Page 5 - 1963-09

piioLrrAto tm toata TARrtf. o w n -v * i

cendm

Insilozate — T©atfe B*ezeaavefle de furaje
400 tone furaje să ia calea silozului

In afară de strîngerea fînuri-
lor, concentratelor şi grosierelor, Colectiviştii din comuna Veţel, cil multă uşurinţă poate fi înlo­
colectiviştii din Vinţul de Jos, raionul Ilia, manifestă un inte­ cuit şi astfel tocătoarca să fie
raionul Alba, se preocupă cu res crescînd pentru sporirea con­ pusă în funcţiune. Dar, trebuie
grijă şi de însilozarea porumbu­ tinuă a efectivului de animale spus că nici tocătoarca care este
Anul XV. Nr. 2700 MARŢI 3 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani lui şi a altor furaje. Avînd termi­ proprietate obştească. In pre­ bună nu e folosită la întreaga ei
nate din timp pregătirile nece­ zent, gospodăria de aici dispune capacitate. O asemenea situaţie
■-■m L .rn
sare, pînă acum colectiviştii de de 410 bovine, 205 porcine, 110 face ca porumbul siloz să-şi
aici, cu ajutorul unei tocători ovine şi un important număr de piardă o mare parte din valoarea
Planul îndeplinit mecanice de la S.M.T. Alba, au păsări. sa nutritivă.
De asemenea, se noatc spune
Acesta este un fapt pozitiv. Din
însilozat 400 tone furaje.
M. VESA
la toţi indicatorii j t e v . corespondentă partea consiliului de conducere că la gospodăria colectivă din
Veţel nu există suficientă preo­
al gospodăriei nu există însă o su­
ficientă preocupare şi pentru asi­ cupare nici pentru valorificarea
gurarea unor cantităţi sporite şi tuturor rezervelor dc furaje. Nu­
4fl&ar. Cînd lucrurile sînt de bună calitate de furaje nece­ mai aşa se explică dc cc şi în
Fontă cit mai multă Wmi sare hrănirii animalelor. Anul tre­ prezent circa 15 ha de fînurî na­
Punînd în centrul atenţiei creş­ lăsate de azi pe mîine cut, spre exemplu, nu s-au asigu­ turale stau nccosite. în timn ce
terea Indicilor de utilizare, îm­ l ! rat cantităţi corespunzătoare de In brigăzile din satele Bretelin şi
bunătăţirea reţetei de încărcare şi “r A lii Tov. Ioan VuJcu, vicepreşedinte nutreţuri, iar în prezent, după Căoi se face destul dc simţilă
efectuarea de cît mai multe des­ al gospodăriei colective din Balo- unele calcule preliminare, balanţa lipsa unor asemenea nutreţuri.
cărcări pe schimb, furnal işti i uzi­ mir şi secretarul organizaţiei de furajeră a gospodăriei va fi, de In raza comunei sînt nume­
nei „Victoria" Câlan obţin zi de bază, cunoaşte bine importanţa fo­ asemenea, deficitară. roase pîraîe şi bălţi unde au
zi noi şi importante succese ;n losirii nutreţurilor Insilozate In crescut din abudenţă rogozuri şi
realizarea sarcinii de plan. r.tf hrana animalelor, Despre acest lu­ E adevărat că pînă acum aici
In primele 8 luni ale acestui gjggt $ | r cru ne-ar putea vorbi, de altfel s-au strîns şi depozitat circa 300 alte ierburi, care în amestec cu
an ei cu dat peste plan 3.673(b P • : -TVV - j H A V de tone de fin, 12 tone lucer- concentratele pot fi folosite foar­
JtT 41
tone fontă şi au îmbunătăţit sub­ şl Iov. Avram Anghel, preşedintele niere şi 30 tone de borceag în a- te bine ca furaj pentru animale.
stanţial calitatea fontei. De ma­ fjHt gospodăriei, ore In şir. Am fost In­ mestec cu ovăz. O rezervă im­ Deocamdată însă, aceste nutre­
re folos !n dobîndirea acestor re­ «' 1 formaţi câ zilele trecute problema portantă pentru sporirea produc­ ţuri destul de valoroase stau ne­
■ S ™
zultate a fost sporirea continuă a .( - * v , t asigurării buzei furajere a fost dis­ ţiei de furaje o constituie însi­ cosite şi fiind supuse intemperii­
lemperalurii acrului insuflat in fŞţu v(, ' cutată atit de către membrii orga­ lozarea tuturor resurselor de nu­ lor naturii îşi pierd o mare parte
turnate şi aplicarea planului Wm nizaţiei de partid cît si într-una din din valoarea lor nutritivă.
MT.O. şedinţele consiliului de conducere. treţuri. Şi. gospodăria din Veţel Balanţa furajeră a gospodăriei
I -llfcr p ilă • i Ş w W are posibilităţi suficiente în acest
T. CAZACU Dar faptele arată că măsurile pre­ agricole colective din Veţel poate
corespondent sens.
văzute au răma6 simple propuneri, Una din aceste posibilităţi le-o fi completată şi cu grosiere ca
/mbanâtâfind t*J £+** ** ^ deoarece, nu s-an pregătit din timp oferă chiar porumbul furajer de paie, coceni, vreji de legumi­
nici mijloacele si nici spaţiile necesare pe cele 20 ha. Dar, din lipsa de noase etc., de care gospodăria
parametrii pentru in.silozare. De nbia în ziua cînd preocupare pentru buna organi­ dispune în cantităţi suficiente.
dc funcţionare trebuia început insilozatul s-a constatat zare a muncii, recoltarea şi însi­ Trebuie însă stabilite măsuri
că tocitoarea are nevoie de repa­ lozarea porumbului se amină de practice pentru ca .şi acestea să
Paralel cu scăderea materiilor raţii, De asemenea, se aştepta un la o zi la alta. Pînă acum, din în­ ia calea silozurilor. De asemenea
volatile, cenuşă şi umiditate din motor rle la -S.M.T Orăşiîe pentru considerăm că este necesar a se
semicocs. colectivul sectorului acţionarea tocătorii, în timp ce gos­ treaga suprafaţă cu porumb siloz pune în valoare şi alte ierburi
semicocserie a uzinei ,,Victoria'* podăria posedă un asemenea motor s-nu recoltat numai 8 hectare. existente în partea deluroasă a
Călan acordă o atenţie sporită î ’-vv' în stare de funcţionare. Nici în ce Cauza unei asemenea rămîneri în comunei. De menţionat că în
* • fK
îmbunătăţirii parametrilor optimi WTtfry? nrlveşte organizarea muncii situa­ urmă constă în faptul că atela­ majoritatea lor aceste ierburi au
de funcţionare a bateriilor şi f r m ' o expoziţie nordică, ceea ce face
H t I
efectuarea reparaţiilor Ia timp şi ţia nu se prezentă mai bine. Nu jele destinate transportului nu
de calitate care asigură buna W ii Jti L F t( t 6-a făcut încă reparlizarea colecti­ sînt folosite în mod raţional, iar ca si în prezent să fie bune de
funcţionare a agregatelor. viştilor care să lucreze la însilozat o tocătoare nu funcţionează, a- recoltat.
Pe această bază, de la începu­ Şeiul unei echipe de strungari de la Uzina „Victoria" Călan, losil Cogoş, împărtăşeşte tinerilor Romulus şi nici o planificare In vederea fo­ In curînd se va trece la recol­
tul anului şi pînă la I septembrie Crişan şi Lulgi lliescu din experienţa sa tn executarea pieselor după desen la maşina de frezat radiatoare pentru losirii Judicioase a mijloacelor de vînd o mică defecţiune. Aici este tatul porumbului pentru boabe.
a.c., ei au dat peste sarcinile de calorifere. Foto: V. ONOIU transport. vorba de un simplu şurub, care Din experienţa anilor trecuţi s-a
plan 5000 tone semicocs de bu­ putut vedea cît dc valoros e în
nă calitate. hrana animalelor şi furajul pro­
f. TATARU venit din însilozaica cocenilor.
corespondent Deci e necesar ca şi cocenii să
P R E L U D IU L U N O R N O I S U C C fie însilozaţî cît- mai timpuriu
Economii la preţul pentru ca astfel să-şi poală păs­
tra suculenţa.
de cost Locul secţiei l-a furnale se a- derea de la începutul anului a Eşti mulţumit şi tu, sînt mulţu­ S-a muncit într-adevăr mult în de aer cald sc schimbă în nu­
flă la începutul fluxului tehno­ fost recuperată. miţi şi oamenii şi dai o mină de toate compartimentele, fie că mai o oră şi 30 dc minute faţă Iată deci cîlc rezerve există
Qn obiectiv de seamă al Între­ ajutor şi oţelarilor" — obişnu­ c vorba de aclivitatca pe linie dc 4-5 ore cît dura înainte a- pentru a asigura animalelor pe
cerii socialiste ce o dcslăşoară logic al Combinatului siderur­ Azi, la sfirşitul celei de-a 8-a ieşte să spună cl. Ştefan Slan- de partid, sindicat sau adminis­ ccastâ operaţiune, că recent o- timpul iernii o hrană îndestulă­
muncitorii fabricii „II iunie1* din gic din Hunedoara ; locul colec­ luni a anului, furnalîştii se mîn-
tivului secţiei în întrecerea cu drese cu peste 1.500 tone fontă ciu, tot prim-topitor, are ce are trativă, fie că e vorba de lu­ prîrca planificai A a furnalului toare. Numai că în vederea pu­
Orăştie este realizarea dc econo­ nr. 1 a fost redusă ele la 24 orc
celelalte colective de sidcrurgîşti, în plus de plan. După aprecie­ cu calitatea : „E bine să dai crul la prăjitoare, pe terenul dc nerii în valoare a acestor rezerve
mi! la preţul de cost. Sporind dacă în prezent nu este încă în fontă multă, asta ni se şi cere, încărcare sau de descărcare. în­ la numai 8. că declasatele sînt de furaje trebuie luate măsuri ur­
productivitatea muncii şi reduclnd frunte, tinde a fi. rile unanime, atît a factorilor dar se pune întrebarea : ce fel că din aprilie au fost deschise cu mult sub cifra admisă.
consumul specific, ei au înregis­ — N-a fost totdeauna aşa — de conducere din secţie, cît şi de fontă dai ? Una e să fie cu­ trei cursuri de ridicare a cali­ Cele spuse nu înseamnă că în gente. iar această sarcină revine
trat în 7 luni la acest capitol ne spune tov. Ioan Postolache a oamenilor de la gîturile şi şti- rată şi alta e s-o declasezi". aceaslă secţie totul se desfăşoa­ în primul rînd consiliului de
rezultate frumoase. Economia în­ secretarul unei organizaţii de curile celor patru furnale, acest Observi din spusele acestor ficării, s-au ţinut diferite expu- ră ca înir-un mecanism perfect. conducere al gospodăriei.
registrată se ridică la peste bază. In ianuarie şi februarie Mai sînt ici, colo mici deficien­ I. MANEA
660.000 Iei. am rămas sub plan cu 540 tone ta. fie ale secţiei, fie cauzate de
De remarcat că în această pe­ fontă. Condiţiile atmosferice, ca­ alţi factori. La încărcare mai
se au determinat o aproviziona­ ales, oamenii ridică din nou pro­
rioadă planul a fost depăşit la
re neritmică cu materii prime, îl £ m m blema sterilului dîn siderita mi­ Ş T I R I
toate sortimentele. cît şi anumite deficienţe interne nerilor Telîucului şi Gheţarului ;
Evidenţiaţi sînt brigadierul ga cum ar fî folosirea unei siderite - A j ? 1 partea de întreţinere obiectează
lerist Dumitru Domuţa, desenato­ insuficient prăjită, nerespectarea asupra faptului că sînt obligaţi
rul Vasile Acurmuloaie, sortato- reţetelor de dozare, inconstanţa oameni nu numai grija faţă dc nen pe problemele tehnice cele să facă adevărate tururi de for­ m
j i1 Vlexandru Morarii şi alţii. temperaturii aerului isuflat ca succes repreziniă începutul şi, soarta planului şi de calitate, ci mai acute ale secţiei, graficele ţă pentru a menţine în stare de Noi cinematografe ia
îfi
după cît se vede, de bun augur.
<3. HUZOIU şi alte abateri tehnologice au Intr-adevăr, să produci peste şi dorinţa de a munci mai bine, de producţie au fost refăcute, funcţionare benzile furnalelor săfeşfi zt
corespondent dus la situaţia amintită. plan şi angajamentul unei luni mai uşor. Am înlîlnit ca un azi ele oglindind la zi şi mai 2, 3, 4 şi banda de cocs, deşi
Omul explică pe larg cauzele leitmoliv în spusele lor idcca complet realizările echipelor şi s-au făcut repetate şi insistente Duminică, I scplembrie a.c,
Pe locul ! insucceselor arătînd că atunci mai mult de 1.500 tone fontă enunţată de tovarăşul Postola­ brigăzilor, agitaţia vizuală şi de cereri pentru aprovizionarea tiu fost inaugurate în regiunea yj
nu e un lucru pe care să-l poţi
nonslrîî încă (iei cinematografe ~
cînd treburile merg prost scade la om la om a căpătat un ca­ secţiei cu rezerve de bandă. Sînt
Locul I în întrecerea desfăşura­ şi disciplina muncii, cresc şi e- trece uşor cu vederea. che, cum că atunci cînd lucru­ greutăţi cu care se luptă, care săteşti — la Rănea, raionul B
tă tn luna august între exploată­ forturile muncitorilor. E ca un Teodor Manolache, prîm-topi- rile merg bine şi omul munceş­ racter concret. sînt învinse treptat, treptat. No­ Sebeş, Vărmnga, raionul ilia ţi <7=
O atenţie deosebită s-a dat
*5
Hcnig, raionul Alba.
rile G.C.V.J. îl ocupă colecti­ tor la furnalul 3, vorbeşte mo­ te mai ii*or. mai cu drag. ta dominantă este cea a unui r ■ • te
cerc în care o cauză o deter­ Ţi-ai făcut schimbul — zice înfăptuirii planului de măsuri La inaugurarea cincmatogra- lâ
vul E. M. Uricani. El şi-a depă­ dest despre aportul echipei lui, marş impetuos spre mai mult,
mină pe alta şi pe care nu-1 poţi insistînd îndeosebi asupra spri­ Ioan Iacob. ţi-ai depăşit planul, tehnico-orsanizatorice şi propu­ mai bine. fului dc la Păuea, unde au ru-
şit planul lunar cu peste 3.600 ştii că furnalul merge bine^ — nerilor făcute de muncitori în lat filmele „tn noaptea de ajun" î*
sparge decît cu preţul încordă­ jinului primit din partea condu­ Se munceşte intens, se obţin
tone cărbune cocsificabil. îl aştepţi pe ortac liniştit şi te consfătuirile de producţie. Co­ şi „Casa surprizelor” , au parii- ţt
rii forţelor, a organizării exem­ cerii combinatului în ce priveşte succese, succese care le antici­ cipat peste 500 de colectivişti. j?
La obţinerea acestui rezultat au plare a muncii. duci acasă vesel. Da tovarăşe, lectivul se mîndreşte azi cu fap­
contribuit minerii de Ia ambele creşterea scoaterii de metal din parcă eşti mai legat de uzină, o tul că temperatura aerului insu­ pează pe cele viitoare, se dă pa­ _ Adăugate la cele existente, nu- r*
Incepînd cu aprilie, am pus încărcătură. Ilie Mîtcă se opreş­ triei metal. jj mărul cinematografelor sfi(e;ti £
sectoare. Faptul se datorează vezi ca şi cînd ţi-ar fi a doua flat se menţine constantă Ia fc în regiunea Hunedoara se ridî- '41
treburile la punct — continuă te asupra rolului organizării lo­ casă. un nivel ridicat, că azi un şuber A JURCA
atJt muncii entuziaste a oameni­ că în prerent la 213.
Ioan Şelaru, preşedintele comi­ cului de muncă şi a disciplinei
lor. cît şi aplicării din timp a AL. MARDARE rk
unor măsuri tehnico-organizato- tetului sindical de secţie. încet, muncii în cadrul echipei: „Mun­ corespondent 5
încet, am intrat în plan şi în ceşti bine, conştiincios, cu- tra­
rice bine gîndite.
primele zile ale lui iulie, pier­ gere de inimă, ai rezultate bune. Penfru 'a
înmagazinarea
cerealefor
v-v-v. £a „(Uzina subterană i i Colectiviştii din Lăpngiu,
fii
Şt brigada Te iu. pe lîngă prcocu- fik
'it parea dc a spori continuu pro-
ti
£ duefia de cereale la ha, sc în- Vi
Un om s-t7 oprit pe coama dea­ în egală măsură Şi-a început lu­ Cei care-i zăresc jocul, ţliu că se ta grijesc şi dc dezvoltarea sc> Vt
lului. A privii in vale, spre oră- crul in patru schimburi. Metoda fo­ apropie tinărul lor inginer Petru torului zootehnic. După grajdul
ţelul negru, cu cose mici înghesuite losită s-a aflat in întreaga {ara Munteanu, locţiitorul ţef ului de ţjj care a (ost terminat de curînd,
unele în altele ca niţte oi ţi a In primăvara acestui an mii de sector, care de fiecare dală ii place zii pentru a asigura o bună depo-
oftat adine. Apoi, ochii lui suiră mineri au consultat cu interes bro­ să vadă printre armături sclipirile I* zilare a nou recolte, ei şi-au f;
osteniţi spic dealul Diljci ale cărui şura „250 m pe luna de înaintare negre ale cărbunilor ce nu peste construit şi o magazie cu o ca-
guri de mină s-au închis zvirlindu-l în steril în galerie cu profil dublu" multă vreme vor icţi la lumina. sjj pacitatb dc 3u tone. Efceluînd *£
pe drumuri... încotro s-o in ? Ce să (Din experienţa brigăzii condusă de După ce dă îndrumări brigăzin din ^ muncă patriotică la transportul ^
spună familiei ? întrebări ce nu pu­ minerul Demeter Augustin de la fundul galeriei, păţcţte grăbit pe îi şi prelucrarea lemnului pentru y
teau primi răspuns se învălmăţeau mina Dilja). De atunci, din iunie traversele caii de oţel sj)re locul jj căpriori, la conlecţionarca a pes* =•£
in mintea minerului Munteanu. Era 1960 ţi pînă în iunie 1963, Deme­ unde Barlha Coloman cu ortacii £ te 50.000 bucăţi cărămidă pre- ţi
cum şi la lucrările de ridicare
atunci, in vara neuitatului an 1929 ., ter ţi ortacii au săpat sub pâmiul ndînceşle un puf orb. Mat a construcţiei. colectiviştii cu '4t
IUNIE 1960. In partea vestică a o galerie de coastă cu un profil are cit lua metri. Din nou co­ realizat însemnate economii. '11
V*
maţului Petroţani pe malul drept dublu armat in fier pe o lungime lectivul minei Dilja va rapor• Printre colectiviştii care şi-au Uf
al bătrîuului Jiu an sosit tnaţini, de 1.826,8 m. liniari ţi 418,7 m. la un succes: 40 tn puţ intr o adus o contribuţie preţioasa l i -H
utilaje moderne, ji oameni. Oameni liniari cu profil simplu exeavtnd singură lună (fată metoda cofraju- construirea magaziei pentru cc-
pricepuţi, vestiţi in lucrările de 3.5.889 mc. de steril. Viteza, s-a lui mobil) jjî reale amintim pe Iosif Săman,
deschideri, ortacii lui Demeter Au- mai spus, e mare, 250 snetrl linturi Dar unde oare în tunelelc ne- ■Ş Mânase Muntean, Duminica fc
gustin ţi ai lui Dartha Dionisic dc intr-o lună. Dar ţi cci care s-au sfirţite ale Diljci nu se înscriu ade­ >■:
la mina Lupeni. Lor le-a fost în­ prins sa deschidă drumuri verticale vărate recorduri ? Care oare dintre g Turc, Ghciia Irimlc şi Olivia A:i- fc
fie
a drăşcsc.
credinţată sarcina de a tăia dru­ în inima muntelui, ortacii Iui Barlha ortacii lui Barlha Dionisic sau ai in fii
fc
muri orizontale ţi verticale in Dionisie. au înscris un succes lui Barlha Coloman, ţi lui Rotam fii IOSIF CRI5AN
corespondent
inima muntelui pentru ca în 1965 Au săpat ţi betonat un puţ de 881 Sofalvy sau Kadar nu au înscris >■:
să pornească in patrie, de aici. dc m adincime cu o xdtcză de avansare recorduri ? Doar e mina care se fii
la Dilja. primele tone de cărbune. de 51 m l. pe lună. Au folosit aici deschide in anii muncii noastre noi. '4t Recoltează iufunu!
î»j
Termenul era relativ scurt. Ingi­ cea mai modernă metodă de săpare libere. înfloritoare V* In anul trecut gospodăria o-
nerii, tehnicienii s-au sfătuit, au ţi betonare . cofrajul mobil. Un tinăr x-a oprit pe coama dea­ k gricolă colectivă din Gîrbova, fc
făcut propuneri, le-au analizat. Tre­ AUGUST 1963, Adîncurile minei lului Dtljei A privit in vale spre raionul Sebeş, a realizai peste
buiau luate masuri tehnico-organi­ Dilja sini impînzite de drumuri dc oraţul scăldat in lumină, întinerit 300.000 lei venituri din cultu-
zatorice care să ducă la creţterca beton, verticale ţi orizontale. Puţuri dc succesiunea dc blocuri noi în cu­ ra tutunului. In nccsl an cui- ®
vitezelor medii de execuţie a lucră­ auxiliare, puţuri oarbe, suitori dc lori vii, primăvăratece ţi zimbi mul­ furii de tulim i s-a destinat o jjj
rilor de deschidere. Topograful mi­ ncraj, galerii dc coastă ţi transver­ ţumit.. Apoi, ochii lui negri eu pri­ suprafaţă dc 50 ha. întreaga §
nei a măsurat. a calculat, a tras sale, de sute ţi chiar mii de metri viţi pătrunzătoare, ce vorbesc parca, ÎV producţie ce se va obţine de
mii dc linii drepte ţi frînte. Siste­ au învins roca tare (Un adlncwi imbrăţiţară gura galeriei dc beton, pe suprafaţa amintită a fost J
mul de deschidere al minei fira deschizînd cule cărbunelui. Casele a puţului principal, schelăria puţu­ ^ contractată cu I.C.F. Ocna Mu- Hţ
preconizat printr-o galerie de coas­ dc maţini ale puţurilor de extracţie, lui auxiliar, ţinti de mineri gălă- h rcş.
tă la cota 607 ţi un puţ principal. transformatoarele, trenurile de vago- gio;i ce-au impinzit incinta minei 'H 'dt
-Ji
Trebuia ca la aceste lucrări să se neţi. locomotivele, grcifercle puter­ ţi peste o clipă porni vesel spre fc De curînd colectiviştii din
•i»
atingă o viteză record pentru a nice, totul transformă adincul in­ ei. Era Munteanu Petru, inginerul k t Gîrbova au început recoltatul tu- \
permite crearea din timp a unor tr-o urmă, o uriaţă uzină subte­ care lucrează la deschiderea minei fc tunului. Pînă In prezent s-nu Şi
fronturi de lucru rană închisă în 1929 cînd tatăl lui, mi­ strîns peste 25 tone de tutun,
Demeter ţi-a chemai ortacii, l-a Prin galeria transversală ce duce nerul Munteanu ţi alte sute ca el dîn care 12 tone iu ji fost us-
împărţit in patru echipe cu cite un Iq blocul L luminc unei lanterne au rămas pe drumuri. Maistrul Teofil Cristian şl receplionerul Ioslf Şotron dc la Atelierele R.M.R. Simorla, împreună cu mecani­ cate In cele două uscătorli ale ţi
ţef de schimb. cu cadre calificote aleargă mereu pt pereţii galeriei. LUCIA LICIU cul dc locomotivă Gheorgho Stănculescu de la Depoul C.F.R Satul Mare încheie procesul verbal de predare- gospodăriei. |*
preluare a unei noi locomotive Ieşită din reparaţie.
% W .V « V » % \V .V .S V « V « % % % V .,« W w S V .V .S W .% V .V fc»SSakS V .S % S S % W .V .V .% S % V aV oV »a« \ V a‘..-