Page 51 - 1963-09
P. 51
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2711
Sesiunea Federaţiei Mondiale pentru Naţiunile Unite
* ULTIf1£L£ $TIDI * ULTIMELE. ŞTIRI * ULTIMELE ŞTiftl * ULTIMELE $TTO
A doptarea unui p ro ie ct de rezoluţie
prezentat de delegaţia rom înă
NEW YORK 14 (Agerpres). — rîndurile tineretului a idealurilor pă
In şedinţa plenară din J3 septembrie cii. respectului reciproc şl înţelegerii
a celei dc-a XVIII-a sesiuni a Federa intre popoare, şi apreciind valoarea
ţiei Mondiale pentru Naţiunile Unite, adoptării unei declaraţii Internaţionale
Greva sîiiiBerilor din isturia Cresc rîndurile Lucrările Conferinţei Uniunii care a avut loc la New York, a fost în această problemă, Adunarea Ge
adoptat in unanimitate un proiect de
nerală a Pcderaţlel4 Mondiale pentru
rezoluţie,
propus de delegaţia Aso
Naţiunile Unite recomandă
tuturor
eontisină să ia amploare W . P.C. Italian V . V ; Interparlam entare ciaţiei Romîne pentru Naţiunile asociaţiilor naţionale „să Insiste pa
lingă guvernele tarilor lor pentru ca
Unite.
ROMA 14 (Agerpres). — BELGRAD U (Agerpres). — 52-a conferinţă a Uniunii Interpar In rezoluţia adoptată se arată că, acestea să sprijine adoptarea unet
lamentare, ea are sarcinile sale şl
MADRID 14 (Agerpres). subliniază numeroase ziare. La rlndul Conducerea Partidului Co In cea de-a doua zi a lucrărilor
său, corespondentul din Madrid al Conferinţei Uniunii Interparlamen partea 6a de contribuţie, deosebită, avlnd In vedere dezbaterile şl rezo declaraţii Internaţionale, precum şl a
Continuă să ia amploare greva mi munist Italian a dat publici ia acest proces de normalizare".
ziarului parizian „Le Monde" scrie tare. care 6e desfăşoară la Belgrad, luţiile Adunării Generale a O.N.U. şi
nerilor din Asluria, declarată în spri tăţii la 13 septembrie un co au continuat discuţiile pe marginea Vorbitorul a făcut apoi o aprecie ale Conferinţei Generale U.N.E.S.C.O. unor măsuri concrete pentru promo
jinul satisfacerii revendicărilor eco despre tulburările care continuă la municat In care se arată că raportului asupra situaţiei interna re a tratatului tripartit de la Mos asupra propunerii R.P. Romine pri varea în rîndurile tineretului a Idea
nomice. pentru îmbunătăţirea condi cele mal mari mine de cupru de la In primele 8 luni ale acestui ţionale, prezentat de secretarul ge cova, arătlnd că acesta reprezintă lurilor păcii".
Rlo-Tinto din Andaluzia, unde lucrea an rîndurile P. C. Italian au un rezultat firesc al politicii de co vind măsurile pentru promovarea in
ţiilor de muncă, restabilirea dreptu crescut cu 120.000 de noi mem neral al Uniunii Interparlamentare.
rilor muncitorilor participanţi la ză peste 10000 de muncitori. bri. In cadrul campaniei anua In numele delegaţiei romine a existentă paşnică, rod al eficacităţii
Refcrindu-se la lupta eroică a mi tratativelor In soluţionarea proble
grevele din anul 1962, libertale sin le de preschimbare a carnete luat cuvîntul acad. M Ralea, pre melor spinoase ale vieţii internaţio
dicatelor şl dreplul muncitorilor de nerilor grevişti din Asturia, săptim!- lor de partid, 98,8 la sută din şedintele grupului naţional romîn, nale. In acest sens, a spus vorbito In Comitetul O .N .U . penlru
a'ţl crea sindicate independente de natul „France Nouvelle" scrie rJ numărul membrilor de partid conducătorul delegaţiei. rul, rezultatele conferinţei trebuie
..toate încercările dictaturii franchiste După ce s-a referit la politica ex
cele franchiste şi ale patronilor. To- primiţi in anul 1962 au pri apreciate prLn prisma „noului" oa folosirea spaţiului cosmic
trlvil ultimelor relatări ale agenţiilor de a pune capăt grevei s-au lovit de mit carnete noi, conJirmlnd ternă a R,P. Romine şi la poziţia care II aduce In viata internaţio
liotărîrea fermă a minerilor grevişti, prin aceasta apartenenţa lor
occidentale de presă, mişcarea gre tării noastre faţă de principalele nală tratatul tripartit de la Mos A m scopurs paşnice
vistă din Asturia a cuprins in alara de spiritul şl unitatea lor de lupIS la avangarda de luptă a oa probleme internaţionale, M. Ralea cova.
menilor muncii Italieni.
care au qăslt un larg ecou alft In
regiunilor Leon şl Ovietlo minele a- a spus : „Ideea dezarmării generale In continuare, delegatul romln a
Spania, cil şl !n alte ţări". La Torluo, Milano, Neapole, vorbit despre Iniţiativele şi propu Intervenţia tui M
parţlnînd societăţii „Mlncro de Side Veneţia, Palermo şl In alte şi totale a dobindit o recunoaştere
Fxprlmtndu-şi solidaritatea cu gre
rurgica de Ponferrada" şl cele alo viştii din Spania, Comitetul execu citeva oraşe, numărul comu- Internaţională generală şi procesul nerile guvernului R.P. Romine des NEW YORK U (Agerpres). — meniul telecomunicaţiilor spaţiale,
pre participarea activă a tării nois-
concernului Krupp, precum şi bazine _ niştllor este In prezent mal de normalizare a relaţiilor dintre tre la rezolvarea problemelor Lnte- La New York îşi continuă lucrările inclusiv cu recomandarea prin care
le carbonlfero Langreo şi Caudalli- tiv al sindicalului naţional al mine* •* * mare decit la stlrşltul anului
rllor din Anglia a adoptat o rezoluţie l* trecut. J* 6tate isi urmează cursul său ascen resind slăbirea încordării interna Comitetul O.N.U. pentru folosirea se recunoaştecă telecomunicaţiile in
Din datele oficiale ale autorităţilor In care cere eliberarea tuturor mun dent. In ceea ce priveşte cea de a ţionale tn scopuri paşnice a 6patiului cosmic. ternaţionale prin spaţiul cosmic tre
franchiste reiese câ numai tn bazinul citorilor arestaţi penlru că au parti V . V i '. V . V . V . V . S V . V . V . V i V . In Încheiere, acad. M. Ralea a La şedinţa din 13 septembrie a luat buie să fie puse, fără nici o discrimi
carbonifer din valea fluviului Nalon cipat la grevă. „Trebuie să lacem lot arătat că delegaţia romină sprijină cuvîntul şi delegatul Republicii Popu nare, la dispoziţia tuturor ţărilor
din Asturia sfnt In grevă aproxima ce depinde de noi pentru a Împiedi Declaraţia Biroului Politic lucrările celei de-a 52-a conferinţe lare Romîne, ambasadorul Mihail lumii".
tiv 15.000 de mineri. ca exportul dc cărbune tn Spania, a Uniunii Interparlamentare, confe Haşeganu, reprezentant permanent al Referindu-se la activitatea subcomi
rinţă care este chemată, In condi
Există perspectiva de extindere a allt limp cit greva continuă", se spune al P.C. Francez ţiile actuale internaţionale, să im R. P Romine la O N U. tetului juridic, Mihail Haşeganu a
actualei mişcări greviste din Spania. In rezoluţie prime activităţii sale o semnificaţie Mihail Haşeganu şi-a exprimat sa declarat că, deşi, în ciuda eforturilor
PARIS 14 (Agerpres). — creşterea salariilor- Adevărata cau deosebită şi să înscrie In istoria tisfacţia pentru faptul că actuala se depuse, nu s-a ajuns încă la o înţele
Biroul Politic al P. C. Francez a ză, se arată In declaraţie, constă In Uniunii Interparlamentare o pagină siune a Comitetului se desfăşoară tn gere între state, dezbaterile care au
Proteste împotriva planului dat publicităţii o declaraţie In care politica generală a regimului care de mare importantă, aceea a luptei condiţii internaţionale favorabile coo a avut Joo în subcomitet îp acest an au
cheltuieşte aproape o
clin
treime
penlru pace şi colaborare Interna
se arată că măsurile economice şi
Aceste condiţii,
perării statelor.
financiare elaborate de guvernul bugetul tării In mod inutil, In pri tională fost utile, apropiind punctele de ve
euveruanBCiit&l «le „stabilizare” francez sfnt menite sâ restringă con mul rind pentru crearea forţei ato Lucrările conferinţei continuă. 6pus el, au fost determinate de o se dere divergente şi crelnd condiţii fa-
sumul maselor populare, să anihi mice de soc. rie de evenimente Internationale im vorabile realizării unei înţelegeri,
ecnnoBnică a Franţei leze majorările de salarii obţinute Biroul Politic al P. C. Francez în portante, printre care un rol deose Noi, a spus reprezentantul R. P.
prin luptă de oamenii muncii. deamnă ,,să fie zădărnicit planul gu Succese bit îl are Tratatul de la Moscovnpri- Romîne, împărtăşim părerea exprima
PARIS' 14 (Agerpres) — Confederaţiei Generale a Muncii de In declaraţie sint respinse afirma vernului. să se opună acestuia un vlnd Interzicerea experienţelor nu tă şi de alţi delegaţi, că în prezent
La 13 septembrie, şeful guvernu clară că adevăratele cauze ale creş ţiile oficiale că dificultăţile econo plan general de prosperitate, demo cleare tn atmosferă, în spaţiul cosmic există multe aspecte juridice ale
lui francez. Georges Poinpidou. a terii preturilor şi primejdiei unei mice ale tării ar li generale de craţie si pace". ale partizanilor $1 6ub apă. declaraţiei referitoare la principiile
primit o delegaţie a Confederaţiei inflaţii sînt profiturile scandaloase Referlndu-se Ia activitatea subco
Generale a Muncii din Franţa, con ale capitaliştilor, precum şi cheltu sud-vietnamezi mitetului tehnico-şliintific al Comite dreptului spaţial, care pot' fl soluţio
dusă de Benoît Frachon, secretar ielile neproductive pe care le face Raportul Comisiei O.N.U. după vizita nate pe bază de compromis. In ce
general al confederaţiei In timpul stalul în scopuri militare pentru SAIGON 14 (Agerpres). — tului O.N.U. pentru folosirea în priveşte natura documentului care va
acestei întrevederi, conducători al crearea armei nucleare. in Sarawak şi Borneo de nord Agenţia France Presse relatează scopuri paşnice a spaţiului cosmic trebui să conţină aceste principii,
celei mai mari uniuni sindicale din Federaţia naţională a corpului di despre noi acţiuni ale patrioţilor reprezentantul romîn a apreciat ca 6Înlem de părere că el va trebui să
Franţa şi-au expus punctul de ve dactic a protestat în legătură cu NEW YORK 14 (Agerpres). sensul si importanta luptei patrioţilor lud-vlenamezl împotriva trupelor pozitive rezultatele obţinute de acest aibă un caracter obligatoriu, ceea ce
dere asupra planului guvernamental faptul că pînâ In prezent reprezen Misiunea O.N.U. însărcinată cu con- din Sarawak împotriva jugului colo dlemlste. Agenţia arată că asemenea subcomitet în cursul sesiunii sale din va contribui, într-o largă măsură, la
de „stabilizare" economică. tanţii ei nu au fost invitaţi să par sultarea dorinţei populaţiei din Sa nial şi a planurilor de creare a Fede acţiuni au avut loc In ultimele două luna mai a.c. In continuare, el a respectarea principiilor pc care Ie
După întrevedere, Frachon a de ticipe la tratative cu guvernul. rawak şi Borneo de nord de a fi raţiei malayeze, precum şi demons zile In delta fluviului Mekong şl In spus : „Recomandările făcute de sub
clarat ziariştilor că Confederaţii Această federaţie aminteşte că nu traţiile care au avut loc chiar In regiunea Phan Thfet. comitet, cu privire la programele de vom adopta, şl va constitui un stimu
Generală a Muncii va lupta pentru mără in rîndurile sale 340.000 de lu incluse sau nu in Federaţia Mala- Postul de radio „Eliberarea" al cercetări spaţiale cu ajutorul sateliţi lent pentru lărgirea cooperării Inter
apărarea intereselor oamenilor mun crători in domeniul invătâmînlulut. yezâ a adresat raportul său secreta timpul vizitei misiunii, în ciuda re partizanilor sud-vietnamezi a anun lo r. meteorologici, Inclusiv necesita nationa) e în acest domeniu.
cii, care sfnt periclitate de planul Ea constată că guvernul caută să rului general al O.N.U., U Thant. In presiunilor organizate de trupele co ţat că forţele patriotice au obţinut In încheiere, ambasadorul Mihail
guvernamental. blocheze salariile funcţionarilor pu acest raport, redactat de conducăto loniale engleze. luna trecută numeroase succese (n tea înfiinţării' unui observator me Haşeganu a declarat că delegaţia ro
Intr-o declaraţie dată publicităţii blici. Federaţia confirmă hotărirea rul misiunii, americanul Michelmore, + lupta lor împotriva trupelor diemis- teorologic mondial, prezintă o Impor mînă va coopera cu toate delegaţiile
de către Biroul Confederaţiei Gene membrilor săi de a nu renunţa la sl dat publicităţii la 13 septembrie, NEW YORK 14 (Agerpres). — te. Partizanii au respins trei opera tantă deosebită. Aplicarea acestor re care doresc realizarea unul acord,
rale a Muncii se arată cE» acest plan revendicările principale, privind si se afirmă că majoritatea populaţiei La 14 septembrie, secretarul gene ţiuni de „curăţire" de mare anver comandări va înlesni o largă dezvol
urmăreşte „îngheţarea salariilor", tuaţia funcţionarilor publici celor două teritorii ar fi In favoarea ral al O.N.U., U Thant, a aprobat gură ale trupelor dlemiste în dis tare a cooperării Internationale şi va fiind gata să examineze orice propu
fără să se lină seama de creşterea împotriva măsurilor guvernamen proiectul de Includere in Federaţia trictele Tlen Phuoc şi Thang Blnh permite realizarea de noi progrese In nere menită să apropie punctele de
costului vieţii. Planul nu prevede tale s-a pronunţai şi „Confederaţia Includerii lor in proiectata Federaţie Maîayeză, pe lingă Malaya şl Sin* din partea de nord a provinciei domeniul meteorologiei. vedere ale delegaţiilor şl să ducă la
nici un fel dc măsuri radicale care franceză a muncitorilor creştini", Maîayeză de inspiraţie colonialista. gapore şl a teritoriilor Sarawak şt Ouang Nam. Ei au scos din luptă înfăptuirea unei înţelegeri în dome
să poată Intr-adevăr opri creşterea cerind oamenilor muncii sâ conti In sprijinul acestei afirmaţii rapor Borneo de nord. Astfel, el a rati un mare număr de soldaţi diemlşll, De asemenea, sinlem de acord cu
scumpele!. El nu afectează veniturile nue lupta In apărarea intereselor lor tul invocă în special faptul ca Adu ficat raportul prezentat de misiunea au doborit cinci avioane, au avariat recomandările referitoare la progra niul reglementării juridice a spaţiului
marilor societăţi capitaliste. Biroul vitale. nările legislative ale teritoriilor a- O.N.U. Însărcinată cu consultarea alte cinci şi au capturat 87 de arme. mul dc cooperare internaţională In do cosmia.
mintite şi alte organisme „alese" ale populaţiei din Sarawak şi Borneo In alte patru districte ate aceleeaşi
provincii partizanii au distrus 19 la
Declaraţia Comitetului pentru apărarea teritoriilor s-au -exprimat- pentru pla de nord asupra planului de creare găre strategice, ellberînd populaţia
nurile de-creare a federaţiei, străduia- a lederatiei. Internată dc autorităţile dlemiste In
drepturilor poporului kurd du-se sâ dovedească că aceste orga U Thant a transmis guvernelor aceste laqăre.
nisme au fost constituite pe baza u* Indoneziei, FHIpinelor şl Malayel Intre 23 lulfe şl 23 august, forţele
LAUSANNE M (Agerpres). — mii de femei, copii şi bătrînl kurzi nor „alegeri libere si imparţiale". Chiar concluziile activităţii misiunii O.N.U., patriotice au Iniţial numeroase
Cu prilejul îm plinirii a 3 ani de la fără apărare, că a ars grlne şi a ucis ş» atunci cînd este nevoit să recunoască subliniind că aceasta „a constatat atacuri tn provinciile Kom Tuni.
începerea războiului de eliberare na vite, că a distrus sute de sate prin faptul că în cursul „alegerilor" auto dorinţa majorităţii populaţiei din Ouang Ngai $1 Thua Thien, sco|md
ţională din Kurdistanul irakian dus bombardament, lăsind fără locuinţă rităţile coloniale au exercitat presiuni Sarawak şl Borneo de nord de a din luptă citeva sute de soldaţi dle-
adera Ia Federaţia Maîayeză".
Împotriva fostului regim al lui Kas- aproximativ 100 000 de kurzi neln- asupra populaţiei penlru a o deter A tit Indonezia cit şi Fllipinele au mişti şt doborînd sau avariind patru
serrt. si a patru luni de la agresiunea armaţi". mina să voteze potrivit dorinţei co adresat secretarului general al avioane. A fost capturată o mare
actualului regim baasist, Comitetul Declaraţia adresează un apel tutu lonialiştilor, raportul misiunii pre O.N.U., U Thant, scrisori de pro cantitate de arme şi muniţii.
Succesele partizanilor sud-vielna-
pentru apărarea drepturilor poporului ror statelor membre ale O.N U. să in tinde. contrar faptelor evidente, că test împotriva modului in care mi mezl au provocat o serioasă înqri-
kurd a dat publicităţii la 13 septem siste ca Adunarea Generală O N U . aceste măsuri nu au putut schimba siunea O.N.U. a consultat populaţia jorarc in cercurile oficiale din Sai-
brie o declaraţie. Comitetul sublinia „să adopte rezoluţiile necesare şi în mod holărilor rezultatele „alegeri din Sarawak şi Borneo de nord iu gon. Penlru a împiedica opinia pu
ză în declaraţie că „Partidul baasist" măsurile susceptibile a pune capăt lor". legătură cu planul de creare a Fe blică Internaţională să afle despre
este vinovat de ducerea unui război Este semnificativ câ raportul se deraţiei Malayeze. In scrisori se ara îniringerllc suferite de trupele die-
de genocid Împotriva poporului kurd masacrării civililor kurzi sprijiniud străduieşte, cu o mare risipă de asa- tă că „misiunea a fost prea pasivă" miste, şi succesele mişcării de elibe
şi este răspunzător dc masacrarea a cauza justă a poporului kurd". zîse „argumente", sâ minimalizeze şl că guvernele celor două ţări „nu rare, autorităţile au Introdus cea mal
recunosc concluzia potrivit căreia severă cenzură asupra relatărilor co
marea majoritate a populaţiei dtu respondenţilor străini privitoare Ia
cele două teritorii este pentru In luptele dintre partizani şl trupele
cluderea în lederaţlc'\ guvernamentale.
Scurte ştiri 6 Scurte ş tir i • Scurte ştiri • Scurte ş tir i
NEW YORK. — La 13 septem landei la A.EL.S Potrivii prevede perioada «orespunzaloare a onulul P rigoană dezlănţuită
brie, Comitetul special al O N U . rilor acestui acord, Finlanda va re trecui. Scăderi au fost înregistrate
penlru examinarea problemei apli duce, incepînd din anul viitor, ani şi la producţia de cărbune care de colonialişti în T im o r
cării Declaraţiei cu privire la acor 60 la sută taxele vamale la măr este cu aproape 700.U00 tone uni
darea independentei ţărilor şi po furile importate din cele şapte târî mică decit în luna precedentă.
poarelor coloniale a adoptat în membre ale A.E.LS. şi va bene BONN. — In cursul unui singur DJAKARTA 14 (Agerpres). — aici acţionează In voie monopolurile
unanimitate o rezoluţie prezentată ficia de o reducere toiAlă o barie an in minele din Germania occi După cum anuniă agenţia Antara, portugheze, americane, engleze, care
de un grup de ţări prin care se relor vamale la sfirşilul anului dentală au avut loc peste 13001)0 autorităţile portugheze din insula Ti exploatează bogăţiile de petrol, cau
cere Angliei să acorde fără înlir* 1966. de accidente grave mor au Întărit electivul pichetelor de ciuc, cafea ale teritoriului. Timorul
ziere independentă teritoriului grăniceri de la frontiere pentru a îm are, de asemenea, o marc impor
Cambia. NEW YORK. — Un tribuna! al CARACAS — In ultimele 24 piedica refugierea locuitorilor In par tantă strategică: blocul agresiv
cătuit din rasişti albi din Gadstlen de ore, politia di/i Venezuela a tea de vesl a Insulei, care apar(ine S.E.A.TO. a şi elaborat planul In
COPENHAGA. — O delegaţie a (stalul Alabaina), a refuzai să pună operat peste 400 de percheziţii ta vederea instalării aici a unei baze
Partidului Comunist clin Danem ir- sub acuzare pe asasinul factorului locuinţele membrilor Partidului Co indoneziei. Aceştia doresc să scape militare.
ca. în frunte cu Knud Jespersen poştal William Moorc. care a fost munist din Venezuela şi ai parli dc prigoana colonialiştilor, de munca Populaţia din această colonie, caro
preşedintele Parlidului, l-a vizitat împuşcat la 23 aprilie, în timp ce dului „Mişcarea revoluţionară de îngrozitoare la care sini supuşi şi de încă din secolul al XVI-lca îndură
pc Jens Otto Krag, primul minis- efectua ini „marş al libertăţii" prin închisori. Autorităţile portugheze au jugul portughez, s-a ridicat la lupta
* Irn al Danemarcei şi i-a expus statele din sudul SU.A., cerind li stingă", precum şi numeroase ares adus recent o navă de război şl întă in repetate rinduri. Izgonirea colo
punctul de vedere al partidului în bertate şi egalitate în drepturi tări. Au fost areslali Jesus Sanoja, riri de trupe Sn scopul înăbuşirii nialiştilor olandezi din Irianul de
cele mai importante probleme in pentru negrii americani. Ancheta secrelar al fracţiunii parlamentare acţiunilor anticolonialiste ale popu vest şi lupta de eliberare naţională
ternaţionale ce se reloră nemijlo efectuata de Biroul federal de in a partidului comunist, şi conrltirâ- laţiei indigene. din nordul insulei Borneo a avut o
cit la Danemarca. Intr-o notă lu vestigaţii a stabilit că asasinul lui lorii sindicali Bernade Monlill-i, mare înriurire asupra luptei popu
Mciuricio llrilo şi alţii
minată primului ministru se subli Moorc este F. Simpson, membru ★ laţiei din colonia Timor. In ultimul
niază necesitatea ca nordul Euro al Consiliului cetăţenilor albi din YAOUNDE, — La 13 seplembrie, Insula Timor lace parte din arhi an o intensă activitate pentru do- ELVEŢIA: Vedere din oraşul Zong. Contraste: Alături —
pei să lie declarat zonă neutră şi sleitul Alabama. Deşi probele v i Uniunea Popoarelor din Camerun pelagul Micilor Sonde. Partea insu bîndirea independentei acestei colo case cu mai multe etaje şi cocioabe.
denticlearizată. novăţiei lui Simpson, caro în mo a dat publicităţii o declaraţie in lei stăpînilă dc colonialiştii portu nii este desfăşurată de Comitetul
mentul arestării sale s-a landul ră care a protestat împotriva con ghezi (jumătatea de nord-est a in pentru eliberarea Timorului şi c'.e
DELMf. — In numele Partidului este ,.un adept convins ol segre sulei) arc o suprafaţă dc 15.000 km guvernul alcătuit in luna aprilie a
Comunist din liuliu. grupul parla gaţiei", an fost concludente, ju damnării la moarte a eroului na pâtrali şi o populaţie de 517.000 lo acestui an la Djakarta dc către re s p o r t Jocurile Balcanice de atletism
mentar al acestui partid l-a soli decătorii clin Gadsden au holârît ţional Tankeu Fosso Noe, coman cuitori Colonia este condusă de iin‘ prezentanţii mişcării de eliberare
citai pe primul ministru Nchru să să nu-i intenteze nici un proces dantul armatei de eliberare na guvernator general portughez caro din Timor. refugiaţi in Indonezia
dea instrucţiuni in vederea punu ţională din Camerun. El a fost se sprijină pe o garnizoană militară pentru a scăpa dc prigoana colonia- SOIlA 14 (Agerpres). — Prin te- Caramihui (R P R.) a ocupat locul
rii în libertate a deţinuţilor po DJAKARTA. — Agenlia Antar.r arestat recent de trupele de ocu bine înarmată. Sub oblăduirea lui, lişlilor. Ic fon : cu 9'02‘'9/!0; ştafeta 4X100 m. R. P
litici, areslali în virtutea „legii relatează că generalul Askari, co paţie Iranceze şi condamnat de Simbătă, în ziua a doua u Jocurilor Bulgaria 40°4/IO (nou record bulgar);
penlru apărarea Indiei". mandantul opărării aeriene indo un tribunal militar. Balcanice dc atletism dc Iu Sofia, R.P R. local doi cu 4l”2/10; decatlon
neziene, a declarat că avioane bri sportivii t'irii noastre aa cucerit trei Kolnic (D 7003; FEM IN IN : greu-
CIUDAD DE MEX1CO. — In ca- tanice au violat în mod frecvent Afacere judiciară de acum 50 de ani titluri dc campioni balcanici. Remar tute llrislova (R.P.B.) 15.77 m.. Ana
1S7ANBUL. — In prezent in Tur
cirul unei şedinţe plenare u celui in ultima vreme spaţiul aerian al cia există 1.500.000 de şomeri, re cabilă a fost comportarea tinerei atle Sulăjcanu (R P.R.) locul doi cu 15,70
de-al XllI-lea Congres internaţio Indoneziei. El a spus că Indonezia evocată din nou te Viorica Viscopolcanu, care a ocu :n. ; 20(1 m. plat Sikovctz ( l ) 2l’'5/fO
nal de lilozofie care se desfăşoară va continuo sa sprijine poporul latează ziarul „Vatan", referindu- pat primul loc la săritura în lungime Ioana Pclrcscu a sosit pc locul teti
la Ciudad de Mcxico, cu partici din Kalimantanul de nord cazn se la o declaraţie a ministrului TOKIO 14 (Agerpres) — cu 6,08 vi. Ea a inlrccut-o pc favo eu '24'7/W.
parea a peste 1 000 de filozofi din luptă penlru independentă. Sud- muncii din Turcia. O veche afacere judiciară care a urina cu peste 50 de ani câ procesul a rita probei. atleta bulgară Jorgovu
32 de ţări ale lumii, acad. A lhu- harmo, comandantul trupelor indo răscolit la timpul ci opinia publică fost pus la cale de autorităţi pen care a realizat b.Oti m. A doua victo Pentru liivila probei masculine rtf
naşe Joja a prezentat o comuni neziene din Kalimantanul dc SAIGON. — Agenţia United mondială a fost evocată din nou îa tru a lichida partidul socialist şi că rie a culorilor noastre a fost adusă 200 ni. plat s-au calificat, printre allri
care cu privire )a „definiţia omu Press International relatează câ cursul unei anchete efectuate de un în realitate nu a existat nici un dc suli(ufnl Gh Popesc u. învingător ţi uf Ic/ii romini furcă fi Zamfircu it.
lui". Inlr-o altă şedinţă. C Joja. vest, o declarat la rînclul său că magistrat din Tokio. La 13 septem „complot". Dar Sakamolo se luptă oi 77,60 m Bulgarul ‘fahnv s-a cla La 110 in. garduri' va participa /<j
membră a delegaţiei dc filozofi ro- a primit instrucţiuni de a apă:s ambasadorul Franlei în Vietnamul brie, Seima Sakamolo, In virstă rle de zeci de ani pentru a dovedi ne sat pe locul doi cu 74.SO m Bizim lupta finală fi reprezentantul nost’u
mini, o prezentai o comunicare cu strictele securitatea frontiere de sud. Roger Lalouetle, -a pără 78 de ani, s-a prezentat in fota unui vinovăţia sa şi a tovarăşilor săi asa a ocupat, locul 5 cu 60,U0 m. Poarte Macuvci, /urcă rotind calificarea /n«.
cu privire la „Orientarea mate lor. El a adăugat că Marea Briln- sit la 13 septembrie Saigonul, pl<? magistrat din Tokio pentru a fi in- sinaţi. ca urmare a unei sentinţe spectaculoasă a fost proba de 1.500 iuţea ultimelor întreceri cure au f -
rialistă in antropologia filozofică" nie a fost avertizată că avioanele cind pentru consultări . la Paris. teroqat cu privire la procesul care samavolnice şi a obţine din partea m. plut. Cu 500 i i i . înainte dc sosire, astăzi in clasamentul MASCULIN
Comunicările ou fost primite cu engleze care ar pătrunde în mod Surse diplomatice din Saigon. s-a desfăşurat în 1910 şi in urma că autorităţilor judiciare japoneze re conduce K P Bulgaria cu 100 pune e,
urmată dc R P. Romină cu 85 puncte
un viu interes. ilegal in spaţiul aerian al Indone adaugă agenţia, au precizai că ruia 12 conducători ai partidului so vizuirea procesului. Rtnd pe rînd conducea iugoslavul Vazici, care u fi Iugoslavia eu S2 puncte. La FE
fost însă net depăşii dc sprintul lui
toate Încercările sale au eşuat, tri
HELSINKI — La 13 septembrie ziei vor fi doborile. Lalouetle a fost chemat la Paris cialist din Japonia au fost condam bunalele respingînd demersurile sale Andrei Barabay Reprezentantul nos M ININ conduce echipa RP Bulgar. ■
intre miniştrii participanţi la re BONN. — In primele opt luni naţi la moarte şi executaţi, fiind sub pretextul că „o curte de justi tru a trecut dctayit linia dc sosire, cu 47 punctr. anunţă dt R P Ro
centa sesiune de la Stockholm a pentru a tonferî cu preşedintele acuzali de a fi participat la un pre ţie aclionînd in numele împăratu fiind cronometrat in 3'45"SJlO. în mînă cn 44 puncte.
Consiliului ministerial ol „Asocia ale anului 1963, producţia de otel de Gaulle şl ministrul de externe tins „complot". Sakamolo s-a aflat lui nu putea comite o eroare judi urma unei busculade. Z Vttmof u că
ţiei europene a liberului schimb" a Republicii Federale Germane-a Conve de Murville asupra situa şl el pe banca acuzaţilor şi a fost ciară". zut, sosind pe locul 7.
(A.ELS.) şi reprezentanţii guver scăzut cu peste. 1.000.000 tone. In ţiei interne din Vietnamul de sud condamnat la moarte, dar sentinţa Acţiunea lui Sakamolo împotriva iată celelalte rezultate înregistrate : Cu prilej td lucrărilor congresului
nului finlandez, a fost semnat un acelaşi timp producţia de fontă este şi a stării actuale a relaţiilor din i-a fost apoi comutată în închisoare procesului din 1910 este acum exa MASCULIN : lungime — Tonc-j balcanic s-a stabilit ca viitoarea edi-
(R.P B.) 7,18 m. ; Calnicov (R.P.II.)
acord cu privire la osoderea Fin cu 500.000 tone mai mică decit în tre S'.U.A. şi regimul diemist. pe viată. In 1934, după 24 do ani minată din nou şi opinia publică ja s-u clasat pe locul doi cu 7,35 m. : (ie a locurilor Balcanice dc atletism
de închisoare, a fost eliberat.
poneză core ca măcar după 50 de
să aibe loc intre 13 fi 15 scptcm/itit
Opinia publică a aflat încă în ani să se facă dreptate. 3000 m. obstacole Spun (l.) S’1S"11I0. lOtil la Bucurefti.
Rsdaetis 61 «iBumiMtU ziarului tir. 6 M«tl. nr. 9, M<fo» IJW, UM, « U . JPU, U m plititJ ta anwhr eorjorm aprobări» Soneral, P.T.TJl ar. 263.328 drn 8 noiembrie 40.06b
1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.