Page 49 - 1963-09

Nr. 2711
Paţ. 2 Dramul soctalhmalvt
M M M B B m l ____U1£3B1B

Pe ţărmurile unei mări

v.w.w.v.w.'. d i g • • w . w .
p ă r u v *
*a In 1959 un grup de geologi «o- ieşind doar rdreorl pe uscat. Dino- \
v iot ici în frunte cu L, D. Kudlna zaurul era, aşadar, adaptat attt %
\ au lucrat 1n regiunea depresiunii
pentru viata terestră cit şl pentru
»" ZaLsan din Kazahstanul răsăritean. cea acvatică.
Infima* sîngeîe £ Se ştia de mult că depresiunea In epoci geologice mal Ilr7.ll
»• ZAlsan prezintă
un mare IntercA
o © • pentru paleontologi. OAmentt de marea se restrîngAâ treplat, tar
şi circulaţia sîngeluî ştllntă au stabilit câ In regiunea vegetalele şl animalele dispăreau.
unde este situat astăzi lacul Zal-
Punctul de alrâe- Nu-I de mirare că grupul dă \
• Sîngcle reprezintă cam a douăs­ repaus. Cu toate că Intervalele dc »* săn. Intr-o epocă geologică dc
ţie al expoziţiei geologi condus de L D Kudina A «2
prezecea parte din greutatea corpu­ repaus stnt scurte, toiuşl din 24 de J* mult apusă se întindea o mare
organizate de Co­ ore Inima nu munceşte în total decît •" uriaşă. Pe ţărmurile el creşteau fe- manifestat un Interes dco<eţ)It ®®
mitelui Internaţio­ lui, adică un om care cîntîlreşte 70
dc kg are circa şase litri de singe. nouă ore. restul timpului se odihneşte. [• rlgl arborescente şi plante de spe- pentru vechile nisipuri cuartifere Jj
nal al Crucii Roşii “2 ele Equisetaceae, care atingeau o
la Geneva 11 cons­ • Culoarea roşie a 6tngelui se da- • Drumul prin vasele sanguine este 2« înălţime de 30—40 m. Ei ştiau doar efl In depozitele aşa- 2*
tituie groapa cu toreşte hemoglobinei. In timpul res­ parcurs de singe Intr-un minut, după zisului Paleogen In Uniunea Sovie- 2*
şerpi vctiltidţ). In piraţiei, acea6t6 se combină cu oxi­ care d revine din nou In inimă. In % Pc atunci clima era aici caldă şl tică nu s-au găsit aproape nicio-
flecare zi, o mare genul din aer pe care 11 poArlâ In tot arterele mari, singcle circulă cu o vi­ «* umedă. In desişuri umblau dino- dată rftrtiăşile de animale din Acea *2
mulţime de gene­ corpul. In organism hemoglobina se teză de 50 cm pe secundă, tn vede 2» zanrl gigantici. Dimensiunile lor
rezi se adună la combină cu bioxidul de carbon eli­ — cu cîroa 15 cenlimeLrl pe secundă, % dc la cap la coadă erau de 20— perioadă \
margihfeâ „grOpii" minat tn cadrul metabolismului 3l îl Iar In capilare cu mai puţin de un mi­ 2* 25 m. Dinozaurii aveau capul neo- Intr-una din regiunile parcurse «J
4
adăpostind 50 de duce In plămfnî. limetru pe secundă. bişniill de mic, gltul şl coada foarte de geologi alentia cercetătlrtlor a
reptile, pentru a • Hemoglobina nu este dizolvată • Lungimea totală a vaselor san­ •» lungi, labele groase ca nişte stîlpl. fost atrasă de o Îngrămădire de ,f»
asista la o demon­ insă In singe. ci cuprinsă tn globulele guine din corpul omului este de peste ■* Membrele din fală erau mal scurte găoace sllico-calcare. Geologii nu „■
straţie privind ex­ roşii, numite erilrocite. Intr-un m ili­ 100.000 km. Cifra este at1t de mare 2* declt cele din spate. DCŞI masive sl
tracţia veninului metru de sînge există in medie cinci au căzut de acord asupra originii 2*
din colţii şerpilor. milioane de eritrocite, iar numărul lor pentru că cuprinde şi lungimea capi­ 2® greoaie, aceste animale umblau «■ :j
larelor. Acestea sini mici dar multe 2» uşor pe păminl. dar ele trăiau mal
total in stngele unui om este de Această problemă a fost solutlo- J,
HO.000.000.000.000. Diametrul unei eri­ — pe un centimetru patrat de tesut •2 cu scamă In api — 1n mlaştini şi nată la Academia de Ştilnle a •*
trocite este de 7,5 microni, iar supra­ muscular, revin aproximativ 250.060 oj în diverse bazine dc apă dulce, R.S.S. Kazahe. Oamenii de şlllnţă !j
faţa lor totală — de peste 3.000 m.p de capilare. m w , v . V i v . v A > au ajuns la concluzia că geologii l*
Dacă s-ar lega erltrocitele din singe
una de alta, s-ar forma un lanţ lung gâslseTfi găoacea unor ouă de dino- 2»
zaur. Vtrsta lor a fost apreciată \
de circa 200000 km care ar putea în­
Elementele transuranice în natură conjura de cinci ori ecuatorul pămîn Ia 300 milioane de ani.
lui.
Descoperirea
geologilor a fost ®2
• Pulsul normal al omului este de folosită 01 prilejul întocmirii Atla-
Elementele transuranice sini un nu de mult se credea că pluloniul Ciulul dc laborator cu O viată scur­ vreo 70 de bătăi pe minut. In timpul
vlăstar al tehnicii moderne. Labora­ este ultimul dement, din tabloul pe­ tă. d izotopul lui caic se caracteri­ somnului el se reduce lâ vreo 40 de sulul paleogeograflc al U.R.S.S.
toare cu Afmrataj complex, reactoare riodic al lui Mendelecv, cmc se mai zează printr-o existentă lungă. bătăi. Iar in timpul unei munci In­ ♦ •W .V a W v .v .^ v « v . V .V . v .v .
nucleare — iota „ zăcămintelem de un­ iutii neţi e pe planeta noudră. Intr-adevăr, in urma cercetărilor tense. creşte la 200 bătăi pp minut.
de se extrag cu cheltuirea unor can­ Totufi, cercetările recente efectua­ eleetuale. s-a identificat curiul 21 i.
tităţi urutfc de energic caniilăti in­ te de un grup de fizicieni fi chimifli izotop cu o viată lungă, al cărui timp In 24 dc ore. inima se contractă de Pinguinii în ajutorul
fime de aceste elemente, care, du ful sovietici, sub conducerea lui V. V. dc înjumătăţite a fost evaluat la apro­ peste 100.000 de ori. Iar tn 70 de ani rO m .......
cum se credea, nu există in nat mă. Cerdinţev. au infirmat această pă­ ximativ 25 milioane de ani. Prin de viaţă — de 2600.000.000 ori. geologilor
După părerea generala chiar dacă ele rere. urmare, în nat mă există ineă un cle­ • La fiecare bălaie inima respinge ‘ Vni'
au existat in perioade timpurii din S-nu semnalat nu o dată cazuri ci ml ment hamuranie ! cam 75 de centimetri cubi de singe,
istoria geologică, fană fi urmele lor mostra cercetată se dovedea a fi mai Dar produsele intermediare dc de­ adică aproximativ cinci litri pe minut. Pinguinii pot ajuta pe om In stu­
an dispărut in cei 5-6 miliarde de radioactivă dceit era dc aftrpta! fi­ zintegrare a raliului sini piutoninl L.i prima privire aceste cifre nu fac dierea construcţiei geologice a păr­
ani de existentă a Pămintului. nind seama de cantitatea de de­ 243. am crin ui 243, neptuniu! 210, ţilor Antarctidei ascunse sub carapa­
Dar, la sffrfilul anilor 40 in natură mente radioactive conţinute in acesta pluloniul 230. Americiu! 215 are o o impresie deosebită. In 24 de ore, cea de gheafâ.
s-a descoperit un clement tranxuranic fi de f&odaxele intcnncdiarc de dezin­ durată a vieţii dc 7.050 dr ani. prin inima respinge 7,5 tone de singe, ceea G eologul p o la r Pavel V oronov a ob­
— pluloniul. S-a constatat ca acest tegrare. turnare, aincririul. la fel ca fi plu­ cc înseamnă foarte mult. lnlr-un an ţin u i date interesante in urm a stu­
element. „dispărui° se găscfle intr-o toniu! fi curiul, trebuie să existe în această cantitate se ridică la peste 3 d ie rii p ie tric e le lo r găsite in stom acul
serie de minerale de uraniu fi toriu. După identificarea plutoni ului in natură. După o nouă scrie dr mătu­ milioane litri. Iar fnlr-o vîală de om. unui p u i de p in g u in im p e ria l, tn v ir-
C'e-i drept, pluloniul se găscfle in na­ minereuri de uraniu s-a constatat că rători, această ipoteză s-a verif icat la aproximativ 250 milioane litri. A- stă de 6 lu n i, găsit îngheţai in ap ro ­
tură tn cănhtăli extrem de mici — in majoritatea cazurilor tocmai pre­ Intr-adevăr, in mostrele cercetate s-a ceasta muncă uriaşă este efectuată piere de O bservatorul M irn fi.
citeva zecimi de miliardime de grame zenta Ini determină activitatea „ex­ identificat fi prezenta amendai u i! de o mică pompă care nu ctnlăreşlc D upă părerea o m u lu i de ftiin ţă ,
la o tonă de rocă Şi lolufi el se do- cesiva\ De atunci s-a statornicit pă­ Ce-i drept, conţinutul de eiiriu în p in g u in ii im p e ria li a d u lfi care trăiesc
rerea că atunci cind sc înregistrează
zeată adl pe cale chimică, cit fi cu natură este infim: în mostrele cr'rcr- rlo'il vreo 300 de grame
a} ut firul unor met ude precise de mă­ o activitate mai mare a mostrei ili­ ht'c el nu depăşea citeva sutimi de • Munca efectuată de Inimă tn 24 tn la rg u l m ă rii sau pe gheaţa m ă rii,
surare a radioactivităţii. cit cea prevăzută, acest „exces" se milioane de procente, iar pentru con­ de ore, este de circa 10.000 kilogram- aruncă p ie tre pe fu n d u l m ă rii a tun ci
explică plin pcrczcn(a plnloninhn
Modul de apariţie a plutnniul ui a ţinutul mediu in scoarţa Pămintului metrl, adică un lum i mecanic care cin d scormonesc tn căutare de h ra ­
7 otuţi, examinind compoziţia izO-
fost dezlegat relativ nfor, intrudt a- topică a unor minerale radioactive, acest conţinut era dc ordinul a 10 sau poate ridica o greutate de 10 kg la o f vâj nă Dacă adm item că p ie trice le le g ă ­
cesi element fusese ob(inut iniţial pe J'tO milianlimi dc procent Totufi s-n site tn stom acul p in g u in u lu i eu fost
cale aitijicială: un neutron care se grupul condus de V.V. Cerdinlev a dovedit că. in afara plutnniului, pe înălţime de 1.000 m. In Aproximativ T :
degajă tn cursul dezintegrării unui stabilit că intr-o scrie întreagă dc Pămint există fî curiul. precum fi 70 de ani. inima efectuează o mun­ H S P w g lia adunate In lo c u ri d ife rite care s-au
nucleu de uraniu 23S sun uraniu 255, cazuri totalitatea activităţii clemen­ neptuniu! fi umeri ciul nativ, fi că, că cu care se poate ridica o greutate rid ic a t de pe fu n d u l M ă rii lu i Davies,
ihtilnind in călca Sa nucleul unui uit telor radioactive ('uraniul, loriul, plu­ « f i după părerea lu i V oronov, ele pot f i
ton iul şi pindmelc radioactive inter­
atom de uraniu 238, este captat de a- prin urinare, clementele transuranice, de 10.000 kg la o înălţime de 16.000 considerate „o probă o rig in a lă de se­
i'csta din urmă, ceea ce duce la ge­ mediare de dezintegrare) este lot a fi piuă la curia inclusiv, sint generate m. d im e n t 'de pe fu n d u l m ă rii” . D eoare­
inferioară aclivitiifii observate! Cer­
nerarea unui nucleu de plutoniu 239. nu numai în laboratoare fi fn subsolul • Deşi efectuează o muncă atît de
Pe acest principiu se întemeiază f i pre­ cetătorii au ajuns la concluzia că, din stelelor, ci fi pe planeta noastră. ce aceste sedimente, apar d in m ate­
pararea industrială a pluloninlui in moment cc prczcufa pluloninlui fî a uriaşă, inima nu obofceşle. Ea 6e o- Pentru prima oară după foarîe mul|i ani, In Kenya, fin Imediata apro­ ria lu l adus ’de m orene de pe con­
reactoare. D a r in condiţii naturale, produselor dc dezintegrare a acestu­ 1 REZETOV dilvneşte cind omul este In stare de piere a Ecuatorului, a nins. tin e n t, itu d iirid u -s e p ie trice le le d in
in calea neutronului se află de mii fi ia nu poate explica anomalia obser­ IN POTO: Tinere Iele Judndu-ie
milioane de ori mai multe nuclee de vată. trebuie căutat un alt clement cu zăpada pe care o văd pentru stom acul p in g u in ilo r, se jpot obţine da­
alte elemente, din care se compune radioactiv care nu se captează prin te valoroase eu P riv ire la construc*
minerâlul sau roca respectivă. D e A- mijloace chimice.. primă oară. fia geologică a !'A n ta rctid e i. ** ■
ceca estâ alit de mică „produciia" La studierea mostrelor ,.stranii*
in „reactoarele nucleare" naturale. s-a constatat un exces dc uraniu 2)5
în comparativ eu cantitatea lai sta­
Dar, din moment ce izotopii de plu­
toniu trăiesc mii, zeci de mii fi chifir bilită pe calc teoretică. Dar. uraniul L ăcustele - o paco ste
zeci de milioane de ani, durata viefii 235 este produsul final dc dezintegra­
altor elemente transuranice nu juS- re a eitriului — element transnranic
iifica in mod vădit speran(e ca ele preparat in laborator. Dacă astfel 9 Dc cind au apărui oameni pe • Păsările trăiesc In rhunţi la o recomandă creşterea hipopotamilor O dală, cind Insula ale Imperiului antic f n 1478, în Re»pu-
sâ poată fi intîlnile in natură. Piuă stau lu c ru rile , in natură există nu pămint s-au născul 77 miliarde de Înălţime de cel mult 4.500 de rhetri ? Cipru a fost Inva­ din Egipt, este Înfăţi­ 1 bllca Veneţia pes­
pentru carne, deoarece s-a stabilit dată de lăaiste. loaii- te 30.000 de persoane
persoane ? In prezent, pe planeta Ciţiva (luturi au lost descoperiţi la şat nn arici mîndnd
cS ea este mat economicoasă declt torll au adunat 1.300 au pierit de foame din
noastră trăiesc circa patru la sută înălţimea de 6.000 de metri. Se pare Creşterea cornutelor ? Pe de altă tone de ouă de lăcus­ 0 lăcustă. 0 altă Ima­ cauza Invaziilor lă­
din numărul celor care au locuit pe
Un război G U sfîrşit original această planelă de cind există ome­ că vietăţile care trăiesc la ceă mal parte, carnea de hipopotam conţine te. adică peste 50 de gine antică a lăcustei custelor.
mare fnâtţftne sint păianjenii. El re­
nirea, afirmă oamenii de ştiinţă k. zistă chfar la 7.500 de metri, hră- mal multă albumlnă declt carnea miliarde de ouă. datează din anul 2000
Războiul dintre Blrmania şi Siam mate au holăril 6ă termine războiul f n 1945 un „nor" f n lfpsă de elta
dezlănţuit în anul 1767 s-a terminal prinlr-o întrecere in domeniul con­ Wcllmayer şi F, Lorlmnn, care ău riindu-Se cu ceea ce IA aduce vîntul. oricărui animal domestic. A de lăaiste s-a ri­ 1 e n. ^alimente, loeuilorll
înlr-un mod foarte original. strucţiilor. Fiecare din părlilc beli­ lărut calcule Inceplnd cu anul • In întreaga lume se produc • In regiunea anomaliei magnelloe dicat lntr-o dimineaţă 1 n 1945 In pustiul bnor tărl din Ori­
Războiul a fost Început de Birma- gerante urma să construiască o pa­ N>0.000 înainte de era nouslră şl anual 2.000 de miliarde kWh de de Ia Kursk cantitatea de precipi­ tn Africa Ecuatorială. * K e n y a iăcuatele entul Mijlociu se hră-
nia. Trupele acesteia au ocupat teri­ godă. Potrivit acordului, anuala care au urmării creşterea popu’aUei pină energie electrică ? neso ca lăcuste. Tri­
toriul tării învecinate $1 au Început termina prima construcţia era consi­ in anul 1962. • Una din cele mâl mici plete taţii şl In special de zăpadă este In 28 de ore ei a stră­ a-au aşezat pe o su­
6fl asedieze cetatea 6iameză Man. derată învingătoare. A cîşligal armata 0 1* ii nea cslo cunoscută din cele fabricate In serife stnt şaibele peb- mult mat mare declt In regiunile În­ bătut o distanţă de prafaţă de zeci de k i­ burile nomade din
Asediul b-a prelungit. Treptat artv siameză care a construit pagoda în 7 mai vechi (impuri ? In mormintele fru ceafcuri, groase de mimai 0,01 vecinate, avlnd aceleaşi condiţii fi­ 1.200 km. deasupra o- lometri pătrall, oiţe Bclucistan, Iran, Ara-
belfe ţări au ostenit să tot lupte şi în zile. Bir man ia şi-a recunoscut tnfrîn- egiptene au (osl găsite plini âe mm. şl ctnlărlnd 0,00001.3 grame ? zice şl meteorologice ? Se pare că eeanului fără nloi o 1 700 de tone de lăcus­ bla, mănincă lăcuste
cele din uribă delegaţiile ambelor ar- gerea. acum 3.500 dc ani. Pilnea diferă de Intr-o cutie de chibrituri Încap 6 acest lucru se datorează Interacţiu­ oprire, nâpustindu-se te la hfectar. uscate. Acestea se
la popor Ia popor. Ea nu se face milioane de asemenea piese. vînd In pieţele din su­
numai din griu cl şl din orz. secară, • Dldtre toate fiinţei6, plantele nii electricităţii cuprinse In norii de asupra Spaniei al Por- j n zilele noastre dul Irakului şl din al­
ovăz, orez, cartofi; sint cunoscute ploaie şi zăpadă, pe de o parte, şl tugollel. Unele au a-
trăiesc cel mal mult ? Iedera trăieşte A suferă de pe urma te locuri alaiuri de
Efectul presiunilor foarte mari asupra plinea nedospită din Xechea Pales­ 200 de Ani. frasinul 300—400 de ani. In cimpul magnetic al minereurilor Juns chiar în Anglia. invaziilor lăcustelor 64
tina şi plinea din brinză a GVeciel stejarul 400—C00 de ani, telul şi magnetice din subsol, pc de altă Tn mormtntul lui de state de pe tret alte alimente mizere
structurii materiei antice. In Islanda se făcea într-o bradul stnt milenari, chiparosul, parte. * Ptahotep, din vre­ continente. consumate de sărăci-
vreme făină dlntr-un sol de muşcbl multimilenar, atinge 3.000 de arii, mea primelor dinastii me.
Willard Libby, laureat al Premiu­ mice. Chiar la 20.000 de Atmosfere ce crcşle pe stlncl. In Olanda, fn Iar baobabul din regiunile tropicale
lui NobAl de chimii, a oblinut cu moleculele dc cauciuc şi de materiale timpul războiului, s-a tăcut pflhe peste cinri milenii.
ajutorul a două prese hidraulice ex­ plastice 6e scindează dind loc unor f e 1 W Z A f l € « M O Z A B C
trem de puternice presiuni de 60.000- explozii şi formind compuşi cu o greu­ din făină de bulbi de lalele. • Organele sanitare din Kenya
100.000 atmosfere. Cercetările sale tate moleculnră nouă. La o presiune pul nopţii emite nişte sunete melo­ oraşelor seara şi noaptea. In Cosmos,
«Ini Importante pentru geofizicieni, de 100.000 atmosfere alimentele su­ fn stomacul caşalofiîor dioase — „tak-U-e", „lak-k-e1*.-. a i ajutorul unor satelit!, urmează să
deoarece aruncă lumină asupra fe­ feră transformările pe care le-ar pro­ De ce cauzează fumul de ţigară O Idcultoare a Leningradului a pus fie suspendate oglinzi poliedrice rota­
nomenelor care Intervin In scoarla duce fierberea lor, odică capătă gus­ Vinălorii sovietici de balene au la clocit un ou de şoplrlfi In casă. Ea tive capabile să capteze lumina so­
Pămintului la o adlncime de 1 GOO tul unor mlncăruri gătite. In timpul dureri de cap? scos din trei caşaloli răpuşi cu a primit oul din Indonezia, l-a aşezat lară şl să dirijeze razele el spre orice
km. acesta nu se încălzesc, cu toate aces­ harponul in Apropiere de Ţara de intr-o cutiuţă pe care a acopertt-o cu parte a globului pămintcsc. După pă­
Colectivul unei mari uzine din Bu­
LA asemenea presiuni materialele tea ae sterilizează. Cartoful şi sfecla dapesta a fost supus unei examinări restrins sint fumate itiai multe ţigări, Foc, 20 de peşti lungi pină la 138 hîrtle neagră şl a aprins deasupra el rerea omului de ştiinţă german, aceas­
«uferâ Irhportante transformări chi- „fierb" lnlr-o oră In timp ce pentru la loml dc muncă în legătură cu e- proporţia dc oxid dc carbon poale centimetri şi cînlărind 44 kg. un bec electric. După 20 de zile, din
trece de 50 mg la tn1 fi în acest ca:
gălbenuşul de ou, 6au o felie de Peştii se află in bună stare, el şi- ou a Ieşit un pul de şoplrlă, care se ta nu numai câ va permite să se Ilu­
Icetele tutunului JVu era vorba dc
carne, sînt necesare doar 10 minute cercetarea efectelor nocive ale nicn- provoacă dureri de cap celor pre­ au păstrat chiar culoarea şl nu pre­ simte foarte hlne şl se plimbă pe pe­ mineze străzile, ci şl va da posibili­
zenţi in încăpere. Este cazul diferite­
După presupunerile lui Libby, la o lor consfătuiri fi fedin(c care se tiu zintă pe corp urme ale dinţilor ca* reţi! căsuţei sale. tatea să se obţină energia necesară
Cu ce viteză se presiune dc 100.000 atmosfere reac­ tinci (aceasta fiind o problemă dc şalolilor. Toate exemplarele au fost
ordin medical), ci dc cunoaflcrea ur­ in încăperi relativ mici, in care se congelate şi vor fi predate Institu­ pentru topirea gheţurilor polare, de­
ţiile chimice decurg lnlr-un mod cu
deplasează animalele? totul nou şi cu viteze uriaşe» mole- mărilor fumului dc ţigară. fumează fără sâ se aerisească. tului de zoologie al Academiei de P J l o a i e g a l b e n ă secarea mlaştinilor, schimbarea direc­
nilele materiei se descompun 1n a- S-a calculat că jăraticul mici ţi­ In acest caz durerea de cap nu este Ştiinje din Leningrad. Recent, fn oraşul Zagreb din Iu­ ţiei cldoanolor.
toml, respectiv In ioni şl trecînd prin gări, apărat dc scrumul respectiv, pro­ provocată num ai dc m urirea c a n tită ­ goslavia a căzut o ploaie galbenă.
După calcule minuţioase, riguros această 6tare Intermediară dau 1n(r-o duce 40 mg. dc oxid dc carbon. Can­ ţii de o x id de carbon, ci fi dc scă­ Gemeni de rasă Specialiştii au stabilit că ea îşi da­
controlate de cronometra electrice, 6utime sau o mlîme de secundă com­ titatea aceasta in sine nu este vătă­ derea c o n ţin u tu lu i de oxigen d in Iapa Mălină, trâpaşă de rasă pu­ tora culoarea nisipului din pustiul
s-ă stabilit vileza tuturor anima- puşi noi. mătoare. Dar dacă intr-un spaţiu aer, ca urm are a resp iraţie i celor din ră, avlnd câ părinţi pe Maiak, cam­ Sahara, care a pătruns tn nori şl a-A
leldT cunoscute pină In prezent. Se încăperea respectivă. pion absolut din regiunea Vologodsk amestecat cu norii de apă.
exceptează unele performanţe con­
şt Makovka II, a iătat recent doi
siderate abateri dc la regula gene­ niînjl gemeni, cărora II s-a pus nu­ Motanul mecanic
rală. Din lista uriaşă desprindem Muntele mele de Moment I şl Moment II.
Inventivi,
oameni
Japonezii 6tnt
cifeVa dale. Campioana tuturor ca­ Gemenii sint perfect sănătoşi şi dornici să folosească tehnica In toate
tegoriilor este musca Ccphertotnya, care se surpă trese In greutate. domeniile posibile.
care cu viteza ei dc 1.300 de kilo­
De «urtnd, un Inventator Japonez.
metri pe oră desfide orice concu­ In Uâţkiria, pe malul drept al rlului B i s e r i c a ş i a v i o a n e l e
renţă. Şoimul, campion printre îna­ Majirna, câre mai are la activul 6ău
lielaia, ceva rtiai jos de locul unde şl alte invenţii, câ dc pildă „maşina
ripate, atinge abia 290 de kilome­ c u r e a c ţ i e
tri pe oră. Rindunlca vine din urmă acesta ee varsă in rlul Slin, există o Aeroporltd militar din apropierea pcnlru adormit", £-a glndit $b Intro­
peşteră numită „Muntele care se sur­
cu 170 de kilometri pe oră. O ga­ ducă tehnica In.. prlnAuî şoarecilor.
pă". Veacuri de-â rindul apele ‘au orafului Slrfisbourg (Franţa) prezin­ Pcnlru aceasta el a Inventat un...
zel* parcurge 06 de kilometri In tă o primejdie serioasă pentru ve­
60 dc minute. Urmează (socotind In erodat poalele muntelui. Ne mai pu­ motan mecanic — care miaună de 14
ţind suporta greutatea, straturile su­ chea biserică din acest oraf. Zgdtno- ori pe minut şi ÎŞI roteşte fioros ochii
kilometri pe oră) Iepurele, care lul puternic produs de decolarea fi
(are 72 km. calul cu 68 km, lupul perioare s-au prăbuşii şi âu dispărut aterizarea avioanelor grele cu reac­ luminoşi.
cu 56 km, elelantuţ a i 40 km, d i­ In rezervorul subteran. Inventatorul «ocoale că motanul
In pilnia formată se poate cobori. ţie, zguduie din temelii biserica ale
nele ni 32 km, şarpele cobra cu său mecanic vă desfiinţa şoarecii cu
2.3 km, broasca ţestoasă cu 0,8 Grota uriaşă se termină cu o gaură cărei ziduri sînt deja crăpate. mal mult succes decît şoricioaica,
Îngustă care duce lnlr-un labirint.
kAi, melcul cu 25 de metri pe oră. Aici s-a Instalat o Întreagă colortic Un ou de şOptrlă clocit contlnd probabil pe inima «labă a a-
Poale vB interesează şl viteza bi­ ccstora.
de lilieci. Pe fundul peşterii apAle
pedului uman 9 ...Cel mal rapid om In cursul unei „corrlde” care a avut loc recent In tocalltalea Colii- artificial Măgarul Ichimoji, de Ia grădina
din lume parcurge sula de metri oure (Franţa), un toreador spaniol a fost grav rănit de un taur pe care n-a revărsate au format galerii. Blocurile f umlnâ solară noaptea zoologică din Tokio, în vîrslă de
cu vltfeza de 33 de kilometri pe de piatră, bolţile şt pereţii au sclipiri In junglele din Indonezia trăieşte 29 de ani, a sufer *’ măsele. In
reuşit să-l omoare. fosforescente. In peşteră aerul este şopirla tokt din familia gekkonldae- Fizicianul G. Obcrg a propus să se urma unui trc-' tncnt medicul, a fost.
IN FOTO: Taurul In momentul dnd se repede asupra toreadorului. curat ca intr-o padurO de conifere* lor, Ea se h ră n ite ca toşede/Aii tim­ folosească Soarele penlrâ Iluminatul înzestrat cu o dantură falsă de mili