Page 47 - 1963-09
P. 47
Pag. « Drumul socialismului Nr. 2710
U Thant despre problemele actuale
ULTIM £U $TIDI A ULTIMELE $TIRI & UlTIMEif ŞTlftl A ULTIMELE $7TOI
ale situaţiei internaţionale
NEW YORK 13 (Agerpres). — elementele esenţiale aJe democra
La 12 septembrie, secretarul gene ţiei
ral al O.N.U., U Tbant, a organizat Răspunzînd unor întrebări ale zia
o conferinţă de presă, in cadrul că riştilor, U Thant, a declarat că stu
reia a abordat mai multe probleme diază in prezent raportul misiunii
actuale ale situaţiei internaţionale. ON.U. însărcinată cu consultanta
El şi-a exprimat 6peranta că apro populaţiei din Saravvak si Borneo
piata sesiune a Adunării Generale de nord asupra dorinţei sale de a
a O.N.U. va aproba Tratatul de la adera sau nu la Federaţia MaJa-
Incidente în cursul anchetării Lucrările Consiliului de Securitate Moscova cu privire la interzicerea yeză. Secretarul general urmează să
facă cunoscut în mod oficial Indo*
experienţelor nucleare In trei me
neziei, FUipinelor şl Malayel cons
dii. U Thant a spus că speră că
studenţilor care au vizitat Cuba în problema Rhodesiei de sud prezenta la sesiunea Adunării Ge tatările misiunii O.N.U.
nerale a miniştrilor de externe ai
Secretarul general s-a irelerit, da
NEW YORK 13 (Agerpres). — de Tezolutie prezentat de cele trei state subliniat că Marea Britanic a fost U.R.S.S., Statelor Unite $i Marii Bri asemenea, la activitatea misiunii de
WASHINGTON 13 (Agerpres). — trivit agenţiei Associated Press, erau In şedinţa din 12 septembrie, Con afro-asiatice şi. mai ales, împotriva prima tară care a folosit vreodată in tanii va permite angajarea unor dis observatori ai O.N.U. In Yemen, la
cuţii asupra etapei următoare pe ca
problema retragerii trupelor O N U.
La 12 septembrie s-au produs In masaţi intr-o anticameră „pentru a siliul de Securitate a continuat exa adoptării unei hotărîri în legătură cu Consiliul de Securitate dreptul de lea dezarmării generale şi totale, din Congo si la alte probleme.
cidente In sala unde au loc şedin face lată tulburărilor'* au intervenit minarea problemei situaţiei din Rho- Rhodesia de sud. Reprezentantul veto In problema coloniala. El a mul în specia] privitor la Încheierea unui
ţele Comisiei Camerei Reprezentan cu brutalitate împotriva studenţilor desla de sud. Reprezentantul Repu- Franţei, Roger Seydoux, a reluat ţumit, în numele autorilor rezoluţiei, acord de interzicere a tuturor ex
ţilor pentru cercetarea activităţii $1 publicului din tribune. Unul din hilcil Ghana. Quayson Sackay, a vechea teză a puterilor colonialiste statelor care au votat pentru această perienţelor nucleare, Inclusiv a ce
antlamericane în timp ce era anche tre student! a strigat la adresa pre subliniat în cuvîntul său că pro referitoare la aşa-zisa „necompeten- rezoluţie. După eşuarea loviturii
tat grupul studenţilor americani şedintelui comisiei „Este mal multă iectul de rezoluţie prezentat de Ma ţă" a Consiliului de Securitate de lor subterane. Secretarul general a de stat din Brazilia
care s-au înapoiat dintr-o călătorie libertate In Cuba decît In statul roc, Ghana şi Filipine „reflectă cele a analiza situaţia din Rhodesia d? La rindul 63u, reprezentantul Ma arătat că este convins că în noul
tăcută 1n Cuba. După cum transmit Louislana (stat unde domneşte dez mai moderate cerinţe ale A fricii" şl sud şi a cerut ca membrii Consiliu rocului a relevat că votul din Consi climat creat de semnarea Tratatului BRASILIA 13 (Agerpres). • -
agenţiile occidentale de presă, zeci măţul rasiştilor albi n.r.)f Iar allll l-a chemat pe toii membrii Consi lui de Securitate sS manifeste „mal liul de Securitate a demonstrat că In de la Moscova, Adunarea Generală Agenţiile de presă occidentala
de poliţişti au intervenit şl au în au scandal :„Fascişlil se allă aici''* liului de Securitate să sprijine mare Încredere" în Anglia. O.N.U. persistă o situaţie anormală şl va putea să-şi desfăşoare lucrările
cercat să-l evacueze cu lorla pe In cursul şedinţei, unul din parti „acest pas constructiv". Reprezentantul Angliei, P. Dean. o rigiditate colonialistă condam lntr-un mod fructuos şi cu rezul anunţă că la Brasilia, In urma încer
student!. Ia cererea preşedintelui cipanţii l<3 călătorie, Barry Hoifman, A luat apoi cuvîntul reprezentan a cerut Consiliului de Securitate nabilă. tate concrete pe calea dezarmării, cării nereuşite de lovitură de stat or
comisiei, Edvln Wlllis, atunci cînd, a declarat că a tost recrutat <fe tul Uniunii Sovietice, N. T. Fedo- să voteze Împotriva proiectului de Reprezentantul Uniunii Sovietice. lichidării sistemului colonial şl dez« ganizată de elemente]* din Armata te*
voltării economice.
în aplauzele celor prezenţi In tri Agenţia centrală de Investigaţii rejiko. care a subliniat că membrii rezoluţie afro-asiatic penhu a pre reslră, din avialla şl marina militară,
bune. unul din participanţii la aceas (CIA) şi rfe Biroul Iedera! de In consiliului pot sl trebuie să ceară veni, potrivit spuselor Iul, „crearea Nikolai Fedorenko. a declarat că fo ReJerindu-se la silualua din Vietna ordinea a fost complet restabilită;
tă călătorie, Levi Laub, a refuzat să vestigaţii (FBI) pentru a prezenta Angliei să nu transfere rasiştilor unul precedent in ce priveşte ames losirea de către Marea Britanie a mul de sud, secretarul general a de După cum s-a anunţat, mobilul ime
Indice persoanele care au contribuit rapoarte asupra celor văzute In sud-rhodesleni nici o putere şi nici tecul Consiliului de Securitate in dreptului de veto In problema situa clarat că ea „se înrăutăţeşte tot mal diat al încercării de puri militar l-a
la ctecluarea vizitei studenţilor ame Cuba şi a comportării studenlllor un atribut suveran, mai ales asupra treburile interne ale statului". ţiei din Rhodesia de 6ud dovedeşte mult". „Nu există nici o tară în
ricani în Cuba. Poliţiştii care, po americani. forţelor armate şi aviaţiei. Consi La 13 septembrie, Consiliul de că această tară continuă 6ă promoveze lume în care situaţia să fie atît de constituit o hotârlre a Tribunalului
liul de Securitate, a continuat re Securitate a încheiat discutarea pro o politică colonialistă. . | haotică", a spus el. U Thant a adău- suprem brazilian prin «are 6e con-
prezentantul sovietic, poale sl tre blemei situaţiei din Rhodesia de sud. gat că in Vietnamul de sud lipsesa tesla dreptul subofiţerilor de a fi
Dezbaterile din Senatul S.U.A. buie să ceară Angliei să aplice re Reprezentanţii ţârilor membre ale aleşi în Adunarea legislativă. încer
zoluţiile cu privire la Rhodesia de carea de rebeliune a dus la ocuparea
sud, adoptate anterior de Adunarea Consiliului au făcut cunoscut poziţia de către elemente militare comandate
WASHINGTON 13 (Agerpres). — după părerea Iul „Senatul poate să Generală a O.N.U. lor fată de rezoluţia supusă de dele Răspunsul lui A.A. Gromiko la scrisoarea de subofiţeri a principalelor sedii
In şedinţa din 13 septembrie a Se acorda aprobarea 6a cererii de ratifi Delegaţia sovietică, a declarat N. gaţiile Marocului. Ghanei şi Filipi-
natului S.U.A., consacrată discutării care a tratatului’'. Senatorul Jackson T. Fedorenko, sprijină proiectul de nelor. circulară a lui U Thant ministeriale şi a aerodromului din
Brasilia, care În6ă au fost reocupate
Tratatului de la Moscova cu privire a recunoscut că asigurările ce înso rezoluţie al celor trei ţări afro-asla- Rezoluţia a lost puaă apoi la vot. în legătură cu situaţia din coloniile portugheze
la interzicerea experienţelor nucleare ţesc textul acestui document permit tice şi va vota pentru adoptarea Iul. In favoarea e! au votat opt delegaţii, de trupele guvernamentale încă tn
tn trei medii, a luat cuvlntul senato Senatului să-l aprobe. U. R.S.S.. a adăugat el. se pronun adică majoritatea membrilor Consiliu NEW YORK 13 (Agerpres). — sub administraţia Portugaliei, 6e arată 6eara zilei.
rul democrat Honry Jackson. pre Agenţia France Presse subliniază că ţă în sprijinul cererilor poporului lui de Securitate. Rezoluţia nu a lost, După cuin anunţă agenţia T.A.S.S., mai departe în scrisoare, reprezen CONGRESUL’
şedintele Comisiei senatoriale pentru prin declaraţiile sale senatorul Jack- sud-rhodesian de a se anula consti Insă. adoptată deoarece delegatul N T. Fedorenko, roprezenlanlu) per tanţii sovietici 6-au pronunţat tn per
PARTIDULUI LIBERAL
io r^le armate, considerat pină acum son va face pe alţi senatori democraţi tuţia rasistă din 1961 si de a se Marii Britanii a opus veloul său. manent al U.R.S.S. la O.N.U., a Inml- manentă la sesiunile Adunării Gene DIN MAREA BRITANIE
drept unul dinl^e principalii critici ai „care mal ezită" să-şl modifice ati crea organe de stat reprezentative Statele Unite şi Franţa s-au abţinut nat serrelaiulul general al O N U . rale si la şedinţele Consiliului de
Tratatului. După cuni transmite agen tudinea lor şl să voteze In favoarea pe calea unor alegeri bazate pe de la vot, dovedind Încă o dală cine scrisoarea de răspuns a lui A. A. Securitate penlru încetarea represa LONDRA 13 (Agerpres). —
Congresul Partidului liberal din
ţia France Prcsse, el a declarat că Tratatului. dreptul la vot universal şi egal. sub stnt sprijinitorii colonialismului s! Gromiko, minislrul afacerilor externe liilor crincene ale colonialiştilor por
supravegherea unei comisii numită Marea Britanie oare lşl desfăşoară
cine slnt cel care luplă tn mod con al U.R.S.S., la scrisoarea circulară a tughezi împotriva populaţiei băştina lucrările In localitatea Brighton <t
de Consiliul de Securitate.
secvent împotriva Iul. secretarului general al O N U., U şe din coloniile portugheze, pentrn Adoptat în unanimitate la 13 septem
Au luat apoi cuvlntul reprezen Luind cuvlntul după votare, repre Thant, din 19 august a.c. cu privire sistarea livrărilor de armament $1 brie o rezoluţie extraordinară care
Conferinfa de presă tanţii Franlei şi Angliei, care s-au pro zentantul Ghanei, Quaison-Sackey, a la rezoluţia Consiliului de Securitate echipament militar Portugaliei, pentru cere dizolvarea parlamentului englez
nunţat Împotriva adoptării proiectului
In problema situaţiei din teritoriile acordarea imediată a independentei si tinerea de alegeri generale cit
a preşedintelui Kennedy aflate sub administraţia Portugaliei. popoarelor din teritoriile aflate 6ub mai cu rînd posibil. Participanţii Ia
congres au adoptat, de asemenea, o
Incendiul din Parana pe cale de a fi stins In scrisoare se subliniază că Uniu administraţia portugheză. Uniunea rezoluţie oare; condamnă politica de
WASHINGTON 13 (Agerpres). — sesiune, subliniind că va avea o zent tub control Incendiul a fost nea Sovietică se pronunţă cu holârire Sovietică a volat pentru rezoluţia apartheid In Africa de sud şl res
„Vreau să subliniez din nou cit Întrevedere cu ministrul afacerilor RIO DE JANEtRO JS (Agerpres). stins in întregime in regiunea Monte penlru traducerea în viaţă imediat si Consiliului de Securitate, despre care pinge orice proiect de uniune a pro
de importanlă este aprobarea de că externe al U.R.S.S., A. Gromiko. In seara de 12 septembrie, in capi Alegre, unde flăcările au distius pes pretutindeni a Declaraţiei din 14 de tectoratelor britanice Basutoland,
tre Senatul S.U.A. a Trataluiui pen Preşedintele SU.A. a răspuns şi tala statul uu brazilian Parana, Curţii- te 200 milioane de brazi. Persistă to- cembrie 1960 a Adunării Generale a se vorbeşte in scrisoarea secretarului Bechuanaland si Swaziland la A fri
tru inleizicorea experienţelor nucle unor întrebări In legătură cu o re ba, s-a anunţat că uriaful incendiu tufi focare dc incendiu mai mici, care general. ca de sud.
are — a declarat preşedintele Ken centă întrunire a organizaţiei ultra- care a devastat timp de 10 sile teri însă sînt controlate. astfel incit nu O.N.U. cu privire la acordarea Inde
nedy la Conferinţa dc presă de la rcactlonare „Legiunea Americană", torii întinse do păduri fi plantaţii de există nici un pericol de o nouă ex pendente! ţărilor şl popoarelor colo
la care s-au făcut auzite îndemnuri niale. In ce priveşte teritoriile aflate
Casa Albă. Tratatul a lost semnat cafea In acest stat, se aflu tn pre tindere a focului.
ptnă acum dc pesle 90 guverne si la noi acţiuni ostile ale S.U.A. Îm R ezoluţia d e la N loosia
esle mai limpede decîl orîclnd că potriva Cubei, inclusiv agresiunea
acest mic pas către puce va aduce armată. Reafirmlnd ostilitatea guver NICOSIA 13 (Agerpres). spune în rezoluţie, Comitetul execu
nului său fală de Cuba, ol şi-a ex
clştiguri Importante". La 13 septembrie, la Nicosia şi-a în tiv sprijină ideea convocării unei con
primat totuşi părerea că acţiuni mi
Răspunzînd întrebărilor unor co litare directe nle Statelor Huile îm cheiat lucrările Comitetul Executiv ferinţe internaţionale penlru exami
respondenţi care se refereau la re potriva acestei ţări „nu ar fi hilu al Secretariatului permanent al Con narea problemei dezarmării şi inter
zervele formulate dc unii senalon lepte". siliului de solidaritate al ţărilor Asiei zicerea completă a experienţelor nu
fată dc Tralat, preşedintele a dat Si Africii. cleare". „Mişcarea de solidaritate a*
asigurări că laboratoarele nucleare In legătură cu situaţia din Viat- După trei zile de dezbateri, Comi fro-asialică, se 6pune tn continuare,
americane nu-şi vor inceia activita naniut de sud, preşedintele a reafir
mat politica Washingtonului de con tetul a adoptat o rezoluţie care aprobă îşi reafirmă fidelitatea fată de princi
tea. El a arătat, de asemenea, că tinuare a operaţiunilor mdilare îm piile coexistentei paşnice înlre state
Statele Unite intenţionează să-şi potriva lorlelor de partizani din Tratatul de la Moscova cu privire cu 6isteme sociale şi politţcg diferite,
continue programele de experienţe Vietnamul dc sud. deHarînd că cei la interzicerea parţială a experienţe fală de lupta penlru pace. dezarma
nucleare subterane 25.000 de americani din Vieln.imnl lor nudearc si propune luarea de
In legătură cu apropiata deschi de sud se află acolo penlru a ctş- noi măsuri pentru a se ajunge la in rea generală şi loială, Interzicerea ex
dere a sesiunii Adunării Generale tlga războiul şi că de a^cea S.U.A terzicerea totală a experienţelor. perienţelor nucleare, dislrugerea ar
a O.N.U., preşedintele Kennedy a vor sprijini lot ceea ce va putea „Convins că pacea nu poate fi asi melor nuoleare şi lichidarea bazelor
declarat, răspunzînd unei întrebări gurată fără dezarmarea generală, se militare străine".
contribui la succesul acestui război
adresate de corespondentul agendei şl se vor pronunţa Împotriva a lot
TASS, că intenţionează să ia cu- ceea ce esle de natură să împiedice
vlntul în faţa Adunării Generale operaţiile mit ilare. Iu acelaşi limp el Rasiştii din Alabama se dedau
Încă din primele zile după deschi a recunoscut că guvernul lui Dlem
dere şi că-şi va consacru discursul, trece prin mari dilirultăti, ceea ce. la noi provocări
printre altele, expunerii măsurilor a opus el, trezeşte „îngrijorarea"
concrcle pe care intenţionează să guvernului său. NEW YORK 13 (Agerpres) — brie sute de rasişti albi, în rlndu-
le propună S.UA în legătură cu In legătmă cu slliialt.'i internă, înfrinti în încercarea de a se opu rile cărora se aflau şi elevi, au de
activitatea O.N'.U. El a precizai, de preşedintele Kennedy a recmio&cuf monstrat in oraşele Mobile şi Bir-
asemenea, că, cu prilejul sesiunii că încercările de a elimina segre ne cu forţa integrării In 9 şcoli din mingham scandînd „Nu vrem ne
Alabama, rasiştii din acest stat s-au
O.N.U,, se vu Inlilni Li Washington gaţia rasială Iu şcolile din sudul negri". M ulţi dintre ei purtau dra
cu unii miniştri dc externe sosiţi la S.U.A. îniimpină dificultăţi. dedat la „demonstrativ" dc stradă pele şl pancarte sudiste, precum şi
şi provocări. Agenţiile occidentale emblema „Partidului naţional al
de presă relatează că la 12 septem- drepturilor statelor", o mişcare su*
URUGUAY : Un grup de membri ai „Federaţiei studenţilor uni- dislă segregationistă. In acelaşi timp,
O declaraţie a vicecancelarului versltari din Paraguay" au organizat o demonstraţie de protest „persoane necunoscute" au spart
împotriva realegerii dictatorului Sfroessner în funcţia de pre De Gaulle intenţionează să lichideze cu pietre ferestrele şcolilor unda
R.F.G. Erhard şedinte al Paraguayului. au fost admişi copii negri. Ca ur
Senatul francez mare a hotărîril cercurilor redalio*
EONN 13 (Agerpres), ral, tu legătură cu relaţiile economice nare din Alabama, majoritatea ele
vilor albi „boicotează" clasele unde
Vicecancelarul Republicii Federale Inter-oocidentale". El a vorbit în pri Pierderi grele provocate de partizani PARIS 13 (Agerpres). couomiei" să transforme Senatul în* au fost admişi copil negri. Rasiştii
Germane, Erhard, care după cum se mul rînd de eşecul tratativelor dintre După cum scrie săplănilnalul „L'Ex- tr-un Consiliu economic, să-l lipseas au anunţat, de asemenea, că Inten
51ie, urmează să preia pesle cîlva Anglia şi Piaţa comună «alificind trupelor diemiste press" preşedintele de Gaulle inlen- că de funcţiile sale parlamentare, ţionează să Înfiinţeze scoli particu
timp funcţia de cancelar federal, a drept „o nefericire" faptul că Anglia ţionează ca in primăvara anului 1064 să-l translorme lnlr-o Cameră de în lare „rezervate numai albilor" în
rostit o cuvintare la deschidera tir- nu a reuşit să obţină aderarea la a- SAIGON 13 (Agerpres). — coptere. situată la 110 mile sud-est 6ă organizeze un nou referendum, de registrare lără oblecţiunl a hotărâri oraşele din statul Alabama.
ţiului dc automobile din Frankfurl cest organism economic vesl-euro- Agenţiile occidentale dc presă de Saigon. data aceasta in problema lichidării lor guvernamentale. După cum se şlie. evenimentele
pe Main. El a profitat de acest prilej, pean. anunţă că la 12 septembrie patrioţii Mal tlrziu, oficialităţi militare sud- de fapt a celei dc-a doua Camere a „L'Express" arată, de asemenea, că din statul Alabama au fost provo
după cum subliniază agenţia U.P.I., Vicecancelarul, care, după cum au sud-vietnamezi au lansat atacuri pu vietnameze au anunţat că trupele parlamentului, Senatul. După cum se de Gaulle sperînd într-un rezultat fa- cate de admiterea a 24 de copil
„pentru a lansa un avertisment îm subliniat ziarele, nu esle un sprijini ternice in diferite puncte ale Viet diemiste au reocupat cele două ora şlie, Senatul, in care există o puter \orabil pentru el al referendumului, negri In şcolile rezervate albilor.
namului dc sud împotriva poziţiilor şe, provoclnd „pierderi grele" parti Guvernatorul rasist. WaJlace, a or
potriva optimismului care 6-ar putea tor al politicii franceze de izolare a ocupate dc Irupele diemiste. Potri zanilor. „Surse militare americane nică opoziţie faţă de actualul regim intenţionează ca imediat după ţinerea
manifesta în legătură cu evoluţia po Angliei de piala comună, s-a pronun vit agenţiei UPI. partizanii au ocu — transmite agen(ia UPI — au lost s-a pronunţat în repetate rinduri îm Iul să demisioneze din postul dc pre donat trupelor din garda naţională
să împiedice accesul copiilor negri
liticii de „integrare" europeană, în ţat. de asemenea, pentru o Înţele pat oraşele Cai Nuoc şi Dorn Doi, mal puţin optimiste. Ele au declarat potriva planurilor preşedintelui Însăşi şedinte şl să organizeze alegeri pre In acesle şcoli, dar, prinlr-o holâ-
legătură cu perspectivele industriei de gere" înlre cele două organisme eco capitalele a doua districte sud-viet- că partizanii au ocupat două oraşe şl a partidului dc guvernămînt zidenţiale extraordinare intr-o atmos rîre a preşedintelui Kennedy, Între
automobile vesl-germane şi, in gene nomice ale Europei occidentale. nemeze, au distrus posturi întărite şl au provocat pieideri grele tru (U.N R ). Preşedintele şi anturajul său feră favorabilă. Prin aceasta e| speră gul efectiv al gărzilor naţionale din
din jurul unor „sate strategice" şi pelor guvernamentale". Corespon plănuiesc ca sub pretextul „reorga să-şl asigure încă şapte ani deţinerea Alabama a fost încorporat trupelor
au dinamitat o şosea importantă. denţii occidentali de presă menţio nizării sistemului de (Onducere a e- puterii. federale, astfel. Incit ordinul Iul
Wallace nu a pulul fi îndeplinit.
nează in acelaşi timp, că autorită
Arestări în riadul fruntaşilor politici Agenţia Reuter relatează că parti ţile diemiste au tenzurat toate şti
zanii au bombardat cu morlirre o
rile referitoare Ia pierderile trupe
şi a studenţilor sud-vietnamezi importantă bază americană dc eli lor guvernamentale. U n „ p l a n d e s t a b i l i z a r e "
SA1GON 13 (Agerpres). — Potrivit agenţiei, peste 1.000 de î n d e f a v o a r e a o a m e n i l o r m u n c i i
Corespondentul din Saigon al studenţi arestaţi fu (ursul demon Senatorul F. Churcli cere încetarea ajutorului
agenţiei -Associated Press relatează straţiilor de la sfirşitul lunii trecute
din surse oficiale că armata şi po continuă să se afle In închisoare. american pentru Vietnamul de sud Ca urmare a creşterii continue reprezenta 23 ]a sută din Întregul
liţia secretă au operat In cursul u l A lţi 1.000 dc elevi din cursul su a cheltuielilor neproductive şi în buget, tn plan slnt fixate noi im Pentru a pregăti măsurile de
timelor nopţi sule rfe arestări in riu- perior au fost aresta(i In ultimele WASHINGTON 13 (Agerpres). - integrează unei iniţiative mai largi deosebi a creditelor militare, des pozite directe şi indirecte a că austeritate, ministrul de finanţe şl
dul unor Iruntaşi politici şi studen zile. „în mod practic, scrie Associa După cum relatează agenţiile de manifestate de senatori americani tinate forţei atomice de «oc. ma ror povară va fi suportării In ex apoi primul ministru francez s-au
ţilor sud-vicinamczi. S-a anunţat ră ted Press, de cînd ati iin'eput noile piesă americane, senatorul demj- care ai dori ca Washingtonul „să neta franceză a continual sa s<? clusivitate de oamenii muncii înt-etinul îndelung cu o delegaţie
printre cei arestaţi se află fostul ml demonstraţii anliquvernamenlale de crat Frank Church a propus la 12 se scuture" de aliatul compromis devalorizeze in ultima vreme, iar Pentru a-şi manifesta împotrivi a Consiliului naţional at patrona
nistru al educaţiei naţionale, Tran săplămina trecută flecare şcoală din septembrie Senatului S.U.A o rezo — regimul diemist. Agenţia Asso preturile >!\ crească. Spirala infla rea fata de majorarea salariijor lului francez condusă de preşedin
Dinh Thao, împreună cu trei înalţi Saiqon este înconjurată de trupe. luţie cerind încetarea ajutorului ciated Press aminteşte că la înce ţionist A are drepi consecinţe, se guvernul tinde să prezinte un ..ln- tele său. Georges Villier.c. Aceasui
magistrali. dintre care unul a lu Copiii trebuie să străbată şiruri de american pentru Vietnamul de sud putul săptâmlnii acesteia alţi sena rioase dificultăţi economice. A.şa- Jire oficial" deformat al preturi dovedeşte o dală in plus in folo
crai în slujba autorităţilor america in cazul dud guvernul lui Diem nu tori, Carison şi Clark, au pronun numilu) plan guvernamental de sta lor stabilit pe baza preţului a I7fi
ne din Vietnamul de sud şi a prr baionete şl arme automate pină ce lenunlă la politica sa, politică pe ţat discursuri in care au cerut si bilizare aprobat joi de Consiliul articole" pentru a dovedi câ costul sul cui este actualul plan de „su-
biliz.are".
gătit apoi ior(elc dc politic s».id- ajung in dasele lor. în timp ce zia care autorul rezoluţiei o consideră se oprească ajutorul economic «i de Miniştri al Franţei urmăreşte vieţii nu creşte, şi, prin urmare,
vletnamezc. riştii şl fotoreporterii sint ţinuţi la de „represiune". militar acordat de S.U.A. regimului să rezolve aceste diticullăli In in orice majorare a salariilor ar fi Luind runoşiiniă de prevederile
distanţă".
Referlndu-se la atmosfera care Acţiunea senatorului Church se Iui Diem, teresul monopolurilor şl al marilor nejustificată. Prin aceasta se ur acestui plan, organizaţiile sindical#»
domneşte In capitala sud-vietnameza, societăţi bancare pe spinarea cla măreşte crearea unui înveliş po rle toate tendinţele an protestat rn
oqentia Associated Press relevă că Jocurile Balcanice de atletism sei muncitoare. leit pentru planul de „austeritate" hotărîre împotriva noului atentai
„In flecare noapte au loc descin § IP* tlJiJ Q , Măsurile prevăzute in acest plan propus de guvern ,a de trai al oamemlor
deri în locuinţele studenţilor şi In arată că promisiunile făcute oa Raportul anual al organizaţiei dn muncii francez.». Secretarul C.G F .
telectualilor suspectaţi că se opun SOLIA 13 (Agerpres). — Mihali, cronometrai in LSI’’4110. In clasat pe locul doi cu 61,75 m. ; femi menilor muncii din sectorul de stai cooperare si dezvoltere economi Krasucki a arătat că „guvernul se
guvernului. La lumina zilei, conti La lumina reflectoarelor stadionului Proba de săritură in înălţime a fost nin ; 100 m plat Kerkova fRPR.) In re priveşte lichidarea răinîne- că (OCDE) arată că In ultimii pa opune revendicărilor oamenilor
nuă aqentîa, unităli ale poliţiei şi „Vasil Levshi* din Sofia, au început înregistrată o surpriză, victoria reve 11"9H0 ; 800 m. Roikov (!.) 5’ 11"4j 10; rii tn urmă a salariilor acestora tru ani în Franţa s-a Înregistrat muncii in <e priveşte majorarea
trupe înarmate piuă fn dinii se în aseară întrecerile celei de-a 22-a edi nind bulgarului lordanou cu 2,OS m. Plorica Grecescu a terminat, pe locul fată de costul vieţii n-au fost res cea mai mare creştere a preturi salariilor şi nu-şi respeclâ anga
ţii a Jocurilor Balcanice de atletism,
dreaptă spre diferitele puncle din Porumb s-a clasai pe locul trei cu doi cu 2’i re/io. pectate, Iar revendicările legitime lor alimentare din toate ţările vest- jamentele luate privind lichidarea
Saigon, unde se desiăşoară tulbu la cure participă sportivi din RP Al 2,00 m. Alte rezultate înregistrate: După prima zi, in clasamentul mas ale ţăranilor nu au lost luate In europene Raportul subliniază că rămînerii In urmă a salariilor in
rări, şl îndeosebi spre şcoli unde bania, R P . Bulgaria, Grecia, iugo masculin 100 m Bîcivaiov (R.PB.j culin conduce echipa R P Bulgaria consideraţie. Mai mult. măsurile In schimb veniturile marilor trus sectorul public. Planul aprobat de
slavia. R,P. Rornină fi Turcia. Un 10 4/10; 20 km marf Sloikov (R P .B )
elevii demonstrează zilnic. Armata frumos succes a obţinut recordmana 1 h 38'10". Popa (RP.R.) o sosit pi cu 52 puncte urmată de echipele R P amintite includ amputări ale cre turi franceze sini mai ridicate Os- guv'ern urmăreşte să dea înapoi cu
sud-vletnameză păzeşte cu baione ţarii noastre ţa aruncarea discului, locul 2 cu 1 h 39 28 ’6/0 ; 400 m. gar Romine — 46 puncte, Iugoslaviei — ditelor pentru asistenţă socială şi cil ale celorlalte ţări vesrieurope- prisosinlâ patronatului ceea ce
învătăminl. Deşi se prevede o re
43 puncte. Greciei — 19 puncte $i
ta la armă aceste şcoli, dar ştiri Lia Man oliv, învingătoare cu un re duri Tabakov (R P.B.) 52" ; Jurcă Turciei — 10 puncte. La feminin in ducere a efectivelor forţelor arma ne Industrializate. Institutul naţio acesta a fost nevoit să acorde sub
nal de statistică confirmă la rin
presiunea mişcărilor revendicative
despre demonstraţii violente se pot zultat de 53 m. Titlul de campion (R.P.R.) a ocupai locul doi cu 52"4/10; fruntea clasamentului se află echipa te In plan se subliniază că credite dul său că costul vieţii a crescut ale oamenilor muncii".
alta de mal multe ori pe zl din emi balcanic la 800 m. plat a fost cîfti- 10 000 m : Cervan (1.) SO'Ol" ; ciocan R P• Romine cu 22 puncte Urmează le militare vor creşte în anul bu fn Franţa cu 22 la sulă in 1962 C. OPRICS
siile staţiilor de radio ale poliţiei", gat de reprezentantul nostru, Ştefan Beziak (l.) 62,73 m, Drăgulescu s-a RP Bulgaria fi Iugoslavia cu cile getar viitor eu 7,3 la sulă şi vor fată de 1958. comentator agerpre*
20 puncte.
Redacli, Si administraţia ziarului str. 8 K ^ tle nt. 9, laje/on 15 88. 12 75, 15(5. 20,71 taxa p litlU In numerar Wnform aprobării Generale P.T.T.R 40.065
' “ ■ 263’328 dia 6 nol6mbr19 ~ TIPUUJ’ întreprinderea Pollgrallci Hunocloara-Deva.