Page 45 - 1963-09

ffr. m o
Pftg. 2 Dramul eoefallamaM

IN PREAJMA DESCHIDERII --------------- & G E ^ O A ------------------

tec. joa şl voie bună — program
(Cinema de cîntece şi joaurl t 11,00 Selec-
NOULUI AN ŞCOLAR tlnni din operete; 11,30 Vorbeşte
15 SEPTEMBRIE 1963 Moscova I; 12,00 Din muzica cora­
Septembrie.,. Ca în fiecare mialelor editate în perioada DEVA ■* Regina stafiei de ben­ lă a înaintaşilor noştri r 12,20 In­
toamnă, cuvintele elevi, manua­ 1898-1939. Lipsa manualelor, pre­ zină — cinematograful Patria"; terpreţi dc muzică uşoară; 13.10
le, şcoli, uniforme capătă o sem­ ţul excesiv al acestora, taxele Idiotul — cinematograful J . Sir- Do toate pentru toţi t 14,00 Con
nificaţie emoţionantă pentru greu de suportat, numărul re­ Lmm: Băieţii nojtri — cinemato­ cert de prînz» 15,00 Din viata sa­
toţi copiii. Cei de-o şchioapă, ca­ dus al şcolilor, au constituit odi­ graful „Gradina de variim; HU­ telor patriei; 15,40 Program dedi­
Sortatoarea Da- NEDOARA ; Misterul celor doi cat fruntaşilor de pe ogoare» 17,07
re pentru întîia oară păşesc pra­ nioară piedici de nctrecut pen­ domni . X ' — _ cinematograful
mlan Elisabeia din gul unei clase socotesc încă pe tru milioane de copii şi părinţi. „Gradina de varii"; Oameni ftc Melodii populare Interpretate de
secţia finisai a fa­ degete zilele pînă Ia prima zi de Şi numărul cadrelor didactice gheafii — cinematograful „Sta­ Benone Sinulescu ; 17,25 Transmi­
brici! , Sebeşul" din şcoală; cci mai răsăriţi, după a crescut simţitor în ultimii ani. dion"; SIMERIA Dragoste ji pă- siune sportivă; 18,30 Muzică sim­
cîteva luni de vacanţă, încep să Dc exemplu, în anul şcolar pre­ liivriigcli — cinematograful J . fonică; 19.35 Muzică dc dans/
Sebeş, depăşeşte
sc gîndească la băncile îngrijit cedent s-au ocupat de educarea rintilic": PETROŞANI. Ordinul 20.00 Tealru la microfon „Balta­
lunar planul cu 13 Anna — cinematograful „Al. Su­ g u l"; 21,23 Melodii de dragoste;
aliniate şi tabla neagră din colţ; şi instruirea elevilor, dc trei ori
—14 la sulă. iar cei mari îşi amintesc nostal­ niaî mulţi învăţători şi profesori liţa"; luuilcrna cu amintiri^— ci­ 22,25 Muzică dc dans;
De asemenea. 90 gic dc anii copilăriei. clccît funcţionau în şcoala de nematograful „1 N o ie m b r ie A E ­ PROGRAMUL I f : Muzică dis­
RA IU LI A : Luminii de ^iutie —
In toate oraşele şi satele dom­ cultură generală în anul 1938. tractivă Interpretată dc fanfară ;
la sută din produ­ cinematograful „Victoria ; Casa
neşte entuziasmul caracteristic Media numărului de elevi ce re­ dc la răscruce — cinematograful 7,35 Bine-l în gospodărie — pro­
sele executate dc
deschiderii unui nou an dc în- vine unui învăţător sau profesor „25 August"; Raidul vărgat — ci­ gram de eintcce populare; 8.30
ea sini de calita­ văţămînt. Şcolile au fost proas­ a scăzut astfel de la 34 la 24. nematograful „Grădina dc vară ; Muzică uşoară Interpretată la pian;
tea 1, păt văruite, cele a căror con­ Obişnuitul refren „prezent" SEIIES: A fost prietenul' meu — 0.001 Muzică dc estradă ; 9.30
TOTOt V. ONOIU strucţie a început în primăva­ rostit de numeroase voci la cinematograful „Progresul"; Defi­ Solişti şl format!» artistice de amă;
leul — cinematograful „M Sado-
ră sînt acum gata, în grădinile strigarea catalogului, se va au­ vcanit"; Ultima aventură a lui lori dc la oraşe şt sate; 10.30 Re­
din faţă au fost sădite noi flori zi luni pentru prima oară în Don Juan — cinematograful „Gră­ vista presei atrăîne; 10,38 Solişti
şi plante de sezon, cataloagele noul an şcolar. Şi pentru multe dina dc vară"; ORA$IIE: Poves­ de muzică uşoară; 11.00 Clnler*
aşteaptă prima seric de note. cadre didactice el va avea un tea anilor înflăcărnli — cinemato­ pentru cel m ici; 11,30 Muzică
Grija părintească a partidu­ răsunet deosebit, deoarece luni graful „V. Rnaitu"; Fra(i in cos­ populară ccrulă de asmltiilori :
lui şi guvernului se manifestă urcă întîia dată la catedră şi mos — cinematograful „Flacăra"; 12.00 Emisiunea „Cinema"/ 13.06
pretutindeni : în trecerea trep­ trăiesc prima zi a meseriei dc Darclce — cinematograful „Gră­ Clntă Dorina Drăghici ; 13,21 Pro­
tată la înfăptuirea şcolii gene­ dascăl, peste 5 500 absolvenţi ai dina de vară"; HA'fEG: Noapte gram muzical pentru oamenii mun­
rale de 8 ani şi în cele 4.500 universităţilor, institutelor şi necrufătoare — cinematograful cii aflaţi 3a odihnă » 14,15 Cin^ slie.
noi săli dc clasă destinate aces­ şcolilor pedagogice. „Popular1’; BRAD Patru inimi — cîşligă / 15.00 Muzică uşoară cerulă
I.O-
cinematograful „St. rofic* ;
tui an şcolar; în cele 220 noi Corpul didactic îşi reîncepe NEA : Tincrcfca lui Maialmvsfti dc ascultători; 15,30 Pagini alese
şcoli de 8 ani şi 40 noi şcoli me­ activitatea înconjurat de grija — cinematograful „Minerul"; 7 E- din muzica de operele ; 16,30 Din
dii ; în creşterea continuă a nu­ deosebită a partidului şi guver­ IU Ş: Cine-i dc vină — cinemato­ cînfecele şt dansurile popoarelor;
mărului elevilor care acum trece nului. dc respectul întregului graful „V. Roaitău; ZEAFNA: 18.00 Teatru Ia microfon pentru
de 3 milioane, cu aproximativ popor O nouă şi grăitoare ex­ Curcanii — cinematograful „Mun­ copil „Serbarea" ; f9,00 Melodii...
ă p r e g ă t i m c u r ă s p u n d e r e s ă m î n f a 136000 mai mulţi decît în anul presie a acestei preţuiri stau citorul"; ILIA: Povestiri vesele — melodii — emisiune de muzică n-
trecut. titlurile de „învăţător emerit" cinematograful „Gh. D o j a A - şoară romînca6că; 19,30 Clntă or-
POLDUL DE SUS
D\uor( ita­
Noul an şcolar marchează o şi „Profesor emerit", ordinele lian — cinematograful „23 Au­ cheslra de muzică populară a An­
n e c e s a r ă î n c a m p a n i a d e t o a m n ă ! creştere a calităţii conţinutului şi medaliile acordate recent gust"; VULCAN: Nu vreau să samblului de clnteee si dansuri
învăţă mint ului, conlinuîndu-se unui marc număr de profesori mă însor — cinematograful „Gră­ „C loctrlla"; 22,00 seară de ro­
In afară dc lucrările dc pregă­ precum şi alic maşini dc condi­ ţii nu-şi atinge scopul dorit. In întărirea legăturii studiului cu şi învăţători, manifestare care a dina de vară"; CĂI.AN: Doctor manţe.
tire a terenului şi a patului ger­ ţionat existente în gospodării. vederea bunei reuşite a acestor viaţa, cu practica. Ministerul în- avut un profund ecou în rîndu- in filozofie — cinematograful Buletine de ş!lr1 şl radiojurnale;
STREISIN-
Grădina de vară";
minativ, pregătirea din timp a Munca esle necesar să fie organi­ lucrări, trebuie folosite porzola- văţămînlului a iniţiat o largă rile cadrelor didactice. GF.ORGIU: Salut viofă — cine­ 7,00, 13,00; 19,30; 22,00; 23,50
seminţelor constituie unul din zată în aşa fel Incit selectarea loarele care asigură repartizarea consultare a învăţătorilor şi pro­ Există toate condiţiile ca ac­ matograful „Grădina dc vară"t (programul 1) 7.50; 14,00, 20.00;
factorii importanţi ai complexu­ seminţelor să sc termine cu cel uniformă a preparatului, distm- fesorilor cu bogată experienţă tivitatea din şcoli să fie mai 23.00; 0.50 (programul II).
lui dc măsuri agrotehnice menite puţin 10 zile mai înainte de înce­ gînd astfel toţi sporii de mălură la catedră, a specialiştilor din bogată, mai plină de roade. Cu
să asigure buna reuşită a cam­ perea însăniînţărilor. După cu­ aflaţi pe suprafaţa boabelor. In diferite ramuri ale economici, prilejul începerii noului an şco­ nZadtP ('Buletin
paniei dc însămînţări şi obţine­ răţare trebuie luate probe şi tri­ raionul Ilia îndeosebi, s-a semna­ ştiinţei şi culturii, a autorilor lar, poporul muncitor urează cu
rea unei recolte sporite. mise la Laboratorul regional din lat în anul trecut alacul Gînda- dc cărţi şcolare. Această acţiu­ căldură învăţătorilor şi profe­ 15 SEPTEMBRIE 1963
ne a dat bune rezultate care sînt
sorilor, tuturor cadrelor didac­
Rezultatele obţinute în produc­ Alba Iul ia pentru analiză, în ve­ cului ghebos Ia grîu. In parcelele vizibile în valoarea ştiinţifica şi tice, noi şi mari succcsc în ac­ PROGRAMUL I : 6.00 Melodii m e te o r o lo g ic
populare; 6,35 Muzică de estradă;
ţie şi pe lolurilc comparative de derea determinării valorii cultu­ în care se însămînţcază grîu după pedagogică ridicată a lecţiilor tivitatea dc instruire şi educare 7.00 Concert de dimineaţă i R.06 PENTRU 24 ORE
către numeroase gospodării co­ rale a seminţelor. Uneori în do­ grîu, pentru prevenirea atacului din manuale unde sînt cuprinse a tinerei generaţii socialiste, Iar Clntă corul Palatului culturii din Vreme relativ frumoasă cu ce­
lective cum sinc cele din Miercu­ rinţa de a obţine buletinul roşu, acestui dăunător este necesar ca ultimele realizări în domeniul elevilor, mull spor la învăţătură. rul temporar noros dupâ-amiaw.
rea. Dobra, Pricaz şi allele au corespunzător standardelor dc pc lingă Granodîn sămînţa să se ştiinţei şi tehnicii. ADINA CONSTANTINESCU Piteşti ; 8,30 Clubul voioşiei ; 8.50 Vint moderat din sud-vest şl vest.
demonstrai că seminţele din soiu­ stat, conducerile unor unilăţi mai trateze şi cu Aldrin 20 la sulă, Pentru învăţămintuî dc cul­ xcrldclor Ia Agerprcs Ctntece şi jocuri populare îndră­ Temperatura staţionară; ziua In­
gite dc ascultători » 10,15 Melodii
rile dc marc produci ivi talc cu boa­ obişnuiesc ca în loc să condiţio­ folosind 600 grame insecticid la tură generală s-au editat în a- tre 25-30 grade, tar noaptea în­
be mari, sănătoase, fără corpuri neze întreaga cantitate dc xu- cest an 377 titluri de manuale distractive de estradă ; 10.30 Cin- tre 10-16 grade.
străine, şi scminle dc buruieni, mînţă şi numai după aceea să 100 kg sămînţă. într-un tiraj de 21.700.000 exem­ In construcţii, un ritm
tratate conlra măturoi şi a altor trimită probe la analiză, aleg pc In timpul care a mai rămas plare. Din ele, elevii vor deprin­
dăunători contribuie la realiza­ masă sămînţa. scot cu mina toa­ pînă la începerea campaniei dc de primele slove scrise sau vor mai intens
rea dc producţii superioare dc te impuri iutile şi numai după însămînţări munca trebuie orga­ afla despre tainele universului
cereale. Insămîntarca seminţelor ncccn trimit probele necesare. nizată în aşa fel îneît lucrările şi ale organismelor, despre cal­ (Urmare din pag ba)
necurăţatc, aşa cum au rezultat Desigur că !a aceste probe se vor culele geometrice şi compuşii
de )a batoză sau combină, nctra- primi buletine roşii. Procedînd principale cum sînt pregătirea chimici, despre istoria frămîn- de betoane şi mortare de marc capa­
tatc contra mălurei şi a dăună­ aslfcl, gospodăriile respective nu terenului şi a patului germinativ, tată a popoarelor dc-a lungul citate, Ja Livezeiii De asemenea, se M rttA mkjcAeoUAz fWxLn’&k
torilor şi fără a li se cunoaşte va­ au decît dc pierdut, deoarece în- precum şi asigurarea unor semin- veacurilor. va trece la înfiinţarea unor secţii de
loarea culturală prin analizele de sămînţînd sămînţa aşa cum a ţe de soi de bună calitate să fie In prima zi de cursuri, preasamblare a instalaţiilor care
rezultat de la batoză sau combi­ vor fi amplasate în preajma celor
laborator constituie o mare gre­ nă se încorporează în sol, o dată terminate cît mai repede, pentru 17.600.000 manuale vor fi distri­ moi Importante şantiere. i . C Î L S i M B R / A
şeală şi, urmările ei se răsfrîng cu sămînţa dc grîu, cantităţi în- ca la momentul potrivit să se buite gratuit elevilor din clase­ De mare însemnătate pentru bunul
negativ asupra producţiei reali­ semnate de seminţe dc buruieni. treacă cu toate forţele la se­ le I-VII. O comparaţie este mers al activităţii şantierelor, este cate btddeM itate tkywlâxiiâ:
grăitoare pentru avîntul dc as­
zate la ba. Analiza de laborator dă posibi­ mănat. tăzi al învăţămîntului din ţara şl modul eum principalul proiec­
Din experienţa anilor trecuţi litatea gospodăriilor colective să Ing. T. POPOVICI noastră: numai tirajul manuale­ tant. D.S A RC. Deva, ee achită de
cunoască puritatea, germinaţia, sarcini. Au existai perioade oînd -hfifc avAzui, Caaht, ,
s a constatat că timpul optim şeful Laboratorului regional lor distribuite gratuit în acest
valoarea culturală şi să calculeze pentru controlul seminţelor an şcolar este de două ori mai D.S.AP.G a elaborat unele proiec­
pentru însăminţarea griului în cantitatea potrivită de sămînlă te sau soluţii de 6labă calitate, fapt lafitc CâtuJt, fiid că ‘^tunUfuz -v .v
regiunea noastră este perioada dc la hectar, în aşa fel ca să se Alba lulla mare decît tirajul total al ma- ce a împiedicat terminarea lucrărilor
la 25 septembrie pînă la 25 oc­ asigure densitatea optimă pentru la datele stabilite. Pentru asigurarea C ufielm rti tiu ita , fUcoAftăl,
încă de pe acum a frontului de lu­
tombrie. Dar, deşi au mai rămas fiecare soi. în funcţie dc pregăti­ cru pentru anul 1904, ee cer efor­
rea terenului, capacitatea de în­ U n m e c i „ a m i c a l " etern (Jtotdova, â iu ta i tyitm ek
puţine zile pînă Ia începerea turi susţinute din partea proiectan­
frăţire a seminţei folosite ctc. i r
campaniei de însămînţări, mai Pe lingă selecţionare, deosebit Clnd au apărut pe cirezile Devei baliştif echipelor din Cugir şl Deva ţilor. 4r a//e /duiutuk cte oaÂiak iufte-
slnt încă multe gospodării colec­ In cuvintu) său, tov. arhitect
de importantă peniru realizarea ahşclc in care *e anunţa Inlilnirea nu recurs la durităţi creztnd probabil
tive care nu au pregătit seminţe­ dc recolte sporite la ha este şi amicală dintre Minerul Deva şl A.S. că In acest fel suplinesc slaba pregă­ Constantin Iaremschi, directorul ’ u o a h â .
D.S A.P.C Deva, a 6cos în evidentă
le şi nu au trimis probe pentru operaţiunea dc tratare a semin­ Cugir amalorii dc fotbal s-au bucurat. tire şl pot fi mai bine „remarcaţi" de holărîrea colectivului de proiectanţi
analiză. Conducerile unităţilor ţelor contra dăunătorilor. După Aşteptau sfl vadă un meci frumos public. Cea mai gravă atitudine a de a asigura la timp proiecte de
agricole a căror sămînţă nu este cum se ştie. dintre bolile păgubi­ desfăşurat in limitele sportivităţii de­ avut-o Bejan de la Minerul Deva care calitate, necesare executării npar-
a lovit un adversar fără ca acesta &ă
oarece evoluau două echipe din ea-
corespunzătoare din punct de ve­ toare întîlnite cel mai frecvent la legoria B şl C, Mal fie 1n posesia min­ tamcnlelor, planificate pe anul
1964.
dere al soiului sau al germinaţiei cultura griului este mâîura Com­ mult. echipele nu gii. Cum era şl fl- In discuţiile purtate s-a arătat că
trebuie să ia de urgenţă măsuri baterea acestei boli se poale face luptau penlru ctş- n 4j> ir reso antrenorul pe şantierele regiunii exi6lâ condilM
pentru efectuarea schimbului la în mod radical prin tratarea se­ tigarea celor două Zeanfl a Intervenit de îndeplinire a planului pe anul
bazele de recepţie sau cu alte minţelor cu preparate antimălu- puncte ct era un »i l-a scos aforă 1963. Vor trebui luate măsuri efi­
de pe teren.
bun prilej de an­
gospodării. In prezent, în bazele rice. Cel mai bun preparat este trenament în vederea meciurilor ofi­ Un astfel de meci nu şi-a atins ciente penlru utilizarea la maxim
a utilajelor dtn dotare, pentru folo­
de recepţie se găsesc stocuri în­ Granodinul, folosit în cantitate ciale dc duminică. Lucrurile tnsă s-au nici pe departe scopul propus. Este sirea raţională a forţei de muncă
semnate de seminţe de grîu din dc 100 grame la 100 kg. sămînţă. petrecut cu totul altfel Fotbaliştii necesar ca antrenorii echipelor şl a timpului de Iuaru, Ln scopul ăt
diferite soiuri care au fost condi Pentru tratare sc pot folosi şi echipelor amintite au realizat un |oc amintite. Zcană şi Petschowski sfl creşterii productivităţii muncii Va­ £ COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
»iî
ţionate şi analizate de laborator, substanţe rămase din anii trecuţi slab cu multe pase la adversar si cu acorde mai mult timp educării jucă­ lorificarea aeestor rezerve va trebui 7h •s
torilor. Numai aşa vor putea obţine
multe neregularilălî. Jucători de ca­
fiind aduse în stare corespunză­ (Germisan, Agrosal, Abavit), în tegoria C cum slnt Maralon şl Tănosc rezultatele pc care cu toţii le 6ă constituie principala preocupare rK ANGAJEAZA IMEBMAT s ăc
fn
toare cerinţelor pentru însămîn- cantitate de 200 gr. la 100 kg să- au ratat ocazii clare de la 5—6 aşleplăm. a cadrelor lehnico-inginereştl de pe tn tk
lx
IU
ţare. mînţă. Modul dc tratare a semin­ metri departe de poartă. Nici fotba­ IntîInirea a luat sfîrşit cu scorul de şantiere şi de la trust, astfel ca la « Ingineri, maiştri, tehnicieni
A
Pentru ca stocurile dc semin­ ţei trebuie să stea, de asemenea, liştii din Cugir nu au arătat prea 1—I, Penlru Minerul Deva a înscris sfîrşituî anului 1963 rămînerea ln
ţe destinate însămînţărilor din în atenţia conducerii gospodării­ multe cunoştlnle tehnice şl tactice. Nislor dintr-o combinaţie cu Enderle urmă 6ă fie fn întregime recuperată tu şi cu studii economice superioare in
stf
El au făcut numeroase greşeli şi au iar pentru A,S. Cugir a înscris Baban IU
toamnă să poată fi curăţate în lor colective. Tratarea griului în ratat ocazii asemănătoare cu cele in timp ce Bucinceanu 6e juca cu şi să se realizeze o productivitate în condiţiile legale dc pregătire, vechime şi salarizare, după 5 îSf
scurt timp, trebuie puse în func­ coşul maşinii dc semănat sau arătate mal sus. Iar dacă au vă2ut că mingea. a muncii ridicată la nivelu-J anului sveum urmeaza : ■
'U
tu
I N G I N E R I
ţie toate trioarele, selectoarele, amestecarea lui cu ajutorul lopc- nu le „merge" jocul o parte din fot- V. ALBU viitor. A. OARGA tk
— Trei ingineri principali calibrRrl, tk
fe — Trei ingineri melalurgişti, tk
rk
rk
Tk — Trei ingineri principali tehnologi oţelari. tu
agrofiiotehnle şt geologie, horlicul- ţii onului II şi anului 111 de la cele turale — prima promoţie a Institu­ tu — Zece ingineri siderurgişti,
yt
tu
VA PREZENTAM: tură. maşini agricole etc. trei facultăţi eu ţinut lecţii de probă tului nostru — care au plecat ia tu — Doi ingineri proiectanţi. tk
Biblioteca, deşi a luat fiinţă o şi finale bune şl loarte bune, dove­ şcolile de 8 ani din întreaga ţară, v; — Cinci ingineri tehnologi, tk
u
dală cu Institutul, numără ln prezent dind o pregătire temeinică pentru s-au angajat să contribuie alături dc tu — Trei ingineri diriguiţi de şantier, tk
tk
tu
celelalte cadre didactice la pregătirea
profesiunea aleasă. Dintre aceştia a-
Institutul pedagogic peste 14.000 de cărţi şl cursuri, peste mintim pe Rodica Horlopan. Ioan 1 iilor oamenilor muncii, la realiza­ tu i — Doi ingineri investiţii, tk
tk
— Trei ingineri chimişti,
105 titluri de reviste din Iară şi stră­
tk
inătate, oferind posibilitatea studen­ Cornescian, Silvia Buduşan şi alţii, rea politicii partidului nostru. tu — Cincisprezece ingineri energetici, tk
u
acum prolcsorl la diferite scoli
înscrierile pentru noul an univeral-
de
de 3 ani Braşov toate disciplinele care 6e predau. 8 ani. Cornel Giurgiu. Emilia Polis- Iar au început de mult. In clădirea tu — Cincisprezece ingineri mecanici. * vt
ţilor de a se pregăti temeinic pentru
Kz
M A I Ş T R I
Sludenlilor 11 s-au asigurat şl II ciuc şi alţii, studenţi in anul II la nouă a Institutului de pe S 'i. Kaj) fk — Doi maiştri apaductîerl, * 9
se asigură condiţii de cazare optime facultatea de fizică-chimle etc. Marx nr 48 Braşov, sosesc zilnic ti­ tk tu
tu
Printre realizările însemnate ale re­ Datorită preocupării conducerii Ins­ O preocupare importantă a cadre­ neri care-şj depun cererile lor pen­ tu — Un maistru armături. tu
gimului nostru democrat popular, din titutului, au fost organizate si dotat? tn camere de 2—9 paturi, în cadrul lor didactice a fost şi antrenarea stu­ tru a fi înscrişi la concursul de ad­ tu — Zece maiştri mecanici. tu
u
căminelor centrului universitar Bra­
domeniul Invâlămintulnl, se numără cu utilajul necesar şi cu aparalură denţilor de a participa la activitatea mitere caro va avea loc în 18 sep­ tu — Zece maiştri lăcătuşi. u
el Institutul pedagogic de 3 ani Bra­ modernă 18 laboratoare deslinale pre­ şov, înzestrate totodată cu camere ştiinţifică Sub îndrumarea lor func­ tembrie ac. Ei vin cu siguranţa şl tk — Zece maiştri electricieni, tu
u
de lectură pentru studiu In orele li­
şov Alături de cele II Instituie pe­ gătirii sludenlilor celor trei facultăţi. bere. In anul acesta vor mal fi date ţionează tn prezent ln Institut 11 cer­ ou hotărîree de a deveni student» *i * — Doi maiştri strungari. tu
.1
dagogice de acest fel din tara noas­ Printre aceste laboratoare în care stu­ In folosinţă încă trei cămine studen­ curi ştiinţifice studenţeşti, în cadrul viitori profesori, demni de vremurile tk T E H N I C I E N I tu
tu
tră, Institutul pedagogic Braşov arc diază în cele mal bune condiţii cal cărora activează un număr de peste noi pe care le trăim. tk — Treizeci tehnicieni I, u
tk
ţeşti cu cca. 800 locuri, precum sl
tk
sarcina dc a da Invălămlnlului pro­ cca. 500 studenţi, enumerăm la fa­ una din cele mal moderne cantine 100 studenţi. Cercetările cfeduale de Io cadrul Institutului pedagogic de tu — Douăzeci tehnicieni II, tk
fesori temeinic şi multilateral pregă­ cultatea de fizică — chimie labora­ studenţeşti, cu o capacitate de 700 studenţi in cadrul cercurilor şliinli- 3 ani Braşov a luat fiinţă şl o sec­ tu — Cinci proiectanţi I, tk
:X
ti!! capabili să traducă în viată sar­ torul de mecanică, electricitate, elec­ locuri. lice slnt 6lrins legate de. practică. ţie fără frecventă la care se pot îns­ 2! Cinci proiectanţi II, tk
Vr
cinile izvorite dtn Directivele Con­ trotehnică şi radiotehnică. labora­ Pe Ungă grija de a crea condiţii Printre temele luate in studiu putem crie absolvenţi ai şcolii medii cu exa­ tk — Zece cu studii economice superioare. ik
gresului a) lll-lca at P M.R., 6fi con­ torul de optică şl fizică — ato­ oolime pentru viată şl învăţătură, cita : „Construirea unui empermetru men de maturitate, care lucrează ln tk P R E C U M Ş I :
rk
tribuie asllel la desăvlrşirea con­ mică. laboratorul de fotoclnema- cadrele didactice ale Institutului pe­ termic (didactic) şl etalonarea lut". învătămînt spre a se califica. La sflr- tk
— Una sută muncitori electricieni.
struirii socialismului la oraşe şl sale. lografie pentru studierea dife­ dagogic de 3 ani Braşov au depus „Stimularea gludlrii Independente o şitul lunit septembrie va avea loc tu — Una sută muncitori lăcătuşi,
%u
Institutul pedagogic de 3 ani Bra­ ritelor legi şl fenomene fizice, la­ eforturi susţinute tinînd cursuri şl elevilor Ia lecţiile de fizică", „Gazul examenul de admitere pentru Făcui- v» — Cincizeci zidari şamotori. tk
Şt
şov a luat fiinţă tn toamna anului boratoarele de chimie anorganică şi semlnarll, organlzînd lucrări de la­ metan, materie primă a Industriei chi­ latea de matematică şt Facultatea de tn —* Una sută muncitori mecanici, tk
1960, cu trei facnltăli : matematica, analitică, chimic organică şi biolo­ borator la un înalt nivel ştiinţific şi mice" (în cadrul cercului de fizică ştiinţe naturale, secţia fără frecven­ tk — Douăzeci şoferi,
fizică — chimic şi şllinle naturale. gică, chimie — fizică — în care stu­ metodic, corespunzător neccsllătii pre­ şi chimic). „Rentabilitatea creşterii tă. Cadrele didactice ale Institutului 5 — Cincizeci paznici.
Datorită grijii partidului şi guvernu­ denţii cercetează şi verifică diferite gătirii temeinice a viitorilor profe­ porcilor la G.A.C Hălchiu“ , „Raîona- nostru îşi aşteaptă cu mult drag can­ C De asemenea angajează zece dactilografe avînd condiţiile pre- %
lui nostru, studenţilor 11 s-au creat fenomene şi legi chimice. La faculta­ sori pentru şcolile de 8 ani. Aceste rea producţiei agricole ln regiunea didaţii. j^văzute de H. C, M.
cele mal bune condiţii de studiu şi tea de şliinte naturale studenţii au preocupări au dus Ia o seric de re­ Braşov", „Cultura forţată a legume­ Ele 6Înt nerăbdătoare să le împăr­
viată. In anul al doilea de existentă la dispoziţie dc asemenea laboratoare zultate frumoase in activitatea stu­ lor pe bază de gaz metan" (în eercul tăşească din cunoştinţele lor, să-l ^ Angajările în posturi dc maiştri se fac potrivit prevederilor^
jylcgalc şi numai prin concurs.
V>
Institutul nostru a fost înzestrat •; o moderne, bine puse la punct unde ari denţilor privind însuşirea temeinică a de pc lingă catedra de ştiinţe agri­ pregătească temeinic pentru activi­
clădire nouă modernă, cu săli spv posibilitatea de a efectua cercetări materiei predate. Acest lucru s-a cole) ele. tatea de profesori al şcolii noastre Informaţii suplimentare se primesc de )a Combinatul siderurgic :!
ţioase de cursuri şi setninarii. cu la­ şi lucrări dc laborator, să prepare ma­ ilustrat nu numai la examene, cl şl Cu ocazia absolvirii Institululut şl noi. ^Hunedoara, serviciul personal, telefon 2531, 2532, 2533, interior 42. Ş
boratoare bine utilate şt dola'e cu terial didactic etc. Aci înlîlnlm labo­ In cadrul practicii pedagogice efec­ a repartizării lor la şcolile de 8 ani. IL7E GAVRILA ^ Solicitanţii vor înainta cerere şi autobiografie la serviciul 5
cele mai moderne inştalatll t l apa­ ratoarele de botanică, zoologie, fi­ tuată la şcolile de t ani repartizate, cei peste 150 de profesori de mate­ Lector universitar. Institutul § personal din C. S. H. 4
rate, cu bibliotecă, 6&11 Ide leoturfl fete. ziologie vegetală şi ralorobiologte, Ia cadrul practioil pedagogice studen­ matică^ fizioă-chlmifl Ştiinţe na­ pedagogia de 3 ani BraţoV I9 M M M M M I IM N RM Mfl > m* /fi /! i IfeA Sr ,îl /ttili â* *«: t ’J .•