Page 56 - 1963-09

'.•=11 :
WOtFTAW DIN TOATB TARUB. UNlTIVA I
V iz ita c o n d u c ă to rilo r d e p a r tid

şi d e s ta t în re g iu n e a A rg e ş

Zilele acestea tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej directorul Combinatului, lulion Ioanilesou. inglncr-şef,
Şl Chivu Stoica, însoţiţi de tovarăşii Mihail Suder, şi Radu Ghcorghe, secretarul organizaţiei de partid.
ministrul economiei forestiere st Ion Rîmbu, adjunct Combinatul de industrializare a lemnului din Piteşti
al ministrului economiei forestiere, au făcut o vi­ este una dintre cele mai moderne unităli dc acest tel’
zită în regiunea Argeş. In cursul vizitei oaspeţii au din tara noastră. Dolat cu utilaje dc mure randament,
fost de asemenea, însoţiţi de tovarăşul Ghcorghe el a intrat parţial in funcţiune: lucrează in prezent fa­
Marinescu, secretar al comitetului regional P.M R. bricile de mobilă, de placaj şi cea de plăci fibro lcm-
Argeş şl alţi activişti dc partid şi de stat. noose. La începutul anului 1965, combinatul va intra In
Au fost vizitate cu acest prilej combinatele de producţie cu întreaga capacitate. El va asigura anual
industrializare a lemnului din Rm. Vilcea si dm Pi­ economiei naţionale 15.000 garnituri de mobilă, 18.000
teşti. mc placaje, 35.000 tone plăci fibro-lcmnoase, 210.000
La Combinatul de industrializare a lemnului din mp binale. De asemenea, combinatul va produce circa
Rm. Vilcea, conducătorii de partid $1 de stat au 250.000 mp parchcle, 76.000 mc cherestea dc foioase si
Anul XV. Nr. 2713 MIERCURI 18 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani fost întlmpinaţi de tovarăşii Nicolae Ţuru, directorul 54.000 mc cherestea de răşinoase.
combinatului. Ion Barba, Inginer sef şi Nicolae Trus- Prima unitate vizitată în cadrul combinatului a fost
că, secretar al comitetului de partid, precum sl de alte moderna fabrică de mobilă, intrată în funcţiune in
cadre din conducerea întreprinderii. Dotat cu utilaje cursul acestui an. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
moderne, avind principalele operaţii mecanizate si s-a interesai îndeaproape dc calitatea mobilei *i a
scmiautomatizaite,. combina,tul de industrializare a
1.622 fone I lemnului din Rm. Vilcea aduce o contribuţie impor­ subliniat grija deosebită ce trebuie să se acorde in
continuare problemei calităţii. A fost remarcată
ca
tantă la valorificarea superioară a masei lemnoase,
cărbune I punînd la dispoziţia economiei importante cantitătl pozitiv jnlenlia conducerii întreprinderii do a organiza
în combinat o expoziţie permanentă dc prezentare a
$ peste plan de plăci aglomerate, placaje, panel, llgnofol, furnire noilor modele de mobilă în vederea consultării largi
esletţce si alte produse. O bună parte din produc­
Şi in aceaslâ lună I ţia combinatului este destinată exportului, fiind bine si ncmijlocllc a populaţiei şi a beneficiarilor înainte
de trecerea la fabricaţia de scrie. La agregatul de pre­
minerii sectorului III apreciată pesle hotare. Combinatul are o capacita­ lucrări multiple a panourilor de mobilă, oaspeţii s-au
de la E. M. Lupeni i te anuală de producţie de 12.000 tone plăci aglo­ interesat îndeaproape de performantele agregatului, de
merate, 15.000 m.c. placaje, 280.000 m.p, panel, 210
desfăşoară cu însufle­ felul cum eslc deservit şi Inlrelinut In continuare a
i ţire întrecerea socia­ tone lignofol (material cu proprietăţi speciale, fo­
fost vizitată fabrica de placaje. Multe din utilajele cu
listă penlru a trimite t losit la constniclla locomotivelor „Diesel" ■ şi la alte care este înzestrată fabrica sînt produse in Iară la
la „ziuă* cil mal mult utilizări), precum şi 4.500^000 m.p. furnir estetic. Co­ Uzinele „23 August" din Bucureşti si Uzinele Meca­
R cărbune de bună cali­ t lectivul combinatului, muncind cu ' hărnicie, a obţi­ nice din Roman. Conducătorii de pnrlid si de stat s-au
tate. Huna organizare nut in acest an succese de seamă In îndeplinirea interesat de randamentul acestor maşini care, după
a muncii, folosirea ra­ planului. Sarcinile de plan pe primele 8 luni au fost
ţională a timpului de \ realizate la producţia globală in proporţie de 105,1 la aprecierile tehnicienilor din fabrică, slnt realizate la
lucru si a marinilor sută, iar la producţia marfă de 101,8 la sută. Produc­ un înalt nivel tehnic.
tivitatea muncii planificate a fost realizată în pro­
la întreaga tor capa­ I porţie de 101,3. la sută / s-au obţinut economii la La fabrica de plăci fibro-lemnoase oaspeiii au re­
citate au tăcut ca pro­ marcat nivelul înalt de automatizare a operaţiilor,
ductivitatea m u n c i i preţul de cost in valoare de 189.000 Iei, precum sl fapt ce asigură o productivitate ridieală şt o calitate
importante beneficii peste plan.
$ să crească pe fiecare t aglomerate — Pal — si cea de placaj. Aici oaspeţii superioară a produselor. A fost vizitată apoi fabrica
Primele unităli vizitate au fost fabrica de plăci
de cherestea de foioase, aflată în construcţie. Aceas­
abataj, Prin sporirea
T productivităţii muncii, s-au oprit la cîleva din Instalaţiile de bază, au stat tă fabrică modern utilată va constitui un etalon pen­
minerii sectorului III I
tru construcţia viitoarelor fabrici de acest gen.
de vorbă cu muncitorii ce Ie deservesc, s-au informai
au extras In primele asupra modului cum este organizată producţia, cum derne cu care esle înzestrat combinatul, oaspeţii au
In legătură cu deservirea maşinilor şi utilajelor mo­
16 zile ale acestei
I luni. peste sarcinile I slnt folosite si înlrellnute maşinile şi utilajele. rea si specializarea cadrelor necesare. Intr-o scuTtă
făcut recomandări privitoare la asigurarea, califica­
Au fost vizitate apoi magazia de produse finite,
de cărbune cocsifica- I seclia de lignofol şi secţia de furnir esletic. In tim­ consfătuire, care a avut loc Ia sfîrşilul vizitei tovară­
planlticate, 1.622 tone
R bil, lndeplin(ndu-şl pla­ pul vizitei conducătorii de partid si de stal au făcut şul Gheorghe Gheorghiu-Dej a apreciat ca pozitivă
construirea unor asemenea unilăti moderne care asi­
nul de exlrac|ie in I recomandări cu privire la atentia ce trebuie acordată gură valorificarea integrală şi complexă a lemnului si
in continuare ridicării calităţii produselor, valorificării
I proporţie de 110 la cît mai depline a masei lemnoase intrate în prelu­ a felicitat pe proiectanţi, constructori si pe toţi cei
crare, îndeosebi pe baza reducerii continue a pro­
sută. care au contribuit la executarea acestui combinat. S-a
centului de deşeuri, la studierea unor posibilităţi e!c subliniat necesitatea respectării termenelor de punere
EUGENIA POP modernizare a utilajelor — in special in legătură cu in funcţiune a noilor fabrici şi a termocentralei de
corespondentă dezvoltarea In perspeclivă a întreprinderii — pre­ zonă, calificării sl specializării muncitorilor la nive­
cum si la grija pentru îmbunătăţirea continuă a con­ lul tehnicii moderne cu cere esle înzestrat combina­
diţiilor de muncă şi de trai ale muncitorilor, ingine­ tul, bunei Întreţineri a utilajelor, Întăririi continue
Formaţie de dansuri i ciind munca' desfăşurată de coleclivul întreprinderii, a disciplinei tn muncă, folosirii mai largi a fonduri-
rilor şi tehnicienilor din cadrul combinatului. Apre­
i stau la dispoziţie materialele documentare de specialitate. desene fi schife, iar personalul tehnic al cabinetu­ conducătorii de partid şi ce stat au urat muncito­ Pretutindeni. In limpul vizilcî, muncitorii, tehnicienii
prtmiată Cabinetul tehnic al uzinelor „Victorina \din Călan este locul unde se intUnesc zilnic inovatorii. Aici le nlor do mică mecanizare.
Echipa de ‘Hamuri populare lui ti ajută in rezolvarea problemelor ridicate de îmbunătăţirea procesului de producţie. Printre inovatorii rilor. Inginerilor şi tehnicienilor de aici noi succese şi inginerii celor două combinate au înconjurat cu
in Îndeplinirea sarcinilor importante ce le revin.
dragoste pe conducătorii de partid şi de stat, manifes-
a Cooperativei m.eflefugărefti i nelibuţi dc la cabinetul tehnic se numără fi inginerul Ligius Ignat, maistrul turnător Carol Jur jiu, electri­ In continuare, oaspeţii s-au deplasat la Combina­ tîndu-si ataşamentul fa|ă de partid şi exprimîndu-si ho-
„ Retezatul" din Haţeg, instrui­ cienii Miron Pop fi Rudolf Czipczcr. Ei s-au intilnit la biblioteca tehnică pentru a studia m atcriM docu­ tul de industrializare a lemnului din Piteşti. Aici au tăiîrea de a înfăptui cu cinste sarcinile ce lc revin In
afirmai printre formaţiile cele I mentar necesar unei noi inovaţii. ^oto ; .V. Oi 01U fost inlîmpinati de tovarăşii inginer Victor Chelu, opera dc desăvîrsire a construcţiei socialiste.-
tă de tov. Ştefan Gali, s-a
mai bune ale etapei I a ce/w*
de-al Vll-lea concurs artistic I
al amatorilor. Pentru străda­ In prima jumătate a lunii
cooperatorii Ghcorghe Andruf, I Colectivul de muncă al fabricii
nia depusă, tinerii interpreţi,
Uirgil Midofoni, Clara Salmcn, „Sebeşul" din Sebeş a încheiat pri­
Lucia Vifionescu, Aurica Şte­ i ma jumătate a lunii septembrie cu
fan, Otilia Mihăiescu, Rozica Primele 8 luni ale anului au fost venită calităţii, fapt pentru care aces­ sarcinile de plan îndeplinite. In a-
Ştefan. Viorica Păi an, Avram Încheiate şi de colectivul de munci­ A c o r d â n d a t e n ţ i a c u v e n i t a te lucrări au necesitat cheltuieli su­ cest timp planul producţiei globale
Rumhescu, Ion Neicoui, ca ţi t tori, tehnicieni şi ingineri de la Ex­ plimentare pentru a putea fi date tn a fost Îndeplinit In proporţie dc
instructorul echipei, au primit realizării ritm ice a sarcinii*»; exploatare. Rezerve nevaîorifîcate de 100.4 la sută. cele mai frumoase re­
din partea conducerii U.R.C.M. i ploatarea minieră Cerlej—Săcărimb cu creştere a productivităţii muncii mai zultate fiind înregistrate dc seclia
Deva premii speciale. frumoase rezultate în producţie. In a- tricotaje. Utilizând maşinile la în­
In prezent, echipa de dan­ cest timp au fost descoperite si valo­ Nicolae Ardeleanu. Ernest Ţeler si tă a minereului in fronturile de lu- dacă ţoale prevederile planului M.T.O. slnt încă si in sectorul I, unde nu­ treaga lor capacitate, lucrătoarele
suri amintită se pregăteşte in­ i rificate noi rezerve Interne, timpul alţii, a făcut ca munca în subteran cru. au îmbunătăţit simţitor călită- ar fi fost traduse In viată. Dacă la mărul lucrătorilor în regie este des­ din aceaslâ secţie au dat 500 bu­
tens pentru etapa a doua a de lucru a fost mai bine folosit, iar să fie mai bine organizată, timpul tea minereului extras. Măsurile luate carieră ar fi fost Introduse grătarele tul de mare. O rezervă internă insu­ căţi tricotaje pesle prevederile pla­
NICU SBUCHEA I munca a fost mai bine organiza‘3. de lucru să fie mai bine folosit. Ex­ In vederea îmbunătăţirii calitălii ml- pentru clasarea granulomctrică a mi­ Valorificind pe scară largă rezer­
concursului ficient folosită esle normarea tehnică. nului. Cu sarcinile de plan depăşi­
te şi-au încheiat prima jumătate
corespondent Aceasta a făcut ca exploatarea să-şl tinderea pcrforajului umed şi a me­ nereului sl a creşterii randamentelor nereurilor, prevedere a planului vele de creştere a productivităţi mun­ a lunii şl secţiile lenjerie şi înche-
î 'cu 7,4' procente. Pe seama creşteri': cii; -colccIivii+xhr-immcTî' de* la E. M. Tu.'' De' remarcat ‘este faptul că In
depăşească productivitatea planificată todei de puşcare selectivă au făcui de extracţie In uzma_de^preparare. H T^O.., aceasta ar U.dusJs Jp.bi!*,.
fiecare abataj, îmbunătăţndu-se in a- 8 luni ale anului planul la metalul ccastă perioadă s-au manifestat defi­
P re m ie ră i productivităţii muncii în abataje, pla­ să crească productivitatea fizică în cu 2,7 la sută, au făcut ca în primele nălălirca calitălii minereului. In a- Cerlej—Săcărimb este holărit ca, sub această perioadă, pe lingă depăşi­
rea ritmică a planului de producţie
îndrumarea comitetului de partid,
c in em a to g ra fică nul la' extracţia de minereu a fost ceiaşt timp calitatea minereului cu de bază s i fie îndeplinit în proporţie cienţe şi în ceea ce piiveşle aprovi­ să-si îndeplinească înainte dc termen s-a Îmbunătăţi sim ţlor $i calitatea
l 3,6 la sulă. Preocupindu-se îndeaproa­ planul pe anul 1963 şl să realizeze produselor, la aceasta contribuind
îndeplinit in proporţie dc 105,7 la
de 103,6 la sută, iar la produse se­
zionarea ritmică a echipelor dc mi­
Zilele biecute, ia cinemato­ sulă. pe de îndeplinirea ritmică a planului cundare în proporţie de peste 130 la neri cu materialele necesare, in spe­ o productivitate ridicată, la nivelul din plin muncitoarei© Florlca Pe-
La indicaţia comitetului dc partid, de producţie,
Orâştic a rulat în premiera fil­ i conducerea exploatării, cadrele teh­ mineri cum sint cele conduse dc Aure) realizat în proporţie de 111,4 la sută. dus minerilor din abataje greutăţi şi sarcinilor prcvăzule pentru anul 1964. trascu, Elisabela Groza, Carolina
numeroase echipe de sulă, planul producţiei marfă
fiind cial cu lemn de mină, ceea ce a pro­
graful „Vasile Roaită'
din
mul sovietic „Povestea anilor nice si inginereşti au acordat o deo­ Slănoulescu, Petru Giurgiu, loan Hăn- In centrul atenţiei colectivului ex­ a condus la pierderi de timp, influen- TIBERIU SPICIUC Tincu, Ioana Groza, Letitla Poenar,
înflăcăraţi-, ecranizare după l sebită atentie îndeplinirii ritmice a cilă, Gheorghe Ivan, Dezidcrîu Las- ploatării noastre a stat sl reducerea tînd in mod negativ asupra realizării economist Elena Zahan, Ana Negoiasă şl al­
romanul cu acelaşi titlu al Iui planului la toii indicii. Îndrumarea chi şi alţii, şî-au depăşit lună de lu­ continuă a consumurilor specifice de sarcinilor. La lucrările de deschidere RADU SELEJAN tele, care au dat numai produse de
Alexandr Dovjcnko. Filmul, tehnică competentă si controlul ope­ nă planul la extraclia de minereu cu materiale sl energie. şi pregătire executate din fonduri dc Inginer buni calitate.
epopee a luptei purtate de po­ rativ executat de către maiştri cum cîte 15-20 procente, Iar prin aplicarea
porul sovietic împotriva co­ I Rezultatele obţinute în primele 8 producţie unii maiştri şi tehnicieni E. M. Certej-Sâcârimb PETRU BOGDAN
tropitorilor bitlerişli, a obţinut sint loan Bota, Gheorghe Birsăian, puşcării selective si prin trierea aten­ luni ale anului puteau fl şi mal bune n-au acordat întotdeauna atentia cu*a corespondent
filmului de Ja Cannes premiul t
la Festivalul internaţional al
I pentru regie şi premiul Comi­
ţei pentru măiestrie operato­ I Ritm intens lucrărilor agricole de toamnă
siei superioare tehnice a Fran­
riei şi realizare tehnică.
Cu prilejul premierei, filmul t
a fost prezentat spectatorilor R eco ltare a şi pregătirea terenului Seamănă plante furajere
din Oraştie de tov. Petru Ba-
T. LÂZARESCU I In întreaga regiune a început re­ raioane si din oraşul regional Deva In ultimele zile 6-a continuat (m
lint. Colectiviştii din Brănişca, raionul
— în afara cclo*r 165 ha cu qrtu —
corespondent coltarea culturilor dc toamnă. Potri­ au recoltat fn întregime floarca-soa- forle sporite şi la pregătirea terenu­ llia, vor cultiva In această toamnă
vit dalelor Consiliului agricol regio­ reltii şl continuă acum cu treieratul lui în vederea însămînţării culturilor
i nal, pînă la 16 septembrie floarea- Sl livrarea ei unitălilor de stat în de toamnă. Drept rezultat, pînă acum 25 ha cu plante fura|crc (secară şi
^ soarelui a fost recoltată de pe mai baza contractelor Încheiate. au fost executate arături pe 7.148 ha. orz). In vederea obţinerii unor pro­
Sporesc depunerile |l bine de 600 ha ceea ce reprezintă Suprafeţele cele mal mari au fost ducţii ridicate la aceste culturi, atit
j peste 60 la sută din suprafaţa ocupa­ arate în raioanele Orăştie, Alba, terenul cit şi 6ămin|a au fost pregă­
la C.E.C. tă de această plantă, cartofii de Sebeş şl lila. A Început si însămân­ tite din vreme şi în bune condiţii.
Oamenii muncii din bazinul t toamnă aproape 50 la sulă din su­ La o rd in ea zilei ţa ţi] secarei furajere,. în unele uni­ Aceasta a permis ca atunci clnd
timpul a devenit favorabil să se
Iar sfecla de zahăr dc pc
prafaţă,
carbonifer al Văii Jiului iţi aproape 20 la sută. In ceea ce pri­ tăţi această lucrare fiind executată înceapă semănatul secarei, luorare
sporesc pe zi ce trece depune­ veşte porumbul pentru boabe, acesta pe întreaga şuprafată. executată pînă acum pc întreaga su­
le fi instituţiile dc aici func­ I a fost cules de pe 4.877 ha. Cu bune Recoltarea 6fec)el de zahăr 6e des­ este destul de înaintat, că majorita­ prafaţă (10 ha). In prezent sc insă-
Ţinlnd seama de faptul că timpul
rile la C E C In întreprinderi­
mînlează orzul.
ţionează 37 glii fee cu gestiune rezultate s-a muncit la recoltatul po­ făşoară în majoritatea gospodăriilor tea culturilor au ajuns în faza opti­ La efectuarea Insămînlărilor lucrea­
rumbului mai ales In raioanele Sebeş
neri ţi restituiri direct Iu lo­ I şl lîia unde s-a slrins recolta de pe livrare stabilite dc comun acord cu gional recomandă ca în aceste zile ză cu bune rezultate tractoristul
proprie, care efectuează depu­ colective potrivii graficelor de mă de recoltare, Consiliul agricol re­
La
1 100 si respectiv 1.063 hectare.
cul de muncă, precum fi 7 slrîngerca recoltei dc floarea-soarelui fabricile de zahăr. Scosul cartofilor să fie mobilizate la slrlnsul recoltei Axente Ncgrilă de la S.M.T. Dobra,
permanentizat la această gospodărie.
cit depuse, valoarea totală a I In frunle se situează raioanele Sebeş. a Început peste tot, cele mal bune forje sporite penlru a se evita pier­ Paralel cu semănatul orzului sc lu­
ugcn(ii proprii. Datorita mun­
derile, să fie intensificate lucrările
depunerilor la C.E.C in pu­ h Alba şl oraşul rcqîonal ;Dcva. Nu­ rezultate obţnlndu-se tn raioanele de pregătire In vederea însămlntări- crează la recoltatul culturilor de
toamnă. Pină acum s-au strins floa-
Ha|eg şi Sebeş.
ntele 3 luni ale anului a cres­ meroase unităţi agricole, din aceste lor. Acţiunea de recoltare şl pregă­ rea-soarelui, cartofii, fasolea din cul­
cut mult fa(ă dc aceeaşi pe­ tire a ir r*bule astfel orga­
rioadă a anului liceul. 7 ol in | Pregătiri in vederea însămînţării păioaselor nizată tndt paralel să fia executate tură pură şi porumbul de pe o su­
acccuft perioadă, numărul de­ Si celelalte lucrări — în grădinile de prafaţă lascmnală. A. VICTOR
punătorilor a crescut cu aproa­ Imediat după recoltarea păioase- suri corespunzătoare pentru elibe­ legume, în vil, la tnsilozări ele. corespondent
pe 10.000 fafă dc aceeaşi pe­ t lor la G. A. S. din Orăştie s-au rarea terenului de culturile Urzii,
rioadă a anului trecut. Deser­ arat 143 de hectare in vederea in- deci pentru recoltarea porumbului.
vind cetăţenii in mod conştiin­ sâminţării lor cu orz. Pe o supra­ Pină la aceaslâ dată au fost recol­
cios. al răgind noi depunători, t faţă de 80 hectare au fost aplicate tate 80 ha. de porumb. •6
unităţile C.E.C. din Valea Jiu­ circa 24 tone îngrăşăminte chimice, Măsurile luate şi executarea rit­ In prima zi de scoală s-au
lui au depăşit sarcinile de plan iar pe 42 ha. s au împrăştiat 2.400 mică a lucrărilor ne dovedesc că petrecut mulle lucruri fru-
pe cel de-al treilea trimestru t tone îngrăşăminte naturale. In pla­ la G. A. S. Orăştie campania a- moaşe pentru ele vi: reintîl-
al anulai. nul de producţie al unităţi însă ţ gricolă de loamnă se va Închei.»
CONSTANTIN BADUŢA I sc prevede a se însăminta cu or/. cu succes, nirea cu colegii, cu învăţă­
corespondent o suprafaţă de 480 ha. SIDONIA MUREŞAN torii şi profesorii, cu noile
Conducerea G. A. S'. a luat mă­ corespondentă săli de cursuri, cu laboratoa­
t
In curlnd, rele ele. Toi acum copiii au
I
In turneu De la Ministerul Invâţâmintului primit darul co II se face dc
Reinlorţi din concedii, ar­ Ministerul litvăţaminlului comunica : — exploatări miniere,, de -la Insti­ cîfiva ani — manualele gra­
tiştii amatori din formaţia dra­ 1. — La 22 septembrie va avea tutul de mine Petroşani; tuite. Cei mai mici şcolari,
matică a Clubului muncitoresc I loc concurs dc admitere la următoa­ — mecanică, construcţii, de la Ins­ „bobocii" din clasa l-a, au
din Cugir şi-au reluat activita­ rele facullăţ : titutul politehnic Cluj. lost primiţi pesle tot cu flori
tea. Noua lor piesă „Carnava­ — mecanică agricolă, metalurgie, 2. — La 27 seplcmbrie va avea loc de către colegii lor mai mari.
Ivan Şnpov, a văzut lumina I de la Institutul politehnic Bucureşti; concurs de admitere la următoarele In fotografia dc sus: Cei
lul". comedie în trei acte dc
— hidrotehnică,
facultăţi;
industrie uşoară,
rampei în primele zile ale lu­ de la Institutul politehnic Iaşi; — agricultură, horticultura, de la caro au păşit pentru prima
premieră din acest an a artiş­ I — exploatarea zăcămintelor de Iţei dată pe poarta şcolii, elevii
nii august. Era cca de-a doua institutul agronomic din bucureşti»
— agricultură, de la Institutul agro­
tilor amatori din Cugir Acum si gaze, geologie tehnică (secţia dc nomic Cralova» din clasa I-a, ascultă cu luare
geologic tehnică), dc la Institutul de
treprinde un turneu in locali­ t petrol, gaze şi geologie t — agricultură, medicină veterinară, aminte pe colegul lor mai
ei sc pregătesc pentru a în­
— construcţii civiic, hidrotehnică,
tăţile Călan, Alba Iulia, Orăş- instalaţii şi utilaj, construcţi ferovia­ de la Institutul agronomic Timişoara» mare care Ic povesteşte lucruri
— agricultură, horticultura, de la
tîe. Deva, Vinţul dc Jos, Pc- re. drumuri $1 poduri, de la Institutul Institutul agronomi© Iaşi; interesante din viaţa de elev.
treşti şi Şibot. t de construcţii din Bucureşti; — agricultură, de la Institutul agro- In fotografia din slînga: La
La regia artistica un sprijin — mecanică, mecanică agricolă, nomic Cluj. Şcoala de 8 ani din Buruiene,
preţios l-a dat Costcl Râdules-
cu, Artist Emerit, laureat al construcţi. dc la Institutul politeh­ 3. — Înscrierea candidaţilor se va elevii primesc noile manuale
I nic Timişoara ; face la secretariatele facultăţilor pînă
Premiului dc stat. de la Tea­ gratuite.
trul dc stat din Sibiu — mecanică, silvicultură, indus­ în preziua concursului 1
trializarea lemnului, dc la Institutul Orice . informaţi se pol obţnc dc
I politehnic Braşov j la secretariatele acestor facultăţi,