Page 54 - 1963-09
P. 54
Nr. 2712 Drumal socl Pag. 5
Comuniştii - în fruntea luptei 4 * UfUfilW»* « ‘«iwuruntf «**££<!< uwm unit trjcw ttfw w * mkjkjm * * * *
'4 COMBINATUL SIDERUR6IC HUNEDOARA i
i
pentru sporirea producţiei de otel £ ANGAJUAZA IMEDIAT s K
m
îk
fk 7k
£
La Comitelui de partid din seoţla apreciere care lasă de dorit. In ra a se ocupa de asigurarea functlonâ ik Ingineri, maiştri, tehnicieni
tk
olelârie Martin nr. 2 de la Combina port se spune : „tov. Stanciu Aurel, ril unor cuptoare eu grătare bazice ăc
tul siderurgio Hunedoara e a Inolns maistru şef, nu a faout totul pentru Încă de multă vreme el depune stră cu studii economice superioare 5
pe neaşteptate o discuţie. împreuna ca vetrele cuptoarelor să fie In cea danie pentru a experimenta un ase '4 K
cu cltiva membri al comitetului am mai perfecta 6tare, provoclndu-se din menea procedeu. Şl asemenea cău U în condiţiile legale de pregă tire, vechime şl salarizare, dupR $
discutat despre realizarea prevederi această cauză unele avarii*. Şi tova< tători al noului, oameni plini de In i Htcum urmează: $
lor plaJiului de producţie, despre răşul Aurel Stanciu este unul dintre |j I N G I N E R I
felul «am se achita de aarcinl, de cel mal pricepuţi maiştri otelari. ţiativă, de curaj, slnt Încă mulţi in | — Trei ingineri principali calibrttrl,
obligaţiile ce le au In aceasta pri Pentru meritele deosebite avute In această secţie. Spiritul de Iniţiativă 7 ¥ îs — Trei ingineri metalurgişti,
vinţa membrii şl candidaţii de decursul anilor, el esUe apreciat şl şl aotlvllatea manifestată de către
partid. stimat de tovarăşii lut de muncă. De majoritatea membrilor şl candidaţilor ^ : ' — Trei ingineri principali tehnologi oţelarl,
„La noi, spunea tovarăşul Con ce atunci permite o asemenea stare de partid, de mulţi alţi otelari. la g — Zece ingineri siderurgişti,
stantin Toma, secretarul comitetului de lucruri, de ce nu se Îngrijeşte ca -iSSy 3 — Doi ingineri proiectanţi,
de partid, slnt mulţi oameni minu oamenii a căror activitate o coordo rezolvarea unor probleme privind în — Cinci ingineri tehnologi,
naţi. Pe tov. Pavel Hangan, prim- nează să lucreze bine, să-şl facă pe deplinirea sarcinilor de producţie, es — Trei ingineri diriginti de şantier,
topitor, sau pe Dumitru Cuşmir, mais deplin datoria? Nu se glndeşte oare te o dovadă grăitoare a maturităţii '•ii ‘ — Doi ingineri Investiţii,
tru, nu 1-al găsi o data stlnd locu la aceste lucruri tovarăşul Aure) lor politice. \ i 4 'it — Trei ingineri chimişti,
lui. Slnt continuu preocupaţi sa fa- Stanciu ? 'H — Cincisprezece ingineri energetici,
c3 un lucru olt mai bun In produc In momentul de fată la otelârtn a '« — Cincisprezece ingineri mecanici,
ţie. li slratl, 11 vezi alături de clte La fel, datorită lipsei de preocupa Martin nr. 2 de la Hunedoara sini tk
ori Intlmplnl greul. CInd 11 se Intlm- re manifestată de tovarăşii loan Lu Încă greutăţi In realizarea planului m M A I Ş T R I
plă sa aiba un Insucces cit de mlo de produotie. Ele se pot Insă În îk — Doi maiştri apaductler!,
nu p3răsesc locul de munca pînă nn — Un maistru armături,
văd câ treburile merg bine. Unele din vinge. Totul depinde de oameni, de n — Zece maiştri mecanici.
-Jt
problemele de care se ocupă el par felul cum se achită de sarcini flecare la f iuL 1 V - 3 'H — Zece maiştri lăcătuşi.
uneori a fi mărunte. Dar ştiut locul său de muncă. In îmbunătăţirea tn — Zece maiştri electricieni,
este că atunci cînd se dă toată aten situaţiei esle deosebit de important in — Doi maiştri strungari,
m
tla „mărunţişurilor'* se pot observa •Ţ;
ş! rezolva şi probleme mal importan ca toţi membrii şl candidaţii d i m ; tk T E H N I C I E N I
te mai ales clnrl nu lucrezi de unul partid să fie In fruntea luptei pentru r ' ■ * — Treizeci tehnicieni I,
singur, clnd te bizui pe forţa colec obţinerea unei producţii sporite de — Douăzeci tehnicieni II.
tivului. Şi acest lucru II fao aceşll pii, Vaslle Bufnllă. G. Cical, Alexan oţel, folosirii din plin a agregatelor, a — Cinci proiectanţi I,
tovarăşi". dru Ciocan, Maxim Bun şi alţii, s u să sădească în rlndul tuturor oţelu * — Cinci proiectanţi II,
Încălcat uneori procesul tehnologic, a
Despre Gheorghe EMirnie ne a vor rilor, turnătorilor şl celorlalţi oameni >t\ fc — Zece cu studii economice superioare,
bit tovarăşul Eugen Damianolu, loc fapt care a adus după sine greulăli
ţiitor al secretarului comitetului d° !n realizarea sarcinilor de plan. al muncii convingerea că soarta pro £ P R E C U M Ş I :
partid. „Ceea ce lese din mina Iul nu Slnt In otelăria Martin nr. 2 )« ducţiei depinde In primul rlnd de 01 înainte de plecarea (n cursă din sta(ia Slmerla-călători, Impiega m — Una sută muncitori electricieni,
•a
mat trebuie controlat. La Întreţine Hunedoara unele greutăţi In privin tivitatea lor, de rezultatele ce el !e tul de mişcare loan Munlcanu ii în minează mecanicului Reraus Baloml- — Una sută muncitori lăcătuşi,
ren oalelor de turnare, unde lucrează ţa aprovizionării tehnico-malerialn. vor obline zi de zi la locul de raun- rean foaia de avertizare, care pre vine personalul de drum asupra res 'H — Cincizeci zidari şamotori,
ca şef de echipă, totul merge stru Nu se poate Insă arunca Întreaga vl tn ~ Una sută muncitori mecanici,
nă. E un om de nădejde, simte ras că a nerealizărli In mod rltmlo a cR- GH. CÂLINESCU tricţiilor dc circulaţie de pe traseu. Foto : V, ONOIU tn — Douăzeci şoferi,
punderea, e comunist. El este un sarcinilor de plan asupra aprovizio 3 — Cincizeci paznici.
'ii
bun organizator, se pricepe să se nării. Realitatea este că unii oameni
apropie şl eâ luoreze bine cu oa lucrează neglijent. Deci, dacă flecare Di II. C M. fe avtnd condiţiile pre- a
menii". lucrător ar pune mal mult umărul Eficacitatea unui panou
Despre munca rodnica a tovarăşi la rezolvarea problemelor ce le rt- Angajările în posturi de maiştri se fac potrivit prevederilor j
lor Aron Goleşie, loan Popa, Ha dlcâ munca tn otelărie, treburile ar Ne-am obişnuit ca la intrarea Î11 Pare mulţumit dc umbrarul ce l-a o- licre, pe Ici pe colo, se mal Iroseşte ^legale şi numai prin concurs. 2
ralamble Crlşmaru, Gaşpar Plrva, merge mult mai bine. Fiecare mem întreprinderi, pe aleile mărginite cu feril cîteva minute de destindere. Nu timpul de lucru. Iar cînd sirena anunţă U Informaţii suplimentare se primesc de la Combinatul siderurgic §
Ion Simion şi alţii a povestit tova arbuşti ornamentali şi flori să înlîl- departe, Ilie Dogariu face leclura zia sfîrşitul schimbului mulţi pornesc în- ^Hunedoara, serviciul personal, telefon 2531, 2532, 2533, interior 42.
răşul Herman Varga, secretarul or bru sau candidai de partid trebuie 5 Solicitanţii vor înainta cerere şi autobiografie la serviciul S
ganizatiei de baza P.M.R. nr. 2. „A să fie preocupat de Întreaga activi nîm chipurile cunoscute ale multor rului. Sub un alt umbrar. Nicloae Ros- grămădindu-se la poartă. Pentru toţi ^personal din C. S. H.
ceştia lao lot ce le stă In putinţa tate ce se desfăşoară In această muncitori ce ne prives* de pe pa taş şi cu Pclrică Zdruicu de la meca aceştia s a găsit o soluţie : aparatul
pentru a descoperi căile prin care se sfeclie, să se intereseze de lot ce ee nourile de onoare. Asemenea panouri nica a II a s-au antrenat înlr-o dis de fotografiat căre i Imortalizează pc
pot Înfăptui sarcinile planului, pentru IntlmpJâ. inlîlnim şi pe aleile din incinta Uzi cuţie vie, deşi alături. ortacul lor Va- pclicnJrt. Cînd au apărut pe panou. In
a Introduce !n procesul de producţie nei metalurgice Cugir. De pe ele ne Rlle Groza, încearcă să adoarmă. Din Imagine fotografică, s-au ruşinai. N-au I *------------------ ----------------------* ' ^ ---- -- - -
ceea ce este nou, pentru a se folo Fiecare comunist trebuie să aibă In privesc zîmbind părinţii „Ilenei" şi aî colo, spre marginea căii ferate. Io putut spune că „n-a fost chiar aşa".
M rezervele existente In scopul uti producţie un rol de frunte, să-şi de „Rodicăi" 6\irorile ce au dus faima nel şi Sanda Mircea, de !a llmplărle, Poza nu minte. Ş C O A L A T E H N IC A 'S A N IT A R A
lizării Întregii capacităţi de produs- păşească sarcinile de producţie, să cugerenilor în întreaga tară. Câ-s iau ma6a la „iarbă verde"...
De fapt nici unul din cel care. ai
tle a agregatelor. Altl tovarăşi pa»-, nu dea rebuturi, să folosească cu vrednici şl pricepuţi aceşti părinţi ce ajutorul aparatului dc fotografiat, au D E A S IS T E N Ţ I M E D IC A LI
deosebit.
La prima vedere nimic
tlclpantl la discuţia noastră ne au giijă materiile prime, să păstreze a- dau viaţă unor astfel de maşini 1 Cttîva muncitori core 6e odihnesc, ajuns pe panou n-au protestat nici la
vorbtt de asemenea despre mulţi gregatele, să folosească metodele Îna lată, acolo pe panourile din dreap mănîncă. discută. Nimic ieşit din co comitetul sindicalului (cum făceau unit din O ra d e a
membri şt candidaţi de partid care intate de muncă. Semnificativ In a- ta, cit de senine sînt chipurile acestor mun. Clteva cuvinte Insă înscrise clnd erau criticai! In brigada artis strada Vişinsclii nr, 13, telefon 23—44
prin activitatea ce o depun In pro ceostă privinţă este activitatea co oameni evidenţiaţi în muncă. Iată-l pe deasupra ne pun In temă •* Cum fo tică de- agitaţie), nici la conducerea a n u n ţ ă
ductle slnt exemple demne de urmat. muniştilor din organizaţia de bază lăcătuşul Traian Anghel, pe frezo losesc unii timpul de lucru". uzinei. Ci aşteptau cu nerăbdare 6ă
Dar, din pBcate, aşa eum nl a-a P.M.R. nr. 2. De îndată ee au observat rul loan Zdrenghea, pe inova- ★ fie scoase pozele de pe panou. Ar fi că in oirsul anului şcolar 1963—1964 va funcţiona (ru următoarele aectil s
relatat, In secţia otelăria Martin nr. ®ă In hala de turnare se produce toarea Ana Henegarîu, pe loan Mun- Noul panou apărut de curlnd In prematur să vorbim de pe acum des — Asistente medicale
9 mal slnt Inoă unii tovarăşi care mult rebut, comuniştii de aici au teanu, pe Marin Costinaş, pe.. Dar Incinta U2inei e o măsură luată de or pre contribuţia pe care o aduc In ' — Asistente medicale de pediatrie,
prin activitatea lor nu dovedesa su pus In discuţie situaţia exis ce, li poţi enumera pe toţi ? Doar sînt ganizaţia de partid, de conducerea muncă Dragomir Ighian, Vaier losif, — Asistente mediaale de laborator clinic,
ficient spirit de răspundere pentru tentă şl au stabilit măsuri de Înlă sute de asemenea lucrători, cu care tehnică a uîinci şi de comitetul sin Vasile Bănculecu 6au alţii care au — Asistente medicale de ob strelică-ginecologle,
apărut pe acest panou. Dar nn lucru
îndeplinirea sarcinilor de produotie. turare a neajunsurilor. Şl rezultatul; uzina 6e mîndreste. dicatului împotriva acelora care în putem spune. Pauza de la ora 11 — Asistenţi de farmacie,
Adeseori In otelărle se mal Încalcă in luna august procentul de rebut a Iată însă dincoace, In 6linga. un cearcă să chlulangească şi prin aceas nu mai este prelungită de aceştia cu — Asistente de ocrotire,
prooesuî tehnologia, se provoacă pier scăzut sub cel admis. Organizaţia de panou mai puţin obişnuit. Să-l pri ta. să creeze greutăţi uzinei. nici un minut. Iar atunci cînd schim — Asistenţi medicali de Igienă,
vim r La umbra unul
castan stufos
— Asistenţi medicali de radiologie.
S-a observat la un moment dat că
deri de otel din cauza nnor erupţii, partid a muncit bine In rezolvarea muncitorul Ştefan Boldor de la secto pauza de la ora 11 e prelungită de bul se încheie nu mai organizează — Asistenţi medicali de tehnică dentară,
perforări de praguri, avarii. acestei probleme. Ea s a adresat tur rul mecanlc-şef stă culcat pe iarbă. către unii ai 10-15 minute, că, în ate- „crosul" spre poartă ci predau în — Asistenţi medicali de elec tro-fizio-radiologle,
bune condilinni munca schimbului
In nltlmele luni, doua dintre oup nătorilor de care depindea reducerea următor, pornid liniştiţi şi ponte — Asistenţi medicali de cultură fizici.
loarele Martin au trebuit al fie rebutului, le-a expliaat slt de Impor chiar mai mulţumiţi spre case. — Asistente medicale de bal neo-fizioteraple,
eprlte pentru reparaţii din cauza ne tantă este această sarcină, l-a însu Pe scurt de la corespondenţi Despre eficienta noului panou de Absolvenţi! şcolii objîn diplomă de asistenţi medical! cn gra<î de teh
glijentei eu care c-a lucrat. fleţit In muncă. Sarcina a fost astfel • La întreprinderea dc gospo ramura industrială a fost îndepli la U.M. Cugir ne dăm seama şi dacă nician categoria I-a, fiind repartizat! imediat 1n unităţile eanltare. Elevilor
Tov. Marian Axente şl Conctantle Îndeplinită. Succesul, aşa cum spu dărie orăşenească Orăştie a avut nit în proporţie dc 100,03 la sută. asistăm la una din discuţiile ce se merituoşi It se vor acorda burse, In condiţiile prevăzute de lege.
leagă între cel ce se opresc în fata
Enaehe slnt cunoscuţi ca otelarl de nea tovarăşul Varga, s-a dovedit şl Ioc zilele trecute adunarea pentru Cele mai bune rezultate le-au ob lut. , Condiţiile de admitere tn şcoală 6 înt: absolvirea ocolii medii crs di
nădejde. Ani In şir et a au dovedit de aoeastă dată eă depinde de oa dezbaterea cifrelor de plan pe a- ţinut secţiile confecţii pentru băr — Ce, n-au schimbat încă pozele ? plomă de maturitate şl limită de vlrsta pînă la 25 ani.
a M plini de Iniţiativă, harnlol. Aoum meni. Esenţialul este deol ca fieca nul 1964. Colectivul întreprin baţi categoria I şi a 1 1-a, reparaţii — Oare cînd va apare noua ediţie? Primirea tn şcoală se face pe baza de concura, Coneuraul conată dlo
Insă despre el nn ce mal apun ace re organizaţie de partid aă se ocupe derii, în urma analizei făcute, s-a ceasuri şi altele. — S-ar putea să nu mal apară. Cre 1 următoarele probe :
leaşi envlnle de laudă. Trea adeseori da problemele eoonomlce, să mun angajat să depăşească sarcinile • In ultimul timp au avut loc deţi că ar fi cu neputinţă să nu mal anatomia şl fiziologia omului şl chimie, icrls şt ora! şl flxtcl oral.
nepăsători pe lingă nnele lipsuri, la cească conoret şl să scoată In rcltet de plan prevăzute. In acest scop în raionul Haţeg numeroase ac avem asemenea aspecte ? Nicidecum I La secţia asistent! de farmacie tn loc de anatomia şl fiziologia omului
să uneori ca luorul să ae desffişoare ceea ce la un moment dat este mai vorbitorii printre care Tîtus Tint, ţiuni educativ-sanitare. Astfel au Nu numai pentru cei popularizaţi aici se dă examen din botanică, scris şl oral. Pentru secţia de asistenţi me
de la sine. De ce oare? La cuptoa important, să-şi concentreze toate e- Valentin Davidescu şi alţii au ve fost ţinute 113 conferinţe pe teme cj pentru noi toii. panoul a făcut să dicali de electro-fîzio-radiologie, se dau probe din matematică, scris şl
nit cu o serie de propuneri impor
rele unde aoeşlla luorează treburile forturile, sâ ajute Întregul colectiv. tante (T. LAZARESCU). medicale, audiate de peste 9.000 ne controlăm mai mult activitatea, ati oral, fizică oral.
nu merg bine. Răspunderea pentrn In aşa fel Înalt ai ae obţină zl • Membrii cooperativei meşte cetăţeni. Deosebit de reuşite au tudinea noastră.,. Concursul este precedat de un examen medleal care poate fl elimi
fost concursurile „Sanitarii pri
asemenea 6ltu«tte o poartă »i •!. zi noi suaaese In Îndeplinirea sarci şugăreşti „Retezatul" din Haţeg cepuţi" ţinute la Boşorod, Sar- Dacă se simte lipsa unul aseme natoriu.
Intr-un raport prezentat lntr-o şe nilor de producţie, au încheiat luna august cu im misegetuza, Galaţi şi în alte lo nea panou şi în alte întreprinderi nu înscrierile pentru concursul de admitere se fao zllnlo Ia secretariatul
dinţă plenară a comitetului de partid Go multă răspundere a primit to portante succese în muncă. Ast calităţi ale raionului Haţeg. (S. sfati pe gînduri, confectionati-1. Efi şcolii între orele 7—13.
cacitatea v-o garantează cugercnîl.
de către şeful aeaţlel im lntllnlt • varăşul Cornel Deheleonu sarcina de fel planul producţiei globale la Pentru înscriere candidaţii vor prezenta următoarele acte I
NICU). LUCIA LICIU — Diplomă de maturitate (orlgln al)
— Certificat de naştere (copie legalizată)
— Ccrtillcat medical (ou examenul radlologlo pulmonar şl reaotla Wa-
A G E N 4 sserman).
SPORIREA PRODUCŢIEI DE FURA JE tatei — cinematograful „Stadion"; — Certificat de stare materială (din care aă reiasă venltnl părinţilor
. I rQadio S1MERIA : Labirintul inimii — || şi a soţului 6âu soţiei pentru eandidaţl căsătorit!.
cinematograful „llie Pintilie"
18 SEPTEMBRIE 1963 PE7 RO$ANl: Descoperirea lui
ctnJtiur kM fohahe ă f c i f a l j f t ţ w jg d tw jj io M u u c. PROGRAMUL 1 : 5,07 Tarantele şi Julian Roii — cinematograful „Al.
bolerouri ; 5.30 „Ce frumoasă-i Sahia" ; Căpitanul Fracasse — M inisterul Finanţelor
viaţa noastră" — program de cln- cinematograful „7 Noiembrie" ;
Insilozarea nutreţurilor tece şi jocuri populare,- 6,07 Mu ALBA IU LI A : Via{a fără chi ŞCOALA TEHNICĂ FINANCIARĂ CLUJ
interpretată la acor
zică uşoară
deon; 0.35 C i n t e c e 7,30 Sfatul tară — cinematograful „Victoria";
cere o bună organizare a muncii medicului : Alimentaţia gravidei ; Tom „degeţelul" — cinematograful Sfrada 1 Mai nr. 19f felefon 31-36
„23 August" ; Jucătorul — Gră
8 30 Melodii populare; 9.30 Mu
zică din operete,- 10,00 Teatru la dina de vară; SEBE$: Rocco ţi
In actuala perioadă colectiviştii de siloz planificată. Exemplu sem dăriei răspunde comunistul loan microfon „Nataşa" ; 11,35 Muzică fraţii săi — scria I-ll — cinema Pregăteşte pentru anul şcolar 1963-1964
din raionul Alba, îndrumaţi de că nificativ in această privinţă îl con Munteanu, brigadier zootehnic, om de cameră,- 12,00 Melodii popu tograful „Progresul"; Povestea unei personal tehnic de specialitate, contabili
tre organizaţiile de partid au pus stituie gospodăriile agricole colec cu simţ de răspundere, cointeresat lare; 13,10 Muzică uşoară; 14,35 nop(i stranii — cinematograful
in centrul preocupării lor proble- tive din satele Straja, Oarda de direct ca furajele însilozate să lie Mici formalii de muzică de estra ,.M. Sadoveanu" ; Rocco fi fraţii pentru unităţile din sistemul financiar-bancar
blema asigurării unor «antitătl în Jos, Ighlu, Căpud ş a. La gospodăria de bună calitate. Munca este de dă; 15,00 Muzică populară din săi — seria 1-11 — Grădina dc
destulătoare de furaje pentru pe colectivă din Straja spre exemplu, asemenea permanent controlată de ţări socialisto; 16,00 Cintece pio vară: ORÂ$TlE: Bunica Snbella şi pentru întreprinderile industriale, de con
rioada de stabulatie a animalelor. s-au însilozat mai puţin de 100 către preşedintele gospodăriei. Gli- niereşti ; 16,15 Vorbeşte Mosco — cinematograful „V. Rnaitâ“ ; strucţii şi transporturi.
va!; 17,10 Ciulă orchestra de mu
După strîngerea şl depozitarea eu tone, iar la cea din Căpud abia 300 gor Timiş şi de către inginera agro zică populară „Plaiurile Bistriţei" Un erou in papuci — cinemato
grijă a linurilor, a palelor şl a de tone de furaje. Una din cauzele nom Victoria Hruşcă. din Bacău; 18,00 „Melodii... me graful „Flacăra" ; Bunica Sabclla Se primesc absolvenţi ai şcolii medii
plevet, principala lucrare a devenit rămînerii în urmă cu Snsilozările Unităţile agricole din raionul lodii" — emisiune de muîică u- — Grădina tle vară; IIATEG:
Insilozarea nutreţurilor verzi, con la aceste unităţi şi în altele «onslă Alba şi-au prevăzut să însilozeze şoară rominească (reluare); 19,15 Rial şi moartea — cinematograful de cultură generală, cu şi fără examen de
servarea în acest fel a unor canti în faptul »ă aici n-nu fost folosite 52.000 tone suculente. Există condi Program pentru evidenţiaţi în pro „Popular“ ; BRAD: Tur ucid vese
tăţi mari de furaje cu o bună va utilajele existente la întreaga lot ţii ca acest plan să fie realizat, dacă ducţie din industrie; 21.40 Cintece liei — cinematograful „Steaua maturitate, băieţi şi fete, în virstă de 17-25 ani.
loare nutritivă. Colectiviştii din capacitate. Zile In şir la Oarda de bineînţeles, vor fi folosite cu mai populare; 23,00 Muzică de dans. rafie" ; ION EA : Du-i înainte
Teiuş, spre exemplu, după un calcul Jos, Straja, Ighiu, Cricău şi Galtiu multă chibzuinţă toate rezervele de PROGRAMUL II: 10.10 Din cin fără grijă — cinematograful „Mi Examenul «le admitere se ţine
real al necesarului de nutreţuri tocătorile au stat nefolosile în timp furaje existente în gospodăriile co teccle şi dansurile popoarelor; nerul" : TEIUS: Roşită — cine
şi-au propus să Snsilozeze 3.100 tone ce furajele care trebuiau însilozate lective. In acest scop, comuniştii, 11.15 Cintece de Alexandr Hol- matograful „V. Roaîtă" ; ZLAT- î n t r e 25-30 septembrie 1963 şi se
suculente, cei din Galda de Jos se depreciau, îşi pierdeau din va agitatorii din gospodăriile colec niinov; 11,30 Piese de estradă, NA : Moartea in insula dc rahăr dă la : limba roinînă şi mate
13.40 Muzică uşoară dc Conslan
3 400 tone dc diferite furaje etc. loarea lor nutritivă. tive vor trebui să desfăşoare o sus lin Bîrsan, Ion Râdulescu şi Ho- — cinematograful „Muncitorul“ ;
Stabilindu-se cu ajutorul ingine Acţiunea de însilozare a furaje ţinută muncă politică de masă, pen ria Ropcea ,- 14.35 Program de cin IHA : Vacantă la mare — cm*- matici, la ambele scris şi oral,
rilor agronomi perioada optimă lor în unităţile agricole din raionul tru folosirea la însilozări a tuturor lece şi jocuri ; 15,30 Muzică popu malograful „Gh. Doja" ; APOL-
pentru începerea acţiunii de insi- Alba trebuie mult intensificară. resurselor cum slnt cocenii de po lară ; 16,10 Muzică Instrumentală DUL DE SU S: Prefedintele — materia din cls* VIII-XI curs
Irrzări, în multe gospodării colec Timpul deosebit de favorabil, sta rumb, care trebuie însîloz.ati ime şi vocală de compozitori rom îni; centru înainta; — cinematograf nl mediu.
tive munca la însilozărl a fost te diu) în care au intrat culturile des diat după recoltare, cînd ei mai au 1G,30 Melodii de dragoste,- 17,35 „23 August" ; VULCAN: Regele
Anunţuri, reclame, muzică; 18,26
meinic organizata. La Galda de Jos, tinaie acestui scop eer o mai bună încă suculentă, colefele şi frunzele Melodii populare interpretate d* Nea polului — Grădina de vara; înscrierile se fac Ia sediul
bunăoară, unde această acţiune a organizare a muncii, mobilizarea la de la sfecla dc zahăr, la care s-a sextetul „Permită" ? 18,41 Muzică CALAN: Descoperirea lui Julian
început Ia timp, 840 tone furaje au lucru a mal multor forte, folosirea început din plin recoltarea, frun de estradă; 19,00 Melodii din fii Roii — Grădina (le vară. şcolii pînă în preziua examenu
şi fost însilozate. Folosind din plin mal din plin a utilajului existent. zele şl capitulele de la floarea-soa- me; 19,30 lecţia de limba rusă
capacitatea de lucru a utilajelor Este demn de remarcat planul ope relui, resturile vegetale din clmp si (pentru avansaţi); 20.00 Ciută ta- (Buletin lui de admitere.
erislente, şi colectiviştii din Alba din grădinile de legume etc., pen laful Căminului cultural din NU
rativ întocmit, sub îndrumarea or Actele se prezintă în dosar.
Inlla se situează în frunte, însi- ganizaţiei de partid, de către son- tru grăbirea restului lucrărilor, ex- colina—Iaşi ; 20,35 Clntă Martha meteorologie
lozind pînă acum aproape 900 plicînd oamenilor că această acţiu Eggert şi Jan Kiepura; 21,15
stllul de conducere al gospodăriei Jocuri populare; 21,40 Interpreţi
tone de nutreţuri. Rezultate bune agricole colective din Teiuş unde ne are o Importantă hotârîtoare Veme relativ călduroasă şl uşor Durata cursurilor esle de doi anî.
au mal obţinut şi colectiviştii din pentru buna ternare a animalelor, de muzică uşoară; 0,01 Concert nestabilă, cu cerul noroa. Vintul
s-a stabilit o viteză zilnică la în de noapte. Absolvenţii se repartizează în producţie fn re
Ciugud, Vintul de Jos, Cistei şi pentru creşterea producţiei anima va suila potrivit din sectorul
silozărl de minimum 80 tone. Pen giunile lor de domiciliu.
din alte sate. In total pe raion, pînă tru realizarea ei, aici au fost or liere. sud-estic. Temperatura variabilă,
la 16 septembrie ou fost însilozate Specialiştii din agricultura raio Cinema ziua va li cuprinsă între 23 şi Şcoala are cămin, canfînă şi bibliotecă bine
ganizate 3 echipe de coleotivişti (la 27 grade, lai noaptea între 9 şi
peste 14.500 tone furaje. recoltatul furajelor, la transportul nului au datoria să vegheze ca nu 12 grade. înzeslrală.
Dar, alături de aceste unităţi, lor şl la tocat), tar majoritatea ate treţurile tare se însilozează să fie 18 SEPTEMBRIE 1963 PENTRU URMĂTOARELE
care, urmînd exemplu! gospodării bine măruntite, să albă umiditatea D E V A : Clubul cavalerilor — Burse se acordă celor care îndeplinesc condi-
lajelor sînt In aceste zile repar 3 ZILE
lor de stat, desfăşoară cu inten tizate Ia transportul masei verzi necesară (65—75 Ia sută), să fie tra cinematograful „PairiaH ; Ţarcul {iunile la învăţătură şi cele materiale.
sitate insilozarea furajelor, există tat e ai lactobacterin şl să asigure — cinematograful „F. S ir b u P r o Vremea sc menţine local căldu
din cîmp la locul de însilozare. De fesiunea D-nei Warren — cine roasă, uşor instabilă Ia Început Informaţii de la secrefariaful şcolii în zilele de
In raion încă nn număr însemnat o bună preparare a materialului, în matograful „Gradina de vara'; şl favorabilă ploilor locale la sflr-
de G.A.C. oare încă n-au SnsUozat bunul mers al lucrărilor, din partea scopul obţinerii unul furaj murat lucru înfre orele 7-15.
H U N E D O A R A : Noua prietenă a şl tui intervalului
nici măcar 10, la sută din câniitâtea tODsUlulnl de conducere al gospo de bună oalltdte.