Page 52 - 1963-09

' 3 f V O O 3 ' *

PfîOLETARJ DIN TOATE TAfilLE UNIŢl-VA
ŞTIRI ©ŞTIRI
mul socialismului baJ. • Sport: -l- bună organizare a muncii. 476 tone combustibil
W aJ/U JU M

— Campionatul regional
economisit
• Eficacitatea unui panou,
(pag. a 3-a)
• Azi se deschide cea de-a 18-a
Reducerea consumului de combusti­
— Categoria B la iotbal,
bil este unul din obiectivele principa­
— Categoria C la lolbal,
• Declaraţia lui A. A. Gromîko
— Pentru un lotba! de calitate. sesiune a O.N.U., le ale întrecerii socialiste pe care o
desfăşoară mecanicii şi fochişlii de­
(pag. a 2-a) la sosirea in New York, poului de locomotive Suneria.
*4=5} P.rin întreţinerea locomotivelor in
toAiniuioi n u i hunedoara al rkr. şi ai sfatului popular regional • Comuniştii — In Iruntea luptei • Ben Bella a lost ales preşedinte bună 6tare termotehnică, folosind din
pentru sporirea producţiei de oţel, al Republicii Algeria. plin forţa vie a trenului şi remorcind
• InsUozarea nutreţurilor cere o (pag. a 4-a) trenuri cu supralonaj, ei au economi­
Anul XV, Nr. 2712 MARŢI 17 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani sit în cursul lunii august 476 tone
La reali­
combustibil convenţional.
zarea acestor economii au contribuit
mecanicii Şlefan Vesa, Anghel
Avram. Ioan Bota. Emil Chinciu şi
alţii, care conducind locomotive din
seria 50 000 pe distanţa Simeria
A IH C E P U T N O U L A N Ş C O LA R Triaj—Peştiş au redus consumul de
combustibil
cu cile 10—14 tone pe
fiecare locomotivă. Folosind din plin
forţa vie a terenului, pe ba2a cu­
noaşterii temeinice a secţiei dc circu­
A început noul an şcolar in învâţăraintul de stat. eare au fost în clasa intiia au trecut această treaptă, laţie, si mecanicii care au remorcat
Şcolile şi-au deschis din nou porţile, sălile, labora­ lăsind locul „bobocilor" Pentru aceştia din urmă trenuri pe dislanta Simeria Triaj—
toarele,- In curţile şi pe terenurile de sport ale acestora s-ar găsi multe cuvinle de spus. Dorinţa lor de a se Coşlariu au realizat însemnate eco­
a reapărut jocul şi veselia caracteristice şcolarilor vedea şcolari se Îmbină cu ceea ce numim curiozi­ nomii. Pe fiecare locomotivă din se­
mai mari şi mai mici. tate, ba chiar cu emoţie, manifeslală mai cu seamă ria 2.10.000, consumul de combustibil
în momentul în caje au oferit învăţătorilor buchetele a fost redus cu cîtc 20--30 de tone.
După o perioadă de aproape 3 luni, vechii şco­
cu flori, in semn de respect şi angajament că vor EMIL CREŢU corespondent
lară s-au reintilnit îşi povestesc reciproc cum şi-au
învăţa bine în anii de şcoală. In prima zi ce şcoală,
petrecut vacanta, timpul, in taberele şi staţiunile alături de cei ce păşeso pentru prima dată pragul Chitanţa
de odihnă, ce au văzut şi cunoscut In drumeţiile şi
sălilor de clasă, un puternic sentiment de emolic
excursiile organizate. Fiecare are multe de poves­
şi mindrie in acelaşi timp încearcă şi pe părinţii nr. 1 la porum b
tit .fiecare ar vrea, in puţine cuvinte, să spună tot, acestora, care doreso să-şi vadă copiii instruiţi şi
tot ce a văzut şi invătat in această perioadă. Dar
educaii în spiritul realităţilor societăţii noastre. Colectiviştii din Ohaba, raionul
e greu, e greu să relatezi totul. In aceste luni de Sebeş — precizează In comunicarea
vacantă s-au petrecut multe, foarte multe. Acum. ...In sfîrsil, au trecui şi emoţiile şi primele curiozi­ sa telefonică corespondentul nostru
tăţi. Noul an şcolar a început atît la oraşe cit şi
iată-i iarăşi împreună. Sint cu toţii din nou la tov. Avram Bartolomeu — muncesc
şcoală, in sălile reînnoite, împodobite, pregătite săr- la sale. Si despre fiecare şcoală, copil, profesor în aceste zile cu deosebită însullclire
sau părinte se pot spune multe. Reporterii noştri au
băloreşie, în căminele primitoare, alături de profe­ la recoltatul porumbului. Piuă ieri,
surprins cileva aspecte — am pui ea spune numai ei au slrîns recolta dc pe 102 ha.
sorii, învăţătorii si educatorii lor. o mică parte din aspectele începutului de an şco­ In dorinţa dc a-şi achita primii
Dar, fiecare an şcolar începe cu o clasă nouă. Cei lar — pc care le redăm in cele ce urmează din raion obligaţiile faţă de stal, din
recollo oblinută ei au şi predat pînă
acum in contul contractului încheiat
şl drept munci S.MT, 50 000 kg de
porumb. Rostul cantităţii contractată
c d l t e v i s e . s e . o o e î m p l i n i va fi transportată la baza de recepţie
din Sebeş direct din cîmp, pe măsură
ce se execută recoltatul.
Num ai la marile sărbători o taşut lelul unor noi bucurii, a unor noj răsplăti cum se cuvine gtija şi aten­
ptimeşle dimineaţa utila x/ibraţie $i safis/aefii şi plăcule surprize. Cor> ţia de care se bucură din partea Pe primul loc
dinamism. Toate strâzile au cdpd- ditii noi de muncd şi cazare, mai partidului şi guvernului.
tat tinerele si voioşie, aspectul u- bune, fi aşteaptă Aici, la ŞcoqIq Trei porii de intrare au lost des­
nor mari grddini Inllocile şi mişcă- medie „ Decebar, peste 700000 lei chise in acest an celor peste 1 100 In cadrul seciiei de descărcare Lo-
toare. Sint elevii, miile de elevi ca­ au lost chelluili în această \ ard de şcolari care învală aici, Ja Şcoa­ nea—Vulcan dc la Preparatia Petrila
re au coborit din noile blocuri ale pentru reparaţii, zugrăveli, uti/orea la medie „Decebar. Elevilor din primul loc in întrecerea socialistă pe
oraşului, din cartierele cele mai In- internatului, bucătăriei, spălătoriei clasele mal mari li s-a adăug.n luna august a fost ciştigat de echipa
depărtate, care au venit de la sate ele. astăzi, In prima zi de şcoală, un de­ condusă de Paul Vasile. Colectivul
şi se îndreaptă spre şcoli, unde în­ Careul s-a lormat. Cu aplauze pu­ taşament nou, cel mai numeros de­ acestei echipe a realizat o depăşire
cepe un nou an de muncă. ternice sint întlmpinate urările de taşament din şcoală — elevii cla­ de plan de 6.022 tone cărbune Ia
...Ne-am oprit la Şcoala medie „bun venily si deplin succes în sei a VIII-a. Nici cind In istoria descărcat şi economie la energie
„Decebar din Deva. Un „bine aţi noul an şcoJary adresate elevilor si şcolii n-au pătruns atf/i elevi noi electrică de 0,04 Kw/tonă. De mat
Un buchet e- venily, cu litere mari, i-a Intimei• prolesorilor de conducerea şcolii. In şcoală ca în acest an. Aproxi­ bine de trei luni echipa condusă de
norm de flori şt naf pe elevi la pourta principală. Prezenta la festivitate a tovarăşilor mativ 400 de elevi care formează Paul Vasile se află pe primul loc în
c ă r ţ i l e primite Curtea s-a umplut de larma obiş­ Ladislau Fedotanici, prim-secretar al zece clase, aces/a este noul detaşa­ Întrecerea socialistă.
gratuit, aceslea nuită a celor peste 1.100 de elevi Comitetului orăşenesc de partid ş1 ment El constituie dovada cea mai Aceste realizări au fost obţinute
sint minunatele care aşteaptă festivitatea deschide­ elocventă a drumului spre şfiinfd şi datorită bunei organizări a locului
Comita­
Irimie loan preşedintele
daruri ale primei rii noului an şcolar. Ctte nu au de tului executiv al Statului popular o- cultură deschis tinerelului, de azi dc producţie, întreţinerii corespun­
zi de şcoală. Le povestii Qcum Iq reîntoarcere ? Va­ răşenesc, sint o dovadă a grijii pe de către partidul şi guvernul nostiu.
primeşti cu emo­ canta a fost lungă, cu zile de ne­ . Clopolelul a sunat. Prima ora zătoare a utilajelor, disciplinei care
ţie. rizînd de bu­ uitat în tabere, Iq munte sau mare. care o poartd organele de partid si de curs a început. Odată cu ea n domneşte în echipă etc,
curie ... de stat scolii noastre noi. Angaja­ N. ŞTEFAN corespondent
cu locuri şi zburdălnicii care nu se mentele luate de elevi In /ala pro­ începui un nou an de învăţătură.
vor şterge niciodată. fesorilor, de a Invăla cit mai bine. Alte lumi, alte taine vor li‘ pătrunse,
Ca In liecare an, de cînd po­ de a întări disciplina, de a-şi însuşi alte vise vor înmuguri şi multe alte­ Prefabricate pentru
porul a devenit stăplnul tării, prima cu temeinicie noile cunoşlinle pre­ le se vor împlini.
zi de şcoală este pentru elevi pr:- date, reprezintă hotărlrea lor de a I. CIOBOTA şantierele regiunii
In vederea livrării unor elemente
prefabricate şantierelor dc construc­
Bine aţi venit la şcoală, copii! ţii din regiunea noastră, în cadrul
M L. „Ilie Pinlilie“ din Hunedoara â
fost amenajat un poligon pentru con­
După bucuriile ■pţeşi pînă la deschiderea fesli- si m i mal uit odată, să nu lipsească pentru a răspunde cum se cuvine fecţionarea unor elemente prefa­
vacantei petrecu­ v l a noului an de Învăţă- nimic unei primiri frumoase... condiţiilor de învăţătură pe care bricate.
te la munte mint au mai rămas ctteva ore, în Şi din clasa a V-a — ca de altfel le au. Şi-apol, o bucurie: elevi­ La noul poligon au fost montate
sau la mare, in curtea şcolii de 8 ani din Buruie­ şi din celelalte clase — nu lipseşte lor le-au fost lnminate manualele două linii tehnologice pentru con­
excursii şi drume­ ne. raionul llia. sint prezenţi a- nimic unei primiri sărbătoreşti. Lu­ gratuit. Maria Homorodean. Mircea fecţionarea fîsiilor necesare la plan-
ţie pe cărările proape toii copiii. Răsună întrea­ mină raullă In ferestre, pe catedră Macovei, Ion Cristea, Ion Păcurarii şeele de rezistentă a blocurilor. In
pline de pitoresc ga scoală de glasurile lor crista­ flori, flori multe şi proaspete ca ca şi ceilalţi copii din clasă, fii de afară de fisiile amintite aici se mai
ale patriei, în line, pline de voioşie. Grupuri, colectivişti şl muncitori, au primit execută bolţari pentru armarea gale­
aceasta primă zi fete si băieţi, işi împărtăşesc im­ zlmbetele cooiilor din curte, iar pe preţiosul dar, plini de grijă şi to­ riilor de mină, pane necesare la
de şcoală elevii presiile de vacantă Îşi propun *ă todată cu viu interes. Au început construirea halelor Industriale, che-
încearcă o nouă stea In aceeaşi bancă, se inte­ soane pentru acoperişuri, cornişe,
bucurie : revede­ resează de materiile ce le vor în­ să răsfoiască cărţile In grabă. Şi fie­
rea cu colegii... văţa In acest an... Discuţii nenumă căruia i-au venit atunci In glnd, cu boiandrugi. tuburi de canalizare de
plăci traforale,
diverse dimensiuni,
rate. despre fel de fel de „proble­ siguranţă, versurile cintecului pe ca grinzi de rezistentă, ferestre din be­
me" aşa cum se Intlmplă la fie­ re l-au interpretat cu clteva clipe ton etc.
care Început de an In curţile şco­
lilor. Dar copiii n-au venit la scoa Înainte, In curte; „Partid iubit, pă­ Uscarea elementelor prefabricate
lă singuri. Alături de ei, cu aceleaşi bănci, la capătul liecârela, aranjate rinte bun". este asigurată de trei camere de
emoţii, aşteaptă şl părinţii, colec­ 'de mina grijulie a dirigintei, cârti, V. CHÎŞ eluvare.
tivişti din localitate, ori din satele. manualele şcolare gratuite.- iar pe COSTIN ALBEANU corespondent
Celor mai mici elevi Învecinate — Bejan, Be;an-Tirnăvi- gazeta de perete, caligrafiată cu a-
ta, Clinei. Mulţi părinţi sint din tenlie, se află urarea plină de dra
Ş coala de 8 ani ,,Dr. Petru Gro Chlscadaga, Fizeşti, Nevoieşl. Bar gasle, de căldură : .,Binc aţi venit,
za“ din Deva Copiii ascultă bura ori Mintia. Pentru că fiii e- elevi ai clasei a V-a f Cum vă pregătiţi pentru
cu ochi mari şi răsuflarea tăiată do ceslora Jnvatâ aici în şcoala aceasta Bine aţi venit, elevii Vă aşteaptă
atita atenţie cuvintele părinteşti, mare şi frumoasă din Buruiene, nerăbdătoare prietenele voastre —
pline de căldură ale tovară­ construită doar In urmă cu doi ani. cărţile, prietenii si sfătuitorii voştri începerea semănatului?
şei directoare Ileana Dorogn, In curte il întilnim pe llnărul- pro­ mai mari — Învăţătorii şi profesorii.
prilejuite de Începutul noului fesor Certejan Cornel. C ind a intrat În clasă diriginta,
an de învăţătură. In partea tovarăşa profesoară Leontina
dreaptă a careului de elevi, mezinii — Am dori să stăm de vorbă cu Vuia, toti elevii clasei a Vl-a A de Am p re g ă tit întreaga cantitate de săm înţă
scolii, cei ce păşesc acum pentru tovarăşul director. la Şcoala de 8 ani din Geoagiu. ra­
prima oară pe calea Învăţăturii. In — II puteţi găsi Intr-una din ionul Orăşlie. s-au ridicat In picioa­ In toamna aceasta, gospodăria la laboratorul regional pentru conr
uniformele apretate. cu ghiozdanele clase.. re cu bucuria revederii In ochi. Pe agricolă colectivă din Alba lulia va Lrolul seminţelor probe in vederea în­
noi in spate, stau sfioşi, miraţi par­ Intr-adevăr, pe directorul şcolii, catedră, această bucurie şi-a găsit insâminţa cereale pe 440 ha din care cercării puterii de germinaţie. Buleti­
că de ceea ce se intimplâ In jurul tov. Constantin Georgi, l-am găsit expresia Intr-un frumos buchet de 30 ha cu orz, 15 ha cu 6ecară furaje­ nele le-am şi primit, rezullind o pu-
lor. Şi cind li se virează din suflat In clasa a V-a însoţit de diriginta flori. După ce s-au aşezat, copiii au ră, iar restul suprafeţei cu griu.
bun venit In scoală, In rindurile e clasei, tovarăşa Cornelia Săbău, a aşteptat nerăbdători primele cuvinte Printre lucrările agricole cc se exe­ Icre germinativă de 02—96 la sută.
Probe de germinaţie s-au făcut si în
ţevilor are loc tradiţionalul gesl venit încă o dală să vadă dacă totul ale dirigintei Cu emoţie In glas, cută zilele acestea in gospodăria
plin de gingăşie şi semnificaţie ; v in ordine, bine pus la punct. aceasta a rostit cunoscuta dar veş­ noastră in vederea inccperii semăna­ cadrul gosopdăriei, rezultatele dove­
şcolarii dintr-a IV-a. ca un stol de — Şti ti. a explicat dlnsul oare­ nic proaspăta si aşteptata urare. tului, un loc important il ocupă pre­ dind calitatea bună a seminţelor pe
care le posedăm.
$ porumbei, sc desprind din careu si cum stlnjenit. Încerc şi eu acum a- — Bine aţi venit copii, bine ne­ gătirea seminţelor in vederea în-
vin la noii lor colegi din clasa I si le am regăsit! Pentru tratarea lor, avem procurată
dau flori. $i-i îmbrăţişează Apoi se celeaşi emoţii pe care le au copiii. săminţărilor. Din analiza producţiilor cantitatea de 65 kg. substanţe anti-
Prima oră de curs Ia Şcoala de 8 ani din Geoagiu, reîntorc la locurile lor. Cei 151 de Clasele au fost din timp pregătite Au urmat apoi cuvinle calde des­ obţinute in acest an, am ajuns la mălurice, iar restul cantităţii urmea­
Foto; V. ONOIU elevi ai clasei a l-a rămîn cu bra­ să-şi primească elevii cum se cuvi­ pre scoală, despre cum trebuie ei, concluzia ca acum, in toamnă, să în- ză să o ridicăm de la Consiliul agri­
ţele Încărcate de flori,.. ne. Totuşi, intru mereu prin clase elevii dintr a VI a să se comporte sămînlăm următoarele soiuri : Ponca col raional. Tratarea seminţelor am
(200 ha), Bezostaia I (148 ha). Harak început-o în urmă cu cîteva zile. iar
(42 ha) şi Cenad 117 pe 50 ha.
La sfătul popular ni oraşului Pe­ de la 12 septembrie s-a trecut la se­
ne­
întreaga cantitate dc sămintă
troşani, a avut loc o şedinţă fără zentului şi viitorului. Despre toate cesară (111 tone) am asigurat-o din mănatul secarei furajere.
ordine de zi. Am recunoscut prin­ acestea sint chemaţi să vorbească recolta obţinută de pc loturile 6emin- Pentru asigurarea unet densităţi
tre cei prezenţi pe preşedinţii sfa­ educatorii, învăţătorii şi profesorii ciere ale gospodăriei, Recoltate şi de­ uniforme a plantelor şi a calităţii se­
noştri, să zugrăvească în lecţiile lor
turilor populare din Petrila, Iscroni. A c u m î n V a l e a J i u l u i pozitate separat, seminţele sînt păs­ mănatului. întreaga suprafaţă va fl
Aninoasa, Vulcan, I.upeni, Urieani transformările ce au avut şi au loc trate în bune condiţiuni. îndată după insămînţată cu maşina de semănat
şi pe ciţiva directori de şcoli. Erau pe întinsul Văii Jiului, a regiunii, recoltat echipe dc colectivişti au în­ S U. 29.
de faţă şi tovarăşii Clemente Ne­ a patriei noastre. să dezvolte lu ceput selecţionarea lor cu ajutorul M1HAI CIBAN
câtor. Ei cunosc Valea Jiului fi patria noastră. Cu noii sosiţi, nu­
grul, secretar al Comitet;:;A orăşe­ schimbările ce s-au petrecut aici in 100. iur al elevilor aproximativ egal elevi dragostea şi respectul faţă de unui selector electric, iar prin grija preşedinte al G.AC.
nesc de partid, Trai an Hlaj, pre­ anii democraţiei populare Cei mai mărul cadrelor didactice din bazinul cu a celor care învaţă acum numai noile noastre cuceriri, dc lupta îna­ inginerului agronom, au (ost trimise din Alba lulia
şedintele Comitetului executiv al mulţi insă sint veniţi din alte re­ carbonifer depăşeşte cifra de 700. la Şcoala medie nr J din Petroşani intaşilor noştri, a poporului nostru
Sfatului popular al oraşului regio­ giuni ale ţării, de prin părţile Mol­ cu peste 320 mai mult dccit in anul şi că existau numai citcva unităţi care, sub conducerea Partidului Ne preocupăm cu g r ijă
nal Petroşani, I. Pamfilic, şeful dovei, Bucureştiuhn, Olteniei ele. 1058 Acestea îşi desfăşoară activi­ şcolare, nc apare şi mai clăi tabloul Muncitoresc Roinin, u făurii aceste
secţiei de tnvăţumbu al sfatului Pc feţele tuturor se putea citi ti- tatea in aproape SO de uni­ şcolii de acum faţă de atunci, sal­ realităţi socialiste, dragi nouă tu­ de fe rtiliza re a solului
cir­
tăţi şcolare, in mijlocul a
popular. Restul tovarăşilor caic au tul uriaş făcui in această direcţie, turor.
neteţe, mindrie şi hotârîrc ferma ca 20.000 dc elevi. Numai in clasa în Valea Jiului
participat la acea şedinţă, ţinută de a-şi valorifica luate cunoştinţele întîia din acest an sint peste 2 500 ...Iu ziua deschiderii invăţămin­ Una dintre problemele căreia con­ pe 50 ha vom aplica azotat de amo­
ducerea gospodăriei colective din
cu două zile înainte de începerea căpătate in anii de şcoală. Fiecare de elevi. In raza oraşului regio­ Despre situaţia înv aluminiului tului în oraşul regional Petroşani, Beriu. raionul Orăştie, ii acordă o niu (cile 40 kg. la ha), urmînd e.4
noului an şcolar, cum tineri şi ti­ eia încercai de un puternic senti­ nal Petroşani sint $ şcoli medii şi din vremurile pe veci apuse avem totul era in sărbătoare. Şcolile din mare atenţie, este fertilizarea solului. restul cantităţii pină la 120 kg. să
aplice în timpul vegetaliei. Gunoi) l
nere, absolvenţi ai diferitelor insti­ ment de mindrie pentru faptul eu 19 şcoli de 8 ani; numai în ultimii şi uite mărturii : analfabetismul, Cimpa, Lonca sau Pclrila, Petro­ In acest 6cop au fost făcute 6tudîi de grajd il aplicăm pe restul suprafe­
tute de învăţănr.nt superior, scoli 3 ani au fost construite şi predate mizeria şi foamea, condiţiile grele şani, Aninoasa sau Vulcan, Paroşeni, amănunţite asupra terenurilor gospo ţei. pînă în prezent el fiind transpo:-
Pedagogice şi de educatori, repar­ a fost repartizat sa lucreze, aici, in 5 şcoli. 7 oale unităţile şcolare sint dc viaţă, cheltuielile mari insupor­ Lupcni, Urieani sau Chnpul lui Ncag, dăriei, 6tabilindu-se măsurile agro­ > a t pc 60 ha.
Valeu Jiului, in freamătul muncii
tizaţi in Valea Jiului, la diferite dotate cu cele necesare ; pentru ele­ tabile pentru majoritatea covârşitoa­ din celelalte aşezări ale Văii Jiu­ tehnice ce trebuie aplicate — dife­
minerilor, constructorilor, lucrăto­ Penlru a putea Iransporla la timp
scoli. In cadrul acelei şedinţe, ti­ rilor din celelalte întreprinderi, in vii claselor l— VII s-au distribuit, re a părinţilor şi copiilor de virslu lui, ca şi din întreaga ţară şi-au renţiat pc parcele — in funcţie <\e în cîmp întreaga cantitate de îngră­
natura solului si dc gradul de ferti­
nerii mi luat primul contact eu această vale cu tradiţii glorioase in mod gratuit peste 103.000 cărţi. şcolară ele. In loc să înveţe carte, aşteptat elevii cu tradiţionalul „Bine litate a acestuia. şăminte. în vederea încorporării lor in
copilul trebuia să-şi caute de lucru,
aţi venit". Aceste cuvinte pline dc
munca lor viitoare pc tărhnul in­ dc luptă şi mancă neobosită, cu în valoare de circa 500.000 lei. Cilii să-şi asigure traiul nu numai pen­ căldură şi dragoste au fost rostite In urma studiilor făcute au fost sol odată cu executarea arăturilo
conducerea gospodăriei a stabilit ca
an trecut aşezat la un loc dc cinste
strucţiei şi educaţiei. măreţie! Ce mare deosebire intre tru el, ci şi pentru părinţii şi fra­ de toate cadrele didactice; aceste luate măsuri pentru aplicarea dc un număr de 30 de atelaje să lucre­
in paginile istorici patriei noastre,
Organele locale au ţinut să-i in- ţii lui. 'Acestea şi multe altele li cuvinle inseaznnă îndemn, angaja­ amendamente calcaroase (dolomită). ze permanent numai la transportul
a partidului nostru hi acest an, rai­ sladiid învăţăminlului de acum - faţă lucrare executată pină acum pe o îngrăşămintelor.
thnpine astfel pc noii educatori. O durile cadrelor didactice din Valea de situaţia lui din trecui! Dacă -ţi­ s-au povestit tinerelor cadre didac­ ment, hotărire fermă de a munci suprafaţă de 50 ha unde s-a dat cile Prin lucrările de fertilizare pe cair
in aşa fel ca de pe băncile şcolilor
parte dintre ci sint din Valea Jiu­ Jiului s-au completat cu încă 60 nem seama de faptul că numărul tice venite in Valea Jiului; acestea să iasă noi contigenle 'de elevi, noi 5 tone dolomită la ha. Intrucit urmea­ îe-am executat şi le vom executa 1
lui, fii de mineri, constructori sau de tineri, pregătiţi şi holăriţi să-şi învăţătorilor şi profesorilor existenţi şi multe altele sint cunoscute de promoţii de absolvenţi instruiţi şi ză să însâmîntăm cu cereale de continuare, sînfem convinşi că vom
ceferişti, care s-au pregătit pentru aducă întregul aport operei de desu- în Valea Jiului in timpul regimu­ mulţi dintre noi. Sînt aspecte a două educaţi, pregătiţi pentru viaţă şi toamnă o suprafaţă de 295 ha am 'mişi să obţinem producţii superioare
mai efectuat lucrări Ho fertilizare pe
,u cereale.
meseria nobilă dc profesor, de cdvi- virşire a construcţiei socialiste in lui burghczo-moşieresc era mult sub epoci: una a trecutului, alta a pre­ activitatea de viitor. 100 ha aplicînd cîte 400 kg. super* Ing CONSTANTIN MtFRTOlU
fosfat la ha. înainte de lnsămînţare, G A.C. din Beriu