Page 59 - 1963-09
P. 59
f l R * T Drumul socialismului Nr. 2711
O nouă grevă
In Republica Ciad a fost Inslituită
uLîintLt ştibi * « .îm i sîioi * ULTinia $m a constructorilor
starea excepţională Italieni
ROMA 17 (Agerpres).
FORT LAMY (Ciad) 17 (Agerpres). prezent, armata patrulează străzile ca Marti, la toate şantierele de cons
Agenţiile de presă anunlâ câ in pitalei, iar In Jurul palatului prezi
Republica Ciad a (ost instituită sta denţial au fost Întărite gărzile. trucţii din Italia a începui o nouă
re excepţională, iar forţele armate După cum relatează agenlia Fran grevă de 72 de ore la care participă
eu fost puse sub stare de alarmă ce Presse, fostul ministru de externe pcsle 1.000.000 de constructori. Greva
ca urmare a ciocnirilor ce au avut Kheralla $1 ceilalţi doi lideri politici a fost declarală concomitent de cele j
loc la 16 septembrie Intre soldaţi si
sini reprezentanţi ai populaţiei mu
Deschiderea sesiunii Un interviu al lui U Thant de Cornelfu Mănescu test Împotriva arestării fostului mi sulmane din regiunea nordică a tării. Irci mari centrale sindicale — Confe
Vizita făcută
participanţii la demonstraţia de pro
deraţia Generală a Muncii din Italia,
De cîleva luni tn această regiune se
Adunării Generale a •.NI. NEW YORK 17 (Agerpres). — secretarului general nistru dc externe, Djibrinc Khe- semnalează o stare de agitaţie, da Confederaţia Sindicalelor oamenilor
torită procesului politic care a avut
Agenţia United Press Internatio ralla, muncii din Italia şl Uniunea italiană
nal anunţă că în aiunul deschiderii al O.N.U., U Thant Intr-un discurs radiodifuzat, pre loc în luna Ianuarie cînd a fost ho- a muncii — în sprijinul cererii de a
NEW YORK 17 (Agerpres). — Co. problemele legale de războiul rece şedintele Republicii Ciad, F. Tombal- târllă condamnarea la moarte a unul
respondenlă specială. vor fi lăsale la o parte în cursul se Adunării Generale a O.N.U. revis NEW YORK 17 (Agerpres). balc, a declarat că a ordonat aresta ministru de stat dc origină musulma se semna un nou contract colectiv
„Saturday
ta americană
Evening
Cu muli înainte de ora deschiderii siunii. Observatorii politici au inter Post- publică un interviu acordat In dimineaţa zilei dc 17 septem rea fostului ministru dc externe $i a nă $1 un medic, precum si întemniţa dc muncă pe întreaga tară.
oficiale a sesiunii a 18-a a Adunării pretat această apreciere ca fiind de de U Thant, secretarul general al brie a.c. Corneliu Mănescu, ministrul ailor doi politicieni din cauza acti rea unul mare număr de musulmani. Constructorii cer ca noul contract
Generale a O.N.U., la sediul acestui bun augur. O.N.U Alacerilor Externe al R.P. Romînc, şe vităţii subversive, antiguvernamen Arestarea lui D Kheralla, sublinia colectiv de muncă să prevadă îmbu
marc for internaţional, au si început In legătură cu discutarea proble ful delegaţiei R.P.R. la tea de-a tale desfăşurate de aceştia. Agenţia ză France Presse, este o măsură luată
să sosească numeroase delegaţii. Aci melor lichidării sislemulul colonial In Potrivit- agenţiei, In interviul său XVIII-a sesiune a O.N.U., a iieut o France Presse adaugă că imediat du de preşedinte In vederea lichidării nătăţirea situaţiei lor materiale şl
ele erau Intimpinale dc ziarişti, fo cercurile dela O.N.U. se subliniază U Thant declară că este optimist vizită secretarului general al O.N.U., pă emiterea ordinului rle arestare, opoziţiei musulmanilor din Republica respectarea drepturilor sindicatelor mJ
viitorul
relaţiilor
In legătură
cu
toreporteri şi operatori de radio si că anumite delegaţii occidentale sini dintre Est $1 Vest si adaugă eă „de U Thant, Ia sediul ON.U. A fost cei trei lideri au fugit. Agenţia nu Ciad. cărora le reproşează că „vor numai pc scară naţională, ci şi direct
televiziune. Îngrijorate de perspectiva prezentării mulţi ani climatul politic mondial de faţă prof. Mihail Haşeganu, am precizează dacă au părăsit tara. El să se separe si să divizeze astfel la locurile de munci, pc şantierele
întrebările şî răspunsurile se ro în Adunarea Generală a două pro nu a fost altt de destins si favora basador, reprezentantul permanent al a cerut populaţiei să respecte măsu tara st că cer ajutor străin tării ve ..
tară la problemele-cheie de pe agen iecte de rezoluţie de către un nu bil ca In prezent". R.P. Roralne la O.N.U. rile luate, forţele de siguranţă pri cine, Sudanul". de construcţii.
da sesiunii: dezarmarea generală $1 meros grup de tărl africane prin Cu toate acestea, U Thant subli mind ordinul să facă uz de armă. In
loială $i lichidarea ruşinosului sistem care să se ceară excluderea Repu niază că nu Irebuie să se creadă
colonial blicii Sud-Afrlcane din ONU., pen ci o „atmosfera, de înţelegere şi ar 9 membri ai Frontului Crime săvîrşife de rasişti
Numeroşi delegaţi la sesiune apre tru politica reacţionară de apartheid monie poate fi obţinută uşor 6au Nigeria va li proclamată
ciază că încheierea cu succes a Tra dusă de guvernul Verwoerd, precum de eliberare naţională republică
tatului de la Moscova privitor la in si a Portugaliei, pentru politica s-a rapid". El a avertizat „împotriva u* în Alabama
nor puncte de vedere simpliste in din Venezuela au evadat
terzicerea parţială a experienţelor nu colonialistă dusă In Angola, Mozan-
cleare a creat un climat favorabil pen bic si Guineea portugheză. legătură ou încordarea internaţio din închisoare LAGOS 17 (Agerpres). — piste Preşedintele Kennedy nu e
Nigeria urmează să fie proclama
tru desfăşurarea actualei sesiuni a Ora 15 (ora New York-ului). nală-. tă republică la 1 octombrie, cu pri WASHINGTON 17 (Agerpres). — vorbit insă despre măsurile ce sa
Potrivit agenţiei United Press In
Adunării Generale. Difuzoarele instalate pe săli anun U Thant $i*a exprimat părerea tă C A R A C A S 17 (A gerpres) lejul aniversării a trei ani de la Impun a fi luate de către adminis
înainte de deschiderea sesiunii a ţă deschiderea sesiunii, Parterul de Occidentul este prea circumspect Agenţia U.P.I. anunţă că la 16 ternational. la 16 septembrie la traţia sa pentru <s pune capăt dez
avut loc o Întrevedere tnlre ministrul legaţilor loia presei $i galeria rezer in a răspunde iniţiativelor sovietice septembrie dintr-o închisoare situa- cucerirea independentei La 16 sep Birmingham (Alabama) rasiştii au măţului rasiştilor.
tembrie a fost dat publicităţii pro
now
focul
deschis din
împolrivd
afacerilor externe al U R.S S , Gro- vată publicului sini arhipline. In vederea coexistentei paşnice iu in ora}ui Trujillo au evadat 9 iectul noii constituţii a Nigeriei. unui grup de negri Agenţia men In scara zilei de 16 sîptembri#
mlko, $1 reprerenîantiil permanent al Prima şedinţă a fost deschisă de membri ai Frontului de eliberare na Noua constituţie prevede că Repu ţionează că Oliver VVilliams. un ti* la Birmingham a avut loc o adu
S U A la O N U., Stcvenson După o preşedintele precedentei sesiuni, Za- Referindu-se la activitatea sa des ţionala din Uenezuela, sub acoperirea blica Federală Nigeria va avea un năr negru a fost rănit nare la care au participat aproxi
convorbire care a durat 9fl de minute frulah Khan (Pakistan) A urmat apoi făşurată de cînd se află in funcţia unui atac dat de o unitate a patrio preşedinte ales prin vot secret dc Intr-o declaraţie prezidenţială mativ 1.200 de negri. Potrivit agen«
Stevenson a declarat ziariştilor că an numirea comitetului de verificare a de secretar general a! Organizaţiei ţilor venemeleni. Printre evadaţi se către membrii celor două camere dată publicităţii de Casa Albă, pre- liilor de presă, coducălorii popu
fost discutate proh’eme legale de deplinelor puteri, după care s-a tre Naţiunilor Unite, U Thant a subli află fostul căpitan ’leodoro Molia ale parlamentului. sedinele Kennedy a fost nevoit să laţiei de culoare au făcut apel la
actuala sesiune a ONU, El si-a ex cut !n alegerea preşedintelui sesiunii. niat rolul pe care opinia publică Villcgas. care a condus răscoala din Proiectul noii constituţii urinea menţioneze că în numele tuturor guvernul federal pentru acţiuni mal
primai convingerea că polemicilc si Tarlos Sosa-Rodrignez (Venezuela) ză să lie examinat de parlament in americanilor Îşi exprimă „senti hotărîie împotriva rasiştilor din
a fo<* «Ies presante al actualei se l-a avut în soluţionarea diferitelor mai 1962. împotriva regimului preşe cursul acestei săptâmlni pentru a mentele de profundă durere si re Alabama si au cerut preşedintelui
siuni a A(h>n*rii Generale a O N U . probleme. dintelui Betancourl de la baza mili putea fl adoptată înainte de sffişi- voltă In urma asasinării copiilor din Kennedy să trimită trupe federal?
Declarafia mfnisfru'ui tară Carupano precum ji Fabricio tul lunii. Pină acum. singurul can care să înlocuiască trupele guverna
afacerilor eaferne Ojeda, fost membru al parlamentu didat pentru funcţia de preşedinte Birmingham". El a făcut apel la torului rasist, Wallace.
cetăţenii americani cerindu-le cin
al Republicii Panama ucrările Conferinţei Uniunii Interparlamentare lui venezuclean. care s-a alăturat este Azikiwe, In prezent guverna Li au condamnat cu vehementă
partizanilor din stalul Falcon. tor general al Nigeriei. nou să pună capăt tulburărilor ra- autorităţile rasiste din Alabama,
C1UDAD DE PANAMA 17 (Ager- BELGRAD 17 (Agerpres). si rea paşnici a spaţiului cosmic, a dcclarnid că ceea ce a provocat
preş). Conferinţa Uniunii Interparlamen militat si militează cu perseverenţă moarlea copiilor din Birmingham
In preajma plecării la New York tare a trecut la dezbaterea proble In («voarea adoptării unui instru este „atitudinea lui Wallace $i în
pentru a lua parte la sesiunea Adu melor referitoare la „dreptul spaţiu ment internaţional obligatoriu de tregul sisiem de segregaţie rasia
nării Generale a O.N.U.. Galileo So- lui cosmic" si la „discriminarea ra utilizare a spaţiului cosmic, care să lă". Liderul de culoare Martin Lut-
lis, minislrul afacerilor externe al sială". Luind cuvintul, reprezentan stabilească principiile juridice fun M B her Kîng a menţionat că guverna
Republicii Panama, a declarat că tul R.P, Romlne. C, Paraschivescu damentale în această problemă, in torul statului Alabama ,.$i-a permis
Panama va protesta pe lingă Sta Bălăreanu, a subliniat că spaţiul cos Interesul păcii si securităţii popoa să se ridice Împotriva legilpr tării
tele Unite împotriva includerii zonei mic trebuie folosit de state exclu relor". şi să trateze pe cetăţenii negri din
Canalului Panama in numărul teri siv in scopuri paşnice. R.P. Romi- In cursul dezbaterii problemei Alabama ca şi cind nu ar trăi In
toriilor asupra cărora s-ar extinde su nă, a spus vorbitorul, ca membri discriminării rasiale,, reprezentantul acest stat".
veranitatea SUA. a Comitetului O.N.U. pentru folo R P. Romlne, Stanciu Stoian. a ară S.U.A.: Acest In cursul adunării care a avut loc
tat că din punctul de vedere al drep alb, membru al u- la Birmingham cei aproximativ 1.209
tului internaţional discriminarea ra nel organizaţii ra de negri au hotărît prin vot să or
fsi sprijinul Trntnfiilui sială este un act ilegal. siste din Birmin ganizeze un marş spre capitala sta
„Combălind colonialismul 6ub gham (Alabama), tului Alabama — Montgomery —
dc (a Moscova toate formele sale de manifestare, demonstrează sub pentru a protesta Împotriva recen
privirile ocrotitoa
a arătat vorbitorul, R P. Romină se
telor acte de violenţă care au pro
ridică energic Împotriva politicii de re ale poliţiei pe vocat moarlea atîtor persoane de
LONDRA 17 (Agerpres). si o dovadă a marilor schimbări caie discriminare rasîalîî Delegaţia ro- străzile oraşului, culoare.
Reprezentantul diplomatic din Lon au avut loc în lume". mlnâ. exprimlnd voinţa parlamenta purtind steagul a-
dra al Mauritaniel a semnat la 17 sep Răspunzind la întrebarea corespon rilor romini, insistă pe lingă Uniu teslei organizaţii,
tembrie exemplarul Tratatului cu dentului ziarului menţionat dacă nă nea Interparlamentară să condamne pe care scrie : „A- 40 de state boicotează
privire la interzicerea experienţelor zuieşte $i în prezent spre crearea cu holărtre discriminarea rasială". labama sa rămină a
nucleare in atmosferă, spaţiul cosmic unei zone denuclcarizate In nordul Stanciu ' Stoian a cerut ca Uniunea albilor 1" guvernul rasist din R.S. A.
st sub apă. Europei, preşedintele Finlandei a răs Interparlamentară t>3 adreseze un
puns afirmativ. ape] tuturor guvernelor si parlamen NEW YORK 17 (Agerpres).
★ La 16 septembrie, la New York, a
WASHINGTON 17 (Agerpres). HAGA 17 (Agerpres). telor pentru a lua măsuri prompte fost dală publicităţii o declaraţie a
La 17 septembrie Republica San si eficace împotriva politicii de se lui Diallo Telli, preşedintele Comite
La 17 septembrie, regina Juliana
Marino a semnat exemplarul aflat la a Olandei a dat citire mesajului* tro gregaţie rasială în orice parte a lu tului ON.U. pentru problemele pri
Washington al Tratatului cu privire nului, deschizind şedinţa Parlamentu mii s-ar manifesta. vind discriminarea rasială in Repu
la interzicerea experienţelor nucleare lui olandez. In mesajul tronului se Cuvîntărîle delepatilor romini au blica Sud-Africană, in care a ară lat,
In trei medii. Numărul loial al ţă subliniază cu satisfacţie că numeroase fost ascultate cu interes. Lucrările că In ultimul an, numărul 6lalelor
rilor care au semnat Tratatul în cele ţări au semnat Tratatul privitor la conferinţei Uniunii Interparlamentare care s-au alăturat campaniei pentru
trei capitale unde 6e găsesc exem inlerzicerea parţială a experienţelor continuă. Instituirea de sancţiuni împotriva gu
plarele sale se ridică in prezent la 94.
cu arma nucleară Adresindu-se par vernului sud-african a crescut. Diallo
lamentarilor, regina a spus: „Fără Cereri privind discutarea la O.N.U. Telli subliniază câ in conformitate cu
îndoială că dv. veţi ratifica «cest Ezitările Angliei faţă de crearea
ATENA 17 (Agerpres). a situaţiei din Vietnamul de sud rezoluţia adoptată la sesiunea Adună
Parlamentul grec a aprobat la 16 Tratat care poale duce la tmbunălătn- forţelor nucleare multilaterale ale N.A.T.O rii Generale a O. N. U. de anul tre
septembrie fără dezbateri legea cu rea situaţiei internaţionale". cut, peste 40 de 6tale au instituit
privire la ratificarea Tratatului de la ★ NEW YORK 17 (Agerpres). telui celei de-a 18-a sesiuni a Adu WASHINGTON 17 (Agerpres). — încă cin luna august au loc la boicot comercial şi diplomatic împo
Moscova pentru interzicerea expe PARIS 17 (Agerpres). Agenţiile de presă anunţă că la nării Generale a O N U., Nguyen Hun Reluarea de câlrc S.U.A. a pro Washington „dezbateri care se des triva Republicii Sud-Africane
Tho, preşedintele Frontului naţional
rienţelor cu arma nucleară în at Organizaţiile sindicale ale ferovia 17 septembrie, la New York, a fost de eliberare din Vietnamul de Sud, iectului de creare a ..forţelor nu făşoară fără publicitate însă cu re
mosferă, în spaţiul eosmîo şi sub rilor din Bordeaux au dat publicită dat publicităţii textul unul memoran- cleare multilaterale in cadrul gularitate” intre S.U.A., Germania
apă. ţii Ia 17 septembrie o declaraţie co dum adresat participanţilor la sesiu cere încetarea imediată a interven N.A.T.O." — proiect ce părea cel occidentală, Italia, Grecia şi Tur P u tern ic uragan
ţiei militare americane în Vietnamul
★ mună cerînd guvernului francez să nea Adunării Generale a O.N.U. de puţin araînat in urma vizitei lui cia $i că s-a ajuns la un acord do
semneze Tratatul de la Moscova pri către 14 state afro-asiatlce în care de Sud, retragerea trupelor si mate în S ard in ia
HELSINKI 17 (Agerpres), vitor la interzicerea experienţelor nu cer să fie indusă pe ordinea de zi rialului militar american, restabilirea Kennedy In Europa, continuă să re principiu în ce priveşte crearea unor
tină atenlia agenţiilor de presă si
Intr-un Interviu acordat ziarului cleare în cele trei medii a sesiunii problema reprimării cre păcii si constituirea unui guvern de ziarelor occidentale. A doua zi după „forte nucleare multilaterale", acord ROMA 17 (Agerpres). —
danez „Pojitiken", U. Kekkonen, pre O declaraţie asemănătoare au dat dincioşilor budistl de către autorită coaliţie democratic si paşnic. El cere. ce agenţiile occideniale publicaseră care va face posibilă prezentarea Asupra insulei italiene Sardinia
şedintele Finlandei, a declarat că publicităţii la 17 septembrie si or- ţile diemiste din Vietnamul de Sud. de asemenea, Organizaţiei Naţiunilor relatări In care recunoşteau exis unui plan concret în această pri s-u abătut pc neaşteptate un puternic
„Tratatul de la Moscova privitor la oanizaliile sindicale de la întreprin , Printre statele care eu cerut discu Unite &ă la măsuri pentru a deter tenţa unei „tensiuni" intre Wa vinţă la una din viitoarele sesiuni uragan care tn cileva minute a făcut
Interzicerea experienţelor cu arma derile de celuloză si hîrtie din tarea la această sesinne a situaţiei mina guvernul american să înceteze shington si Londra ca urma ale Consiliului pactului Nord Allan- ca ora}ul Cagliari, centrul adminis
nucleară constituie o mare cucerire Franţa.
din Vietnamul de Sud se află Afga războiul nedeclarat împotriva poporu re a „ezitărilor" Angliei de a lic. Apreciind că Anglia are fată de trativ al insulei, să fie acoperit cu
nistanul. Ceylonul, Guineea, India. lui sud-vielnamez care doreşte 6â-$i adera la planul american de consti planul american o atitudine de Iner apă. Intr-o singură oră serviciile lo
Indonezia, R. P. Mongolă, Nigeria $! cale de pompieri au primit peste 300
Un sondaj semnificativ în S.U.A. alIe state. construiască singur o viată paşnică tuire a forţelor nucleare jnultllaie- ţie $1 lipsă de entuziasm, agenţia dc cereri dc ajutor.
Inlr-o scrisoare adresată preşedin şi fericită. ralc, agenţia Associated Press trans explică aceasta prin presiunile pe Uraganul a provocat mari daune
mitea un comentariu despre progre care )e exercită asupra guvernului
WASHINGTON 17 (Agerpres). - peste două ori (de la 19 la sulă, ]a materiale si altor oraşe din Sardinia.
Tralatul privitor la interzicerea 8 Ia sută). Scurte ştiri • Scurte ştiri sele pe care oficialităţile americane opinia publică si chiar cercuri eco Ploaia torenţială a provocat pagube
experienţelor cu arma nucleară so Referindu-se In aceste date, ziarul consideră că le realizează în nomice si politice care nu privesc serioase agriculturii, distrugînd aproa
bucură de aprobarea tot mai largă a „Washington Post and Times He PARIS. — Guvernul Republicii Vol In ţările în care societăţile petrolie discuţiile cu alte lări în pune cu ochi buni uriaşele cheltuieli ne pe in întregime plantaţiile de vii.
poporului american. O anchetă or rald" scrie că majoritatea america ta Superioară a interzis loale rela re capitaliste Îşi desfăşoară activi rea pe picioare a „forlelor multi cesare penlru participarea la „(or- Pierderile totale provocate tic ura•
ganizată săplămlna trecută a dovedit nilor consideră acest Tratat un prim ţiile comerciale dintre Voita Superi- tatea. laterale". Agenţia citată arată că lele" respective. Z<tn slut evaluate la citcva miliarde
lire
că 81 la sulă din locuitorii S.U.A. se pas pe calea spre pace. oară, pe de o parte, şl Republica Sud-
pronunţă pentru ratificarea Tratatu La începutul dlsculăril Tratatului Africană, Portugalia şi coloniile por
lui, 11 la sută II sprijină cu anumite în Senatul american, presa $î uni! tugheze, pe de altă parte.
rezerve si numai 8 la sută sînt împo senatori arătau că adversarii Trata-
trivă. lo 1 ui nu vor izbuti să întrunească WASHINGTON. — Reprodudiţd un (feerieea (ffiedeeaţiei .Malaxeze:
Ancheta a dovedit că In compara mai mult de 20 de voturi. Ziarele de comunicat al Comisiei Federale pen
ţie cu luna Iulie, la începutul trata duminică scriau însă că numărul ad tru comerţ a S.U.A., agenţia Asso
tivelor în legătură cu acest Tratat, versarilor Tratatului care Intenţio ciated Press anunţă câ in cursul lu
numărul adepţilor fără rezerve al nează să voleze împotriva ratificării nii august a.r. producţia industrială ------- piedici caee edeniei -------
Tratatului a crescut cu 29 la suia lui a scăzut la 13 oameni dintre care a Statelor Unite a înregistrat o nouă
(de la 52 la sută la 81 Ia sulă), lai 8 democraţi si 5 republicani, majo scădere. Potrivit agenţiei, indexul
numărul adversarilor lui a scăzut de ritatea din slatele de sud. producţiei a scăzut în cursul acestei După îndelungate discuţii, aminărl este cit se poate (le docil lată de tre Indonezia si Malaya au fost în
luni cu aproape î la aulă In com Interesele colonialiştilor britanici. trerupte Guvernul lilipinez a comu numeroase scrisori potrivnice trans
punerii In viată a planului neocolo-
paraţie cu luua iulie a.c. Această Si manevre diplomatice, planul neo- Cauciucul, petrolul, aurul, cositorul nicat, de asemenea Malayei că nu
nialist englez, fală argumenle care
scădere se datoreşte declinului înre colonialist dc creare a Federaţiei ţi alte bogăţii de care dispun teri va mai avea la Manila decîl un justifică afirmaţia că de Ia primele
gistrat de producţia de oţel şi auto Maluyeze a fost transpus in fapt in toriile incluse, la care se adaugă consulat general. La Djakarta, in ore ale naşterii Federaţia Malayeză
mobile din SU A. dimineaţa zilei dc 16 septembrie. importanta bază militară de la Sin- primele ore de după proclamarea
Deşi iniţial, la Kuala Lumpur, ca g<;po:c dorinţa de a găsi o for federaţiei a avut loc o uriaşă dc- continuă să se afle In faţa dificul-
YAOUNDE. — Agenţia Assorlaled
■ Press transmite, referindu-se ia o pitala Malnyei, fuseseră plănuile mulă care să permită înăbuşirea monslratie de protest la care au 13Iilor ivite încă din momentul elnd
ideca noii uniuni teritoriale nu pă
mari feslivîlăti în cadrul cărora ur
mişcării de eliberare din ce In ce
ştire difuzări de po*lul de radio din ma să ia cuvintul primul ministru mai ample din această parte a lu luat parte mii de cetăleni. Pc zi răsise stadiul dosarelor.
Yaouude (Camerunl, câ Jean-Fauvtin inalaycz. Abdul Ralunan. a avut loc, mii, lată motivele care au îndemnat durile clădirilor ambasadelor engle Există şi sprijinitori ai Federaţiei
Belayene, ministrul afacerilor exter după cum subliniază coresponden Anglia să insiste asupra «rPării fe ză si malayeză la Djakarta au fost Malayeze. Departamentul de Stat si
ne al Camerunului, a fost destituit ţii! agenţiei U.P.I., numai o scurtă deraţiei. scrise lozinci anticolonialiste. Gea Departamentul comerţului al S.U.A.
din funcţia pe rare o deţine fn ac ceremonie reflcclînd „condiţiile di murile ambasadelor au fost sparte au salutat crearea federaţiei expri-
tualul guvern al Camerunului. Be- plomatice pline de încordare" în ca Punerea în picioare In cele din cu pietre mîndu-si totodată „speranţa" că vor
lavene urma să conducă Heleq,'(ia re a luat naşlere federaţia. La ce urmă a acestui proiect nu Înseamnă In ceea ce priveşle starea de spi putea inlretine relaţii economice cu
DE GAULLE: Camerunului la actuala sesiune a remonie au lipsit reprezentanţii u- Insă c îIlişî de puţin Înlăturarea pie rit a populaţiei din leriloriile in ca. La 17 septembrie a fosl anunr
— El, nimeni nu ON.U. Preşedintele Ahmadou Ahîd- nor state din Asia de sud-est ca dicilor ivite chiar In momentul pre cluse In federaţie, respectiv Borneo tată hotărîrea Statelor Unite de a-$l
mai vrea să cioc jo iui a anunţai motivele destituirii Indonezia si Filipinelc care. după zentării sale. Aceste piedici: împo de nord si Sarawak, a$a cum de trimite un reprezentant pe lingă gu
Ini Belavene. trivirea populaţiei din teritoriile res. clară observatorii fillpinezi si in vernul federaţiei. In spatele acestei
nească cu mine ? nun se ştie. se opun creării federa pcctivc, concretizată prin răscoala de donezieni, ea este împotriva Inclu
(„France Nou- LONDR A. — La 18 sepie» brie au ţiei. $î în celelalte lori lorii incluse la sfirşitul anului 1962 din teritoriul derii în această uniune teritorială. „poziţii" americane se află dorinţa
monopolurilor americane de a găsi
velle'', Paris) începui la londra Iratalive Intre un în federaţie au avut loc ceremonii Brunei, urmată de refuzul acestui te Raportul adresat secretarului gene noi posibilităţi de infiltrare pe pi*-
..sobre", organizate sub pază poliţie
reprezentant al guvernului Iranului ritoriu de a mai semna acordul cu ral U Thant de către misiunea la Asiei de sud-est de a-sl crea
nească de teoma reluării manifesta-
Si reprezentanţi ai companiilor pe liilor de protest. privire la crearea federaţiei precum O.N.U. nu oglindeşte adevărata sta drum si mat lesnicios la bogăţiile
trolifere capitaliste care exploatează Planul de constituire a Federaţiei Si prin acţiunile populaţiei din Sa- re de lucruri. Concluzia, potrivit uriaşe de care dispune această re
rawak şi Borneo de nord. protestele
petrolul din această ţară. Tratallvele Malayeze. a fost elaborat, după cum formulate dc partidele de opoziţie căreia majoritatea popii lat iei din giune.
aceste teritorii s-ar pronunla pentru
sini consacrate raporturilor dintre a- se slie. de colonialiştii englezi in din Singapore sî Malaya, obiecţiile aderarea la federaţie este eronată. Puternica opoziţie a populaţiei,
ceste monopoluri şl guvernul iranian. scopul menţinerii pe mai departe a Indoneziei si Filipinelor — nu eu In timpul vizitei membrilor misiu lupla forţelor patriotice din teri
toriile incluse în federalie pentru
Agenţia France Presse arată că aces dominaţiei lor in Asia de sud-est. fost nici pînă în prezent înlăturate. nii O.N.U,, precum $1 în zilele ce dobîndirea deplinei Independente
te convorbiri reprezintă un pas pre Actul oficial de creare a federaţiei Chiar în ziua proclamării federa au precedat proclamarea eî, In Sa naţionale, rămîn însă elementele
a fost elaborat Încă In toamna anu ţiei, Indonezia sî Fillpinele au de
mergător In vederea unor tratative rawak si fn Borneo dc nord au avut care vor hotărî soarta Federaţiei
lui 1961, nucleul ei trebuind să-l clarat că nu o recunosc, iar la 17
mai largi pentru revizuirea sistemu constituie Malaya, al cărei guvern septembrie relaţiile diplomatice din Ioc mari demonstraţii de protest sl Malayeze.
ou fost adresate misiunii O NU.
lui redevenţelor petroliere In vigoare M. CATANESCU
40.065
Redacţia si administrau. „arului tir, 6 Marile or. B, telelon 15W, 12 75, 15 15, *071. Teja pU Iltl Io aw ierei eoalom eprobiril Dlreollel Generala P.T.T.R. nr. 203.323 dio 6 noiembrie 1949. - Tiparul, Întreprinderea PoligraiicS Huncdoara-Deva.