Page 48 - 1963-09
P. 48
. i-i/e v a
Sfîrşitul analul să ne
PROLETARI DIN fOATB TARILE IJNITI-VA I
cu planul
î n d e p l i n i 7 la toţi indicii
ml socialismului 7/Jlhi£m3k Vom realiza angajamentele
• Magazin (pagini speciali)
(pag. 2-a);
B • Şantier de crea)le înainte de termen
1 4 • Sem inilurlle de toamnă — A devenit o tradiţie ca în fie tuirile de producţie, oamenii au
preocuparea noastri prin
care an colectivul nostru de mun analizat cu simţ de răspundere
cipali (pag. 3-a);
că să-şi îndeplinească înainte de neajunsurile care-şi mai fac loc în
• Greva minerilor din Astu- termen sarcinile de plan şi anga activitatea noastră, au făcut pro
rla continuă s i la amploare jamentele. Planul de producţie pe puneri valoroase pentru îmbună
anul trecut, de pildă, l-am înde tăţirea procesului de producţie.
(pag. 4-a). Conducerea secţiei a luat măsu
Anul XV. Nr. 2711 DUMINICA 13 SEPTEMBRIE 1963 4 pnglnl 20 bani plinit cu două luni înainte de
termen, în condiţiile depăşirii rile corespunzătoare pentru ca a-
productivităţii muncii cu 3.4 la ceste propuneri să fie aplicate în
sută şi realizării a 3.300.000 lei e- timp util în practică. Drept ur
conomii suplimentare Ia preţul mare realizările au început să
SU C C ES D E P L IN de cost. De asemenea, n-am pri crească. Numai în trimestrul II
mit nici o reclamaţie din partea am reuşit să depăşim planul de
beneficiarilor pentru calitatea se- producţie cu 4.000 tone semicocs,
IN N O U L A N Ş C O L A R ! micocsului. productivitatea muncii s-a reali
zat în proporţie de 105 la sută,
Aceste succese ne-au îndemnat
să ne luăm angajamente frumoa iar Ia preţul de cost s-au obţinut
Ml Ine se vor deschide In întreaga pentru majoritatea copiilor, porţile se şi pentru anul în curs, cu toa economii suplimentare dc 550.000
(a ri cursurile şcolilor din învăţă* şcolilor erau tnchlse, au rămas doar te că sarcinile de plan erau mai lei, recuperîndu-se şi la acest in
mint ui de culturi generali, profesio o amintire tristă. Iată de ce slnt pe greu de îndeplinit. Ne-a îndemnat dicator întreaga rămînere în ur
nal si tehnic. Sutele de mit de elevi, deplin Justificate mulţumirea pe care să ne luăm angajamente frumoa ni*. De atunci lună de lună nlanul
tll al oamenilor muncii din uzine $1 învăţătorii şl prolesorll o aduc azi se şi faptul că lucrasem încă din a fost realizat la toţi indicii. De
fabrici, de pe ogoare $1 din Institu partidului şl guvernului. Încrederea, trimestrul IV al anului 1962 cu sigur aceasta, precum şi condi
ţii. a litu rl de tn v itito rll sl profeso optimismul şl voioşia copiilor, care indici la nivelul anului acesta. ţiile pe care le avem create, îm
rii lor, vor pişi Iarăşi pragul şcoli se revarsă ca un torent, dlnd primei Gerul din ianuarie a fost însă preună cu hotărîrea colectivului
lor, hotirîţl si depuni toate eforturile zile de şcoală aspectul unei adevă aşa de aspru îneît, cu toate efor nostru de a munci mai bine —
pentru ca In anul şcolar care începe rate sărbători. turile depuse de noi, ne-a făcut din rîndurile căruia merită o re
s i obtlni noi succese pe drumul cu Măreaţa operă de desivirşlre a să încheiem prima lună a anului marcă deosebită tovarăşii Pricop
ceririi ştiinţei $1 culturii. construcţiei socialismului In patria 1963 cu o rămîncre în urmă de Ioan, Filip Nicolae, Dumitru Ma
In anii noştri, deschiderea noului noastră pune fn lata şcolii şl a ca 3.800 tone semicocs, o producti rin. Nec.şa Miron, Florea Dece-
an şcolar a devenii o sirbiloare pen drelor didactice sarcini măreţe, com vitate realizată doar în proporţie bal, Pîs Nicolae, Ţăroi Dumitru,
tru elevi si educatori, pentru întregul plexe : educarea tineretului In spiri Popescu Viorel ş. a. — ne dă ga
nostru popor muncilor. Inlilnlrca cu tul patriotismului socialist şl al In de 66,5 la sută şi o depăşire la ranţia că sfîrşitul anului ne va
preţul de cost de aproape 700.000
şcoala, cu silile de cursuri, cu labo ternaţionalismului proletar, a dragos lei. Aceasta însă n-a descurajat găsi cu toate angajamentele de
ratoarele, din an In an (ol mal fru tei neţărmurite faţă de partid şl gu colectivul nostru. La îndemnul or păşite.
moase sl mei bine Înzestrate, este vern, a respectului şl admiraţiei faţă ganizaţiei de partid, conducerea Atenţia noastră este concentra
un prilej de bucurie pentru flecare de măreţele realizări ale poporului secţiei a întocmit un plan de mă tă în prezent înspre pregătirea
şcolar, pentru llecare pirinle. încă nostru muncilor, o îmbinare mal suri pentru recuperarea rămîne- condiţiilor pentru realizarea
nidodati fn Istoria poporului nostru strlnsă a Invătimtntulul cu practica exemplară a planului pe anul
bucuria revederii cu şcoala, cu !n- construcţiei socialiste, ridicarea Iul rii în urmă în cel mai scurt timp. 1964. Vrem să lucrăm şi în anul
v i(ito rll sl profesorii ei, n-a fosl pen Ia nivelul exigenţelor pe care le im Obiectivele din planul de măsuri acesta încă din trimestrul IV cu
tru elevi atit de puternici si sărbă pune progresul ştiinţei şl culturii, se referă îndeosebi la folosirea indici la nivelul anului viitor. Pen
torească ca azi. Grija partidului sl dezvoltarea economiei noastre naţio mai bună a capacităţii de pro tru aceasta încă de pe acum ne
guvernului pentru a asigura tineretu nale. ducţie. Aceste măsuri, aplicate în preocupăm de pregătirile de iar
lui o creştere sl o educare sănătoasă înfăptuirea aceslor cerinţe este tocmai, împreună cu elanul şi nă, pentru a evita surprizele fă
priceperea oamenilor, au făcut să
se reflecţi din plin In condiţiile mi
strlns legată de munca entuziastă a obţinem performante deosebite cute de gerul din anul trecut.
nunate de sludiu sl ln v iţitu ri, In nu învăţătorilor şl profesorilor, de ab Este necesar să primim însă
meroasele scoli noi care Iau illn ti la cuptoarele carbofluid. Aşa am
negaţia cu care aceştia Îşi pun în ajuns să avem la cuptoare o pro mai mult sprijin din partea
an de an. In înzestrarea celor exis treaga lor capacitate creatoare In I. C. S. Hunedoara, care mai are
tente cu tot ce au nevoie şcolarii slujba creşterii şl educării copiilor ductivitate cu 80 tone pe zi si încă lucrări restante la Călan.
pentru a se Instrui $i educa. cuptor mai mare decît cea prevă
oamenilor muncii, dc aportul deosebit zută în proiect. Este vorba de execuţia etapei a
In timpul vacanţei, dnd mii de pio al organizaţiilor de partid, organiza Il-a a depozitului de cărbune,
nieri si şcolari şi-au petrecut zile ţiilor U.T.M. şl de pionieri. Instrui- In acest fel am reuşit să depă montarea suflantelor de gaz, ter
de neuitat tn taberele de la munte rea şi educarea elevilor solicită din şim planul de producţie pe pri minarea lucrărilor de la bateria
sau mare. in tovirişia excursiilor sl partea organizaţiilor de partid o mun mul trimestru cu 700 tone semi a ITI-a şi altele. Tovarăşii de la
a jocurilor, mîlnl grijulii au pregitlt că creatoare, permanentă, o îndru cocs, iar productivitatea muncii I.C.S H. trebuie să înţeleagă că
llecare scoală fn haine noi, de sir- mare alenlă sl plină de grijă a or s-o realizăm în proporţie de 101,3
hitoare, pentru ca el si găsească ganizaţiilor U.T.M. sl de pionieri. Ri la sută. La preţul de cost n-am aceste lucrări ne sînt de mare
încă din prima zi cele mal bune dicarea neîntreruptă a muncii educa reuşit să recuperăm însă decît trebuinţă şi că de ele depind în
condiţii de studiu $1 învăţături. Şcoli tive în şcoală şl in afara el. asigura 200.000 lei. mare măsură realizările viitoare
sl s ili de clasă noi au fost construite rea conţinutului ştiinţific al învăţă- Succesele obţinute îndeosebi în ale colectivului nostru.
tn acest timp la oraşe Şi sate, labo mintului, desfăşurarea lui la nivelul luna martie au însufleţit colecti ing. ADRIAN STOÎCOI
ratoarele dotate cu material didadlc, sarcinilor trasate de partid, cer comi vul nostru de muncă. In adună şeful secţiei semicocs
sălile de cursuri cu mobilier nou, Iar tetelor raionale şl orăşeneşti de rile generale de partid, în consfă Uzina „Victoria" Călan
programele şcolare şl manualele re partid, să sprijine şi să îndrume
vizuite şt îmbunătăţite. Numai In re zl de zl organizaţiile de partid Peste prevederile
giunea noastri, o dată cu deschiderea din şcoli, să asigure dezbate L a o d i h n ă ş i t r a t a m e n t Continuă Coleefie
cursurilor, vor li date In folosinţă 108 rea fn aceste organizaţii a celor mat contractelor farmaceutică
s ili de clasă noi, Iar p in i la silrşl- Importante probleme privind înşirui Cu llecare an ce trece sporeşte tot mai mult numărul cons şirul succeselor
tul anului se vor mal da tn folosinţă Aplicarea pe scară tot mai lar tructorilor hunedoreni care işl petrec concediul de odihnă pentru muzeu
rea şl educarea elevilor. In staţiunile balnco-dimaterice de la munte şi marc.
tnci 57. Pentru reparaţiile capitale, ce gă a regulilor agrotehnice înain Furnaliştii de la secţia l-a furnale
Astăzi/ nimic nu-l împiedică pe Numai in primele 8 luni ale acestui an, prin grija comi De curînd a intrat
au fost efectuate fn vara aceasta la copiii patriei noastre să înveţe cit mal tate a permis gospodăriilor co tetului sindicatului de la I.C.S. Hunedoara, peste 1380 de sa a C. S. Hunedoara continuă şirul In posesia Muzeului
unele şcoli, a fost repartizată suma lective din raionul Haţeg să ob lariaţi au fost trimişi in staţiunile de odihnă şl tratament succeselor. După ce au încheiat pri regional din Deva o
bine, să-şl făurească cele mal în
de 1.382.000 lei. Faţă de anul trecut drăzneţe visuri şi să şi le împlineas ţină recolte sporite de cereale. din (ară. mele 8 luni ale anului cu o depăşire Interesantă colecţie
numărul elevilor cuprinşi In şcoli va In vederea realizării unor ve a planului de producţie de 1631 to de obiecte, cărţi ve $
că. Singura lor grijă esle de a În $
fl în acest an cu peste 7.000 mal nituri băneşti însemnate şi în do M uncă 110*000 fei venituri ne fontă, el şi-au intensilicat efor chi şi reţele privind
văţa zl de zi, de a munci cu slrgu-
mare. rinţa de a-şi aduce o contribuţie turile pentru realizarea integrală a Începuturile practicii
inţă şl elan tineresc tar datoria noas T p atriotică din legumicultura farmaceutice In Tran T
In urma dezvoltării continue a In- tră esle de a-i ajuta să-şi împlineas tot mai de scamă la formarea angajamentelor anuale. Furnaliştii silvania. Documen
viţim întulul, pe lingă cele peste 4.000 că visurile, să-şi însuşească cil mal fondului centralizat de produse Peste tot, în oraşe Anul acesta colectiviftii din Io au acordat o deosebită atenţie ri tele găsite datează
de cadre didactice existente fn re agricole al statului, pînă în pre le şi satele regiunii te fii, raionul Haţeg, au extins mult dicării temperaturii aerului insuflat de la sfîrşitul orîn-
temeinic ştiinţa şi cultura pentru a noastre s-au făcut in
giune, in anul acesta au fost reparti deveni oameni capabili de măreţele zent gospodăriile colective din a- I aceste zile intense suprafaţa cultivată cu legume fi In furnale, prăjirii corespunzătoare duirii feudale. I
zaţi la şcolile de 4 şl de 8 ani încă cest raion au hotărît să predea zarzavaturi. Fiind bine îngrijite, a sideritei şi respectării procesului Colecţia a fost do
sarcini ce ne stau In faţă. pregătiri In vederea culturile dau prodiu(ii frumoase.
189 de profesori, învăţitori şi educa peste prevederile iniţiale ale con Începerii noului an tehnologic. Ca urmare, în primele 13 nată de către un
toare care vor intregl frontul de Acum. la început de nou an şcolar, tractelor 123 tone grîu. R şcolar al Invăţămin- Fina acum din valorificarea prin zile din luna în curs au produs 300 grup de salariaţi ai R
urăm tuturor elevilor, învăţătorilor cooperativă a rofiilor, ardeilor, ver-
muncă al intelectualităţii noastre pro lului elementar, me tone fontă peste plan. Oficiului farmaceutic
şl profesorilor, succes deplin in mun In fruntea acţiunii de suplimen zei, castraveţilor ele., s-ou reali regional.
gresiste. diu şi superior. zat venituri dc peste 110.000 lei. Succese de seamă au obţinut fur
ca lor, rezultate cil mal bune fn tare a prevederilor contractuale
Incrcdinţîndu-le nobila misiune de Curăţenia si înfru naliştii de aici şi tn ce priveşte îm PETRE JURCONI
procesul inslructiv-educaliv, pe mă se situează colectiviştii din Bă- I corespondent
a creşte şl educa tineretul patriei museţarea şcolilor şi bunătăţirea calităţii fontei. Astfel,
sura g rijii şl preţuirii de care se răşti, Berthelot, Toteşti, Sinpe- a sălilor de clasă a Bogat program
noastre, de a-1 înarma cu cunoştinţe faţă de 3,5 la 6ută admis, ei au re
lir ic e , de a-i forma concepţia ma- bucură din partea partidului şi gu tru ele. preocupat şi comite de expuneri dus declasatele în august la 1,54 la Cărţi
Icrlalist-dialcctică despre natură şi vernului, a întregului nostru popor A. MAGUREANU tul orăşenesc al fe sută, iar în septembrie la 0,23 la sută. şi rechizite
societate, partidul şi guvernul nostru muncilor. corespondent meilor din Vulcan, In săptămîna ce s-a încheiat,
oraşul regional Pe Casa raională de cultură din
au creat învăţătorilor şi profesorilor troşani. Peste pa Excursii la Tg.-Jiuşi Mediaş La „Librăria noas
condiţii de muncă şl de viaţi dintre truzeci de gospo Brad a organizat la întreprinde tră" din Petrila s-a
cele mal bune. Cadrele didactice sint Sfîrşit de v a c a n ţă dine, mobilizate de rile şi instituţiile din localitate tn cursul zilei de astăzi un grup depus o intensă ac
astăzi stimate şi apreciate de între deputatele l.aura G.j- un bogat program de expuneri. alcătuit din 05 muncitori, tehnici tivitate pentru a pu
eni fi ingineri de la Uzina Victo
gul nostru popor muncilor. Rămii cu bine, litoral de aur I Urării noastre îi răspund ecouri; $ vriliu, Valeria Jula, In cadrul acestuia au fost dez ria Călan au plecat ia excursie ta ne la dispoziţia ele s
Plecăm din lumea ta de basm si vrajă, La revedere-n vara viitoare. Ana Pozssnyi si în bătute teme ca : ,,Soarele şi via vilor oît mai multe
Mulţi dintre învăţătorii şi profe văţătoarea Bălăcea- Fg.-Jiu. Excnrsioniflii vor vizita ora cârti şi rechizite şco
sorii mai in vîrsti şi-aduc cu amă Apele numai, alerqînd pe plajă, Alle-nălţimi şi frumuseţi ne-aşleaplă T nu Olimpia au par ta pe pămînt", „Adevărul despre şul Tg-Jiu fi vor viziona meciul lare. Fiind bine a- T
răciune aminte de vremurile de altăda Vor aduna al scoicilor tezaur, Să-mbogăţim memoria cu ele — ticipat, prestind nu credinţa în suflet şi nemurire", de fotbal dinlre Pandurii fi Victo provizionată, numai
tă. cind prestigiul şi demnitatea lor le Si pescăruşii gîndurilor Încă Un univers de litere $i slele — meroase ore de mun „Despre prietenie, tovărăşie, dra ria Călan. In primele zile ale
goste", „Chipul moral al omului
erau ştirbite, cind guvernele burghe- Escaladat vioi, treaplă cu treaptă. Alt grup de 34 muncitori dc la lunii septembrie au
Te vor străbatc-n limpede plutire » că patriotică, la pre- nou", „Comunismul şi pacea" V. M. Cugir au plecat cu autocarul I
zo-moşlereşli ii lipseau de dreptul de I la Mediaf unde vor vizita oroţitl fi fost vindule eărti si
a munci, cind erau desconsideraţi nu Eşti prea frumos, să-ncapi in aminltre Îmbrăţişări şi 6incere cuvinte (fălirea si pavoaza şi altele. vor viziona meciul dinlre Gaz Me rechizite şcolare pes
numai ca educatori dar şi ca oa Ca ceru-n apa-albastră şi adincă. Vibrează-n noi la gindul revederii. rea şcolii din locali Expunerile amintite au fost tan fi A. S. Cugir. te sarcina de plan
în valoare de 3.009
meni. Vremurile acelea, cind mulţi Profesorii, elevii, pionierii R tate. Printre cele urmărite cu viu interes de nu Ambele excursii au fost organiza lei. R
slufltori al şcolii erau lisaţi pe Munţi cu poteci, cu peşleri. cu izvoare, Se-ntimpinâ cu dragosie fierbinte. care au participat meroşi oameni ai muncii. te de O N i , Carpu(i. Merită subliniat şi
drumuri, si trăiască in mizerie, cind Cu focuri mari de tabără-n platouri TRAIAN FIL1MON la aceasta acţiune faptul că întregul co
I sa numără Elena Cu- O nouă culegere de folclor lectiv care munceşte I
gercan, Ghizela Deak, aici dovedeşte o a-
Elisabeta Berkovict După volumul intitulat „Tinere de prol. C. Clemente Noua cule tentie deosebită ser
gere cuprinde piese în mare ma
v.\ (T & e in iU n ive . c il f.e o a la ...'» ^ lozefina Imling, Iri- ţe fără bălrînetc". Casa regiona virii elevilor cu ma
joritate din floclorul contempo
V . V . V na Clmpeanu, Virgi- lă a crealiei populare a prezen ran ce cinlă viata nouă din sa terialele si rechizite
tat pentru tipărire întreprinderii
nia Proţa si altele. poligrafice din Deva o nouă cu tul colectivizat, hărnicia oameni le solicitate.
Septembrie... început <ie toamna — Anul acesta încă. fi „matur i- restrelor, ifi vor oftepta elevii cu T. ELENA legere de folclor cu titlul ,,Flu- lor muncii de pe plaiurile hune- P. GA1NA
bogată în roade, în culoare fi aro la te a A p o i, in toamna viitoare, la mobilierul completat, numeroase eu corespondentă ieraş miiidru-nflorit'1, întocmită dorene. corespondent
* me, fi. ca de fiecare data în acest facultate — ifi croiesc anticipat pla mobilier nou (pentru noul mobilier
anotimp. început de drum pentru nuri „absolvenfii", cei ce păfcsc in s-au cheltuit, in regiune, circa 4 mi
i mii fi mii dc copii ui patriei — des ultimul an de studiu al frolii ine lioane lei) ; laboratoarele de fizică, Au terminat
ffiinte naturale si chimie, sălile de
dii.
chiderea unui nou an fcolur. Sărbă
torescul eveniment e afteptal cu ne întrebări, frămintări, planuri de material didactic, au fosl înzestrate
răbdare fi mai ales cu emolie atit de viitor, bucuria reintilnirii cu colegii, cu aparatură nouă. cu planfe. schi recoltatul finului
cei ce vor face acum prunul pas pe cu învăţătorii fi profesorii — Intui te. hărţi, mulaje, substanţe ele., ma
calea luminoasă a învăţăturii cit fi in preajma zilei atit de aştepta teriale ce vor uşura elevilor in su fi rea Consiliul de conducere al G.A.G
de cei care, după bucuriile vacan ce marchează începutul noului an materiei predate, le vor forma de din Demsuş şl organizaţia de partid,
tei. se reîntorc cu forte noi la a Şcolar. prinderi de activitate practică. Pen
munco temeinică, studiul materiei tru înzestrarea şcolilor cu material manifesllnd grija cuvenită pentru re
predate in fcoală. De citeva iile. didactic stalul a cheltuit numai în coltarea la timp a fînetelor naturale,
pregătirile pentru acest început de regiunea noastră aproape l 500.000 au luat la vreme măsurile cuvenite,
■ drum se desfăfnară eu o deosebită 3tue.m n(uei leii in fine. elevii vor fi intiinpi- Repartizlnd din timp suprafeţele ce
intensitate. In magazine copiii, in- nafi in scoală cu dragosie părinteas trebuiau recoltate de către fiecare
f sofi(i de Pariuli, ifi probează uni că de cadrele didactice — învăţă brigadă, s-au îngrijit ca munca să
formele ; in papetarii, articolele cete tori ji profesori — bine pregătiţi, fie astfel organizată Incit cositul fi
mai căutate sint acum rechizitele : „Oare cum o să fie la fcoală1 entliziafti. Acejtia vor inmina co nului, strinsul şi transportul acestuia
liniare fi echere, raportoare, trusa de „Cum va arăta fcoala noastră tn piilor din clasele l-VIl minunatul
desen, caiete ctc. ; in librării, elevii acest an" ?, „S-au făcut oare schim dar. manualele gratuite; o nouă do să se facă cit mai repede. Datorită
ce au trecut de clasa a Vll-a răs bări in clasă" ? — acestea sint doar vadă a grijii partidului fi guvernu acestor măsuri colectiviştii din Dem
foiesc cur in fi, înainte ori imediat citeva dintre problemele pe care fi lui pentru fiii oamenilor muncii Va suş au reuşit să recolteze în Între
■ după cumpărare, noile manuale re le ridică acum, firesc, tinerii şcolari loarea acestor manuale, ce se vor gime finul de pe toate cele 349 ha.
Răspunsul îl vor avea cu prompti
•» cent iefiie din tipografii. Pe stradă tudine chiar în Prima zi. la cel din- distribui in regiunea noastră, se ri pe care le are gospodăria, să tran
ori acasă, in familie, tema discuţii dică la 2 031.410 lei. sporte şl să depoziteze în clăi flnu!
lor Preferate este. invariabil in le iii contact cu. fcoaia. Clădirile fcoli- ...Afiine începe fcoala, un drum de pe suprafaţa de 185 ha.
*• gătură cu noul an şcolar. lor au fost din timp reparate, zugră nou in care munca plină de sirguin- Merită a fl evidenţiat sl faptul că
vite fi curăfate, cu un cuvint îm
— Oare cum o să fie la scoală1 brăcate in straie noi, strălucitoare. In lă a copiilor le va aduce satisfac plnâ acum aîd s-au Insilozat 280 tone
— întreabă (pentru a cita oară ?) multe localităţi ale regiunii, la Pe ţii nebănuite, va lumina de bucu
eu ochi mari, cei ce vor intra în tro fani, Lupeni, llia, Vorfa fi altele, rie felele 'cadrelor didactice, ale pă nutreţuri din cele 360 planificate şi că
clasa l. rinţilor. Miine. cu braţele încărcate s-au făcut şi peste 50 tone de frunzare
copiii vor păfi in fcoli noi, moder pentru oî. Muncind in acelaşi ritm
— In prima :i de scoală, cind ni de flori, expresie a sentimentului de coleclivistii din Demsuş vor termina
se vor împărţi manualele gratuite, ne. înzestrate cu lot necesarul des- încredere fi preţuire, elevii se vor în curînd transportul întregii canti
(ăfurării in condiţii optime a pro
ne vom reintilni din nou. toată cla reintilni cu şcoala, cu cadrele .di tăţi de fîn. vor putea depăşi planul
cesului inslrucliv-educativ. Clasele,
sa — rostesc cu bucurie in glas ele dactice. , Ia nutreţuri insilozale, aşa cum şi-au
vii de la „elementar". luminoase, cu flori In cerceveaua fe y. GHIŞ La G. A. ,S. din Mintia recoltatul şi localul porumbului pentru Insiiozarc se face mecanizat. propus şi vor putea face cit mal
In fotografiei mecanizatorul A chim Clbu In timpul lucrului. multe frunzare.
W . W . V . V . ,«,a S % S W A ,i V <W W . ,.V o ,« W r « V A W A S W iV A S W a W iW « V A ,e W a V i,i W A ^