de renova­ tră 2.617 apartamente şl de a exe­ 8 luni ale anului 1963 nu ne mul­ angajamentul de a da peste plan în lucrări cu volum mare dc muncă.
re a c lă d im Coope­ cuta o serie de lucrări aocial-cul- ţumesc — a spus tov. ing. Gheorghe folosinţă încă 100 apartamente. In special torasamenlele, canali­
1 ra tiv e i „ FU im on S tr- turale Importante. Pentru realiza­ Sefer, directorul T.R.CH, In peri­ Sarcinile ce ne stau în fată pe zări si săpături fundaţii Prin apli­
bu* din localitate. carea măsurilor amintite, precum şi
rea acestor obieotive conducerea oada amintită în afară de unele gre­ anu] 1964 au sporit. Ele insă sînt
mobilizatoare, pe deplin realizabile.
utăţi tntîmplnate de trust, pe şan­
K Pentru executarea lu­ Trustului regional a luat o serie de tiere şi-au făcut ]oo lipsuri care au Va trebui să construim 3.000 apar­ asigurarea din timp a frontului de
crărilor s-au planifi­
lucru pe anul 1064, vom puica să ne
măsuri
tehnico-organizatorice.
In
cat 82 de iile. Mun­ cadrul trustului a luat fiinţă între­ grevat asupra îndeplinirii sarcinilor tamente. numeroase obicctîve agro­ îndeplinim sarcinile ce ne stau în fală.
I ca fiind bine orga­ prinderea de producţie înduslra ă şl Încredinţate. Pe unele şantiere ca zootehnice, 48 săli de clasă, ternii- Vorbitorii au arătat că pe şantie-
nizată, lucrările an prestaţii care are _______________ _______ re^c din ro9luno
fost executate in nu­ menirea dea asi-*- e x i s t ă conrlilii
gura şantierelor ca productivitatea
mai 45 de iile, deci
utilaje, confecţii DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE ANUL 1964 muncii să crească
cu 37 de iile mai re­
s pede, realizindu-se o metalice şi prefa­ ___ simţitor. Refcrin-
bricate. Ca urmare ” du-se la aceaslă
productivitate valori­
T că de 5.700 lei pe în cele 8 luni de activitate care 6-au Deva, Brad, Alba Iulia si altele, s-a narea casei de cultură din Petro­ problomă, tov. ing. Carol Szabo,
manifestat o
organizare a
slabă
scurs, şantierele T.R.C.H. au execu­
şani ş a. Pentru aceasta va trebui să
cdp de muncitor. S-au tat şi dat în folosinţă oamenilor punctelor de lucru din cauza insu­ întocmim un proiect general de or­ directorul I.P.I.P, a spus:
întreprinderea
an
— In
acest
I evidenţiat prin mun­ muncii 973 apartamente. Pe şantiere ficientei preocupări a cadrelor teh­ ganizare a trustului, pentru o mai noastră nu a sprijinii îndeajuns
ca prestată toţi cei a existat o preocupare sporită pen­ nice pentru dirijarea şl organizarea bună coordonare a lucrărilor. In şantierele. Utilajele din dotare n-au
fapte muncitori din tru îmbunătăţirea calităţii lucrărilor producţiei. Problema cheie a unei scopul unei execuţii ritmice şl de fost folosite raţional, s-au defectat
II echipa tov. losif Stro- e/eotuate. activităţi ritmice — aprovizionarea calitate vor fi Întocmite încă din des din cauza 6labei lor întreţineri
ia, care au executat Cu loate acestea, bilanţul înche­ — s-a făcut în salluri, atlt din cauza vreme grafice de execuţii. Ridicarea §1 reparalii. Volumul global al pro­
aceste lucrări. iat după opt luni de activitate nu şantierelor cit şi a serviciului de productivităţii muncii va trebui să ducţiei noastre pe anul 1964 va
este mulţumitor. Productivitatea aprovizionare al trustului, care n-au
T. LĂZARESCU constituie o preocupare Importantă creste cu circa 60 la 6ută. Pentru
corespondent muncii a fost realizată doar in pro­ lansat Întotdeauna la timp necesa­ a tuturor constructorilor. In anul ca lucrările pe şantiere să sc desfă­
porţie de 92,5 la sută. planul valoric
rul de materiale. Utilajele n-au fost viitor 6e vor aplica metode noi de şoare în bune condiliuni, iar pro­
a fost îndeplinit in proporţie de 91 folosite la întreaga lor capacitate, lucru. La Deva, Vulcan, Pctrila, vor ductivitatea muncii să crească, va
De felul cum sint aplicate tratamentele termice la piesele de Din zootehnie: la pută, iar preţul de cost a fost Iar mijloacele de transport auto au trebui să creăm două schimburi pc
schimb depinde in mare măsură funcţionarea unor utilaje şl agregate 270.200 lei venituri depăşit. fl ridicate bloouri cu ajutorul co- fiecare utilaj. Va lua fiinţă un po­
ale Combinatului siderurgic din Hunedoara. De aceea Francisc Zig- Cu ocazia şedinţei de discutare a fost dirijate defectuos. De asemenea, frajelor glisante. Pe şantiere se
ler, şeiul de ochlpă de la tralamenle termice, vcrilică de ilecare dală cu La gospodăria agricolă co­ eifrelor de plan pe anul 1964 cel pe şantiere s-a manifestat indisci­ vor folosi mal mult elemente pre­ ligon de turnare a elementelor pre­
ajutorul aparatelor speciale calitatea pieselor executate. lectivă „Unirea41 din Alba-Iu- prezenţi au analizat situaţia creată plină, tar timpul de lucru n-a fost fabricate ca: planşeo preturnate din fabricate la Mintia, un complex dc
prefabrioate şi o static centralizată
lia, ca urmare a dezvoltării şi au scos în evidentă o seamă de utilizat integral. beton, plăci mozaicate, trepte şi
creşterii animalelor, s-au ob­ lipsuri care au contribuit la aceste Cu toate lipsurile din primele 8 contratrepte, vexr fl montate In ate­ (Continuare în pag, ll-a)
Sporirea vitezei de avansare ţinut venituri însemnate. De wmm\
la ferma de vac\ s-a realizat
tn opt luni din acest an
în abataj — caSe sigură 69.000 lei venituri, de la fer­
ma de porci 97.700 lei, de la
ferma de oi 93.000 lei etc. Va­ duemnle (iqt'icole. în ţtezieada optimă..
loarea totală a veniturilor
de creştere a randamentului realizate pînă acum din zo­
otehnie se ridică la suma da Temelii sigure viitoarei recolte
270.200 lei. Rămaşi în urmă
Nu de mult mi s-a încredinţat Ţin să amintesc că în timpul
conducerea actualei brigăzi, care schimbului facem numai lucrări­ In gospodăria colectivă din Vi­ unde am stabilit să cultivăm recoltat, treierat şi înmagazinat
Potrivit sarcinilor ce le rovin. co­
a fost plasată in abatajul came­ le de bază pe producţie. Cînd fa­ Pregătiri pentru etapa a II-a nerea, griul de toamnă îl culti­ grîu după porumb, am pre­ separat. La timpul potrivit am lectiviştii din Clopotiva, raionul Ha­
ră nr. 8 din stratul 3, unde lu­ cem pe cele auxiliare ? Lemnul a concursului artiştilor văm anul acesta pe 400 ha. In de­ văzut ca semănatul să-l fa­ trimis probe de seminţe pentru ţeg, vor cultiva în această toamnă
crează şi în prezent. Prima mea şi seîndura, de exemplu, le amatori cursul anilor ne-am convins că cem după cultura porum­ analiză la laboratorul regional, 260 ha. cu grîu şi secară. Cum tim­
grijă a fost să-mi organizez briga­ transportăm în abataj la începu­ producţii ridicate de grîu se pot bului dublu hibrid 103 — 208 iar după primirea rezultatului o pul este destul de Înaintat, firesc
etapa
n
a
ll-a
Pentru
da cu oameni pricepuţi la lucru tul schimbului, cînd intrăm, in­ concursului artistic de amatori, obţine numai dacă sc aplică în­ — 203 şi mai ales 101 care ajung echipă de colectivişti a început era ca şi aici pregătirile să fie pe
în- abataje, disciplinaţi. De la în­ cit ne ajunge pentru Cele două brigada cooperativei meftefii- tregul complex de lucrări agro­ la maturitate mai de timpuriu şi tratarea seminţelor cu antimălu- terminate, fn această direcţie sau
ceput am căutat să-mi obişnuiesc armături ridicate. Aşa procedea­ gărefti „Moţul* din Brad a pus tehnice, începînd de Ia pregă­ deci eliberează terenul mai repe­ rice. obtinut unele realizări, îndeosebi In
ortacii să lucreze asigurat şi fără ză fiecare schimb. Realizăm în în repetiţie textul intitulat „Cu tirea terenului pînă la recoltat. de. Recoltarea porumbului o e- In perioada scurtă cc a mai ră­ ceea ce priveşte pregătirea terenu­
Siminio Dnion a
lui. Tractoristul
tjmpi neproductivi. Ne dădeam acest fel în fiecare schimb o cintecul fi gluma*, care oglin- Trăgînd învăţăminte din rezulta­ fectuăm în aşa fel îneît în ace­ mas pînă la începerea însămînţă- arat 100 ha, rămlnînd ncarate încă
scama că realizările superioare avansare de 2 metri. dcfle aspecte semnificative din tele în producţie dobîndite în a- laşi timp cu strinsul ştiuleţilor să rilor, ne vom strădui să trans 40 ha, care plnă de curind au fost
spre care tindem noi sînt condi­ Dai succesul mai are la bază munca cooperatorilor. cest an, consiliul de conducere a fie eliberat terenul de coceni, iar portăm în cîmp întreaga canti­ ocupate cu snopi. In afară de aceasta
Colectivele
ale
creaţie
de
ţionate dc un ritm mai înalt de şi pregătirea profesională a oa­ brigăzilor artistice de agitaţie luat măsuri pentru aplicarea ex­ cu cele 4 tractoare ce le avem la tate de îngrăşăminte organice, pe nu s-a mai făcut nici o pregătire.
lucru. Am trecut la aplicarea re­ menilor. In brigadă sînt apre­ de la Casa de cultură din perienţei pozitive dobîndite. In dispoziţie efectuăm arăturile. care să o încorporăm în sol, în Cu toate că gospodăria dispune do
gimului de lucru „Două cîmpuri ciaţi ca buni organizatori şi pri­ Orăftic, spitalul din Piclija fi cadrul pregătirilor pe care noi le In scopul obţinerii unor pro­ doze moderate la unitatea de su­ stocuri însemnate, de amendamente,
de cărbune scoase pe schimb şi cepuţi la tăiat cărbunele şi bătut laminorul de 450 din Hune­ întreprindem ne-am îngrijit să re­ ducţii sporite, de o mare impor­ îngrăşăminte chimice şi naturale, nu
aripă de abataj cameră". Cum găurile minerii şefi de schimb doara, au in studiu, de aseme­ partizăm pentru cultura griului tanţă este extinderea în cultură prafaţă şi în mod diferenţiat de s-a fertilizat nici un lia. dc teren.
la o tarla la alta, o dată cu ară­
lucrăm noi de fapt ? Jenicn Năstase şi Constantin nea. texte noi. axate pe speci­ terenurile cele mai potrivite, care a soiurilor de grîu care în condi­ In ceea ce priveşte săminlo, aceas­
Fiecare schimb cînd ajunge la Liţcan. ficul locului de munco. au fost ocupate cu plante bune ţiile gospodăriei noastre dau pro­ turile pentru însămînţări. Pe mă­ ta nu s-a selectat sl nici probe nu
ort găseşte fron­ ____________ Creşterea cali­ premergătoare. De asemenea, o ducţii mari. Ţinînd seama de sură ce ne vor sosi, vom aplica au fost trimise pentru analiză. So
vede deci că la gospodăria colectivă
tul puşcat dc ficării. împreună Mai mulfe radiatoare problemă căreia îi acordăm o comportarea soiurilor în produc­ şi cantităţile necesare de îngrăşă­ din Clopotiva pregătirile în vederei
schimbul prece Din experienţa unei cu organizarea su mare atenţie în cadrul pregătiri­ ţie şi de condiţiile specifice de minte chimice. însămîntărllor de toamnă sint mult
dent, iar cărbu­ perioară a lucru­ La atelierul de montaj al lor este aceea de a repartiza pen­ sol şi climă ale gospodăriei, noi Măsurile luate pînă acum şi rămase în urmă.
nele evacuat şi brigăzi evidenţiate lui. în condiţiile Uzinei „Victoria" Călan so tru cultura griului de toamnă te­ am prevăzut a însămînţa pe 250 cele ce urmează a fi luate în vii­ Pentru obţinerea de recolte spo«
grinda ridicată în f o l o s i r i i teh­ duce o luptă susţinută pen­ renurile cu fertilitate corespunză­ hectare grîu din soiul Ponca, pe tor, sînt o garanţie că în gospo­ rite de cereale în anut viilor, este
tru îndeplinirea şi depăşirea
scoabe. Cei patru în întrecere nicii noi au dus angajamentelor luate (n Între­ toare. împreună cu membrii con­ 100 hectare Bezostaia I, iar pe 50 dăria noastră semănatul va fi necesar ca organizaţia de partid şl
oameni de pe la obţinerea de cerea socialistă ce se desfă­ siliului şi brigadierii de cîmp, am ha. (acestea vor fi loturi compa­ executat in timpul optim şi la un consiliul de conducere al gospodă­
schimb î n c e p _____________ rezultate însem- şoară între schimburi. Orga- stabilit pe teren ca in această rative) vom însămînţa alte 10-12 nivel agrotehnic corespunzător, riei (preşedinte Dumitru Drutulescu)
munca împărţiţi ■ 11 mmm natc în muncă. nizlndu-$i mal bine munca si toamnă griul să 1 însămînţăm pe soiuri. punînd astfel temelia obţinerii să ia măsuri eficiente pentru o mal
bună organizare a muncii, astfel In­
pe operaţii de lucru după gradul In luna Iulie cu loale că am lu­ folosind din plin timpul de 90 ha. după trifoi, pe 30 ha. după Pentru a asigura seminţele ne­ unor recolte sporite de grîu în cit pînă la Începerea fnsămîntărilor
de calificare, atacă un nou cîmp crat numai la curăţare de falie, lucru. In cursul lunii august grîu (unde solul este încă îndea­ cesare, pe o însemnată suprafaţă viitorul an. să fie terminate toate pregătirile,
înainte. Minerul perforează gău­ am realizat un randament de peste cele mai frumoase rezultate juns de bogat în substanţe hră­ am avut organizate în acest an Ing. MIRCEA GLODEANU Iar cind va sosi timpul să se treacă
au fost obţinute de schimbul
rile dc puşcare. Perforarea se 6 tone cărbune pe post şi am dat condus de comunistul losif nitoare), 6 ha. după bob şi soia, loturi semincere. Fiecare soi l-am G.A.C. Vinerea, raionul Orăştle cu toate forjele la semănat.
execută uşor şi într-un timp mi­ peste plan maî mult de 600 tone Botb care şi-a întrecut anga­ iar 274 ha. după porumb boabe
nim, deoarece folosim un perfo­ de cărbune cocsificabil. Dar nu jamentul luat cu 4 tone radia­ şi siloz. La amplasarea judicioasă
rator pneumatic rotativ. In timp ne-am oprit aici. In luna august, toare st a redus rebuturile a culturii griului, de mare ajutor
ce minerul bate găuri, ajutorul datorită creşterii vitezei de avan­ sub admis cu 0,01 (a sută. ne-a fost faptul că în perioada
de miner şi cu un vagonelar ri sare în. abalai la peste 100 de Printre lucrătorii atelierului de vară am întocmit şi o schiţă
dică stîlpii sub grindă, armează de montaj care au contribuit de organizare a teritoriului gos­ • * V 1 £ • W v
complet locul de muncă. Al doi­ metri, am obtinut un randament la obţinerea acestor rezultate podăriei, prin care am stabilit
lea vagonetar, adică al patmlea mediu lunar de aproape 9 tone se numără frezorul Petru Ba* modul de folosire a terenurilor.
om din schimb, pregăteşte bura* cărbune pe post şi o depăşire a sarab. controlorul Nicolae Stabilirea din timp a solelor ce e- - IV-V --t Ifwţ^
Popa, Viorel Munteanu II si
iul şi întinde cablul pentru puşca­ planului de 908 tone de cărbune. Avram Perla dc la pregătirea .. Js
re. apoi cheamă artificierul, Membrii brigăzii noastre sînt mplurilor si alţii. Sporind pro­ se vor însămînţa cu grîu, pe care
le-am repartizat de îndată pe bri­
înainte de a puşca facem prelun­ hotăriţi să-şi perfecţioneze şi ductivitatea muncii şi redu-
girea craterului cu o jumătate clnd rebuturile, lucrătorii a- găzi şi tractorişti, ne permite să
lungime de scoc. protejat bine­ mai mult munca pentru a stator­ telierului de montaj au pro­ executăm la timp şî în bune con-
înţeles prin acoperire pentru a nici obţinerea acestor realizări dus In cursul lunii august cu diţiuni lucrările de pregătire a
4,42 la sută mai multe radia­
nu fi deteriorat de puşcă tură. in permanenţă. toare decil in cursul lumi iulie. terenului. Astfel, pe cele 96 ha. ca­
re au fost ocupate cu trifoi, soia
Acest lucru ne permite să eva­ CONSTANTIN RUDIC
şi bob, tractoriştii au executat
cuăm cărbunele într-un timp şef de brigadă in sectorul 11 TOSIF CRASCA arături adinei în agregat cu
scurt. corespondent
al E.M. Uricanl grapa stelată. Pe suprafeţele
După trei ore de la începutul
schimbului în abataj s-au şî în­
cheiat lucrările pentru scoaterea
primului cîmp şi se atacă al doi­ E. M. D E V A Postul de corespondenţi voluntari
lea cîmp înainte. Cînd mai sint
două ore pînă la sfîrşitul schim­
bului se puşcă a doua oară. se — N E C O M U N I C A : ---------------j
încarcă lot cărbunele de la ort r
si se ridică grinda în scoabe. Randamente sporite Deva au fost înregistrate 28 de pro­ Evidenţiaţi în întrecerea
Schimbul următor găseşte ortul puneri de Inovaţii Dintre acestea
tn situaţie identică ca schimbul Creşterea productivităţii muncii, 11 au fost aplicate deja 1n produc­ socialistă
care iese afară. sporirea randamentelor fiecărei bri­ ţie, 4 au fost respinse, 9 se află )n
găzi. a stat In permanentă fn aten faza de experimentare iar 4 sint în­ La E. M. Deva, pentru rezultatele
tia colectivului E. M. Deva. A st­ că în studiu. Printre cele mai efi­ bune obţinute pe luna august a.c.
fel, In vederea sporirii randamente- ciente inovaţii care au dat rezultate in Întrecerea socialistă, s au eviden
Creşfe numărul lor au fost eliminaţi in mare parte bune se numără : „Modificarea pro- tiat brigăzile de la abataje, condu­
timpii neproductivi, a existat o pre- hlului de la galeriile circuit put" de se de Roman Pătruţ sl Pavel Ml-
depunătorilor la C.E.C.
ocupare mai mare pentru buna or- pe urma căreia s-au obtinut 260.000 rtiuc. Prima brigadă şi-a depăşit pla­
ganizare a muncii In subteran şi lei economii, „Adaptarea unui fierăs- nul cu 11,3 Ia sută şi randamen­
Si in toamna acestui an rodul bo­ aprovizionarea la timp a echipelor trău circular pentru tăiat lemnul d? tul cu 19,4 la sută şl a realizat în­
gat al fructelor de pădure (smeu- de minaţi cu materialele necesare, min5 }i con(ec„ onarea „m itu ri- semnate economii la explozivi. Cea
ră, afine, mure etc I a atras un îndeosebi lemn de mină. Iată de c» . . de-a doua brigadă şi-a depăşit pla­
mare număr de culegători localnici pe Iun» eugust, colectivul exploati- ,or • care adu<re 0 economle de nul cu 11.3 la sută şi randamen­
si din împrejurimi. Pentru a veni rit a realizat un randament de 1,390 -0 0G0 le ­ tul cu 12,8 la sută.
(n ajutorul culegătorilor. Casa de tone fată de 1,354 tone cit e fost Inovaţiile aplicate fn producţie. In sectorul construcţii miniere
economii si consemnaţiuni a raio­ planificat. In obţinerea acestui ran- cn şj cele care se află In curs de s-au evidenţiat brigăzile conduse de
nului Sebeş, împreună cu conduce­ dament sporit s-au evidenţiat brigă­ Knulf Martin şi Gheorghe Pascal.
rea I. F. Sebeş, a luat iniţiativa de zile conduse de L.adislaii Ghezan şi aplicare aduc eiploafSni economii Dintre membrii brigăzilor c-au evi­
a asigura şi păstra cu grijă banii Gheorghe Pascal. In valoare de peste 1.500.000 lei. denţiat losif Popa, miner Ia între­
pe care culegătorii de fructe ii în­ Printre autorii acestor inovaţii se ţinere, loan L. Popa, electromecanic,
ing. TEODOR CRETU
casează zilnic, in acest scop Iov. şeful serviciului plan s> numără tovarăşii Aurel Drăgan, Şte­ Marchlan Faur şl Uie lanc, lăcătuşi,
Marin Soare si Anastase Plitca «-au
deplasat la punctele de colectare, organizarea muncii fan Soare, Atanase Popescu şl Io* Sofron Ardelean, vagonetar de front
eliberînd carnete C.E.C, la 150 de ln@va|il şi eeonomil sif Stachnlc. şl alţii.
culegători. In fruntea depunătorilor ION IANGU
se află echipa condusă de Marin De la Începutul anului şl plnfl In responsabil cu inovaţiile In AVRAM CĂTATA Organlzindu-şi mal bine .munca, brigada de turnători condusă de Mihal Paştiu, din scc|ia turnatorie
Bolea din sectorul Valea Piigoanei. prezent la cabinetul tehnlo al E. M. cadrul cabinetului tehnic vicepreşedinte al comitetului oţel a fabricii chimice din Oriştie, fşi depăşeşte lună dc lună planul ai 25-30 do procente.
VASILE BESOIU sindicatului IN FOTOGRAFIE: Mihal Paştiu Împreună cu doi din membrii brigăzii cxeculind modelarea unul
corespondent teduclor de turaţie.