Page 60 - 1963-09

!

PROLETARI DIN TOATB ŢARlLR. UNIŢI-VAI

peaîtâ-ia iarBDii
*""/// socialismului portantA de venituri; frumoase; competent, pe fază tviTibrie in unităţile complexu­
Iri'cft de la începutul lunii sep-
• Putem obline realizări si mai
• Cultura legumelor, sursă im-
lui C. F. R. Simcria au început
il tru educarea tineretului; pen­ de producţie; acum se execută lucrările de în-
« Control
pregătirile pentru iarnă. Pînă
• Preocupare permanentă
° Otelăriilor — fontă de cea
1 iffl • Note şi comentarii ; mai bună calitate» silozări, reparaţii Ia sobe, înlo­
(pag. 2-a)
cuirea acoperişurilor slabe, c-
® Aceleaşi condiţii, rezultate di­
ML • La Combinatul siderurgic Hu­ ferite. tanşările la uşi, geamuri etc.
. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL nedoara — GRIJA DEOSEBITĂ (pag. 3-a) Lucrătorii de la întreţinerea
PENTRU GOSPODĂRIREA META-. ® De peste hotare; căii ferate au început să re­
LULU1i (pag. 4 a). înnoiască drenajele de la rami­
Anul XV. Nr. 2714 JOI 19 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani ficaţii, să cureţe şi să izoleze
şanţurile de pc taluze, să iden­
tifice porţiunile de linie şi te*
rasament mai slabe unde in­
Lucrările agricole de toamnă I temperiile atmosferice pot pro­
Pentru a
voca deranjamente.
* asigura buna funcţionare a uti­
la timp şi de calitate ! î lajelor electro-dinamice din sta­
ţia Simeria, districtul de între­
ţinere, în afara lucrărilor pre­
II văzute în vederea asigurării li­
Recomandările se cunosc, dar nu se respectă nei circulaţii sigure şi rapide,
vor mai înlocui încă un număr
Lucrările agricole din această cam­ După cum se ştie Insă, pe lingă mălurice, dar o bună tratare presu­ porzolator, la numai cltlva kilome­ I de şase schimbători dc calc Ia
panie se desfăşoară In ritm susţinut asigurarea unul pat germinativ bun, pune ca această operaţiune să fie tri se află G.A.C. dtn Brănişca care
ş! la gospodăria colectivă din Boz, producţia la ha este Influenţată in executată exclusiv cu ajutorul por- posedă o asemenea maşină ce stă ramificaţii.
raionul llia. Plnă acum, In afară de mare măsură şi de modul cum este zolatoarelor. Tratarea seminţei In co­ nefolosită In prezent. I Colectivele sectoarelor din ca­
alte lucrări, s-a recoltat porumbul de piegătitâ sămlnţa. In alară de se­ şul semănătorii este. după cum se Pentru a asigura obţinerea unor drul secţiei de centralizare şi
pe mai mult de 30 la si\tâ din su­ lectarea seminlei, o lucrare obliga­ ştie, o practică veche, care trebuie producţii sporite de griu In anul v i­
prafaţa ocupată cu această plantă. torie ce trebuie executată Înainte de combătută. întrebăm atunci pe Ingi­ ilor, de marc însemnătate este ca telecomandă Simcria au verifi­
Şi In ceea ce priveşte lnsămlnta- îasămintare este tratarea el cu sub­ nerul agronom şi pe preşedintele organizaţiile de partid, conducerile cat cablurile subterane pregă­
rea culturilor de toamnă, îndeosebi a stanţe antimălurice, pentru evitarea gospodăriei de ce nesocotesc reco­ G.A.C. şi consiliile agricole raionale tind ş^ţuleţe pentru scurge­
gilului s-au făcut unele pregătiri. eventualelor atacuri ale unor dăună­ mandările făcute de Consiliul Supe­ şi orăşeneşti să vegheze In perma­ \
Astfel, potrivit schilei de amplasare tori care pricinuiesc pierderi Însem­ rior al Agricylluril şl de Consiliul nentă la respectarea cu strictele a k rea ap or,o
a culturilor s-au stabilit parcelele pe nate de recoltă. Acest lucru il cu­ agricol regional cu privire la Insă* îecomandărilor făcute de către Con- J EMIL CREŢU
care va fi lnsămintat fiecare soi de noaşte atit tovarăşul Manea Tovicâ, mlntarea griului? Posibilităţi pentru siliul Superior al Agriculturii cu pri- ™ corospondcnt
griu, După plante care au eliberat preşedintele gospodăriei colective, tratarea seminţei există. Chiar dacă vire la pregătirea terenului, a se­
din vreme terenul s-au pregătit 50 Miron Tamaş, brigadier de clmp, alt gospodăria colectivă din Boz nu ore minţei şi Insâmintărilor. i
ha destinate aulturii griului. Apreci­ ş! tov. Liviu Ardeanu. ingiuerul agro- Recuperînd
ind L a sosit momentul potrivit pen-< nom al gospodărioi. Se vede Insă că
tru începerea lnsămlntărilor, Îndeo­ de data aceasta ei au nesocotit Im­ întârzie condiţionarea seminfei piesele vechi
sebi pentru solurile timpurii de griu portanta tratării seminţei de griu. \
ce se cultivă In gospodărie, cu cl- Aşa se explică de ce Încă din prima Pregătirile In vederea Lnsămîntă- a seminţei. După cura bine este Reducerea continuă a preţului de
teva zile In urmă aici s-a Începui vi de lucru s-a trecut la semănot rll griului la gospodăria colectivă ştiut, condiţionarea el trebuie ter­ cost la reparaţiile executate de A-
semănatul. In prima zi, tractoristul fără ca sămlnta să Îndeplinească din Orăştioara de Jos. raionul Oră** minată cu cel puţin 10 zile Înainte tellerele R. M. R. Simeria preocupă
Giura Rudol de la S. M. T. Dobra, fie, se desfăşoară sub nivelul posibi­ de semănat. Cu toate că gospodăria îndeaproape întregul colectiv de
ajutat de colectiviştii Ciur Romulus condiţiile cerute. Este drept că In lităţilor. Este adevărat că la pregă­ posedă maşinile necesare pentru se-1j muncă. Valorifici ntl rezervele in­
şi Ion Bordel a semănat aproape 10 coşul semănătorii s-a Introdus o tirea terenului nu se poale lucra de­ lectionat, plnă acum aici nu s-o™ ie mo şi aducind îmbunătăţiri teh­
lia cu griu. oarecare cantitate de substanţe anti­ oarece acesta mai este Încă ocupat condiţionat nici o tonă de seminieN nice procesului de producţie, mun­
cu culturi prăsitoare. Se poate ao- din cele aproape 20 tone planifica- M citorii atelierelor au realizat in pri­
A ră tu ri adinei p e în treaga su p ra fa ţă tiona Insă In direcţia fertilizării par­ le. In dorinţa de a obţine buletinul*! mele 0 luni alo anului 7U0.000 lei
economii la preţul de cost. La rea­
griului,
roşu Insă, s-au ales şi trimis pentru J>
culturii
celelor
destinate
Pe lingă celelalte lucrări agricole lele acestea se va mal face o arătură transportlndu-se de pe acum Îngră­ control la Laboratorul regional din n lizarea acestor economii o contri­
ce se execută In aceste zile la gospo­ pentru losămînţa/e la adlncimea de şăminte naturale la capătul tarlale­ Alba Iulia probele necesare de să- “ buţie dc 6eamă au adus-o echipele
dăria noastră, arăturile In vederea 14—16 cm. lor, care să fie Incorporate sub braz­ mintă. Acestea sint de bună călită- | conduse de Constantin Nită de la
lnsămlntărilor de toamnă ne preocupă Pentru bunul mers al pregătirilor dă o dată cu efectuarea arăturii. io. Restul...? W
In mod deosebit. Aceasta cu atlt mal In vederea lnsămlntărilor, toti colec­ Conducerea gospodăriei colective Timpul pinâ la Începerea lnsămln- " cazangerie. Petru Muntoanu de la
mult cu cit am lnvătat din experien­ tiviştii noştri participă cu regularitate (preşedinte Iile Fluieras) nu acordă ţărilor este destul de scurt De aceea cuzineţi pentru osii şi altele, care
ţa anilor trecutl cită importantă are la lucru, fiind hotăriti 6ă execute Insă atenţia cuvenită fertilizării so­ este necesar ca In aceste zile să se recondilionind piese vechi şi înlo­
executarea ia timp şi de bună cali­ toate lucrările agricole la timpul lului. Aşa se explică de ce plnă in intensifice ritmul lucrărilor de pre- . cuind metalele nefieroasc cu otel,
tate a arăturilor, în obţinerea unor optim. piezent nu s-a făcut nimio In această gălire a terenului şi a seminţei, ast- 0 au redus simţitor preţul de cost al
producţii sporite !a ha, ION ADAM direcţie, deşi posibilităţi există fel Incit atunci clnd va sosi tini- t| reparaţiilor executate.
Acordînd atenlia cuvenită acestei brigadier de clmp la G.A.C. De asemenea, rău este că se tără­ pul potrivit să se treacă cu toate for-y
lucrări, conducerea gospodăriei a or­ din Petreştl — raionul Sebeş gănează şi operaţiunea de pregătire lele la semănat. ADAM MOISE
ganizat In aşa fel munca, In dt Ime­ ÂJSW ja m Lj corespondent
diat după recoltatul cerealelor «a se
elibereze terenul pentru a 6e execu­
ta arăturile. P.rocedind astfel, am reu­ F o siftâ p e s t e p liem
\ şit să terminăm la timp arăturile pe
<oată suprafaţa care fusese ocupată Furnaliştil secţiei l-a furnale
a i cereale. De asemenea, de îndată din cadrul Combinatului siderur-
ce s-a recoltai borceagul pentru fin gîo Hunedoara au obţinui succese
şl trifoi, mecanizatorii au executat tot mal frumoase in producţie.
arături adinei şi pe aceste suprafeţe. Al 6-lea Seminţe de arbori Antrenaţi In Întrecerea socialistă
ei au reuşit să dea de la Începu­
Calitatea arăturilor a fost 1n per­ C ontinuă şiru l succeselor Avînd tn vedere extinderea tul acestui an şi pină la data de
r -Lă G.ÂS. din Or3şUe, recoltarea porumbului pej*UihJiOAbevşs d$siăv manenţă urmărită de către Inginerul spectacol speciilor repede crescătoare, co­ 15 septembrie 2736 tone fontă
agronom şl brigadier, veghlndu-se ca
şoară zilele acestea din plin. Pinâ aaum, aici s-a strins recolta dă pe 25'J 'A rtiş tii am a to ri Colectivul secţiei a doua, filatură, de la fabrica lectivul sectorului silvic din ca­ peste sarcinile de plan. In cele 16
ea să fie făcuta la o adinciroe de
ha^dln ?ele 454 ha cultivate cu această plantă. 22—25 cm. şl grăpatâ. In vederea asi­ b i clu b u lu i tin d i- „Vlscoza" din ^upenl Îşi depăşeşte lunar planul de drul I. F. Sebeş a terminat zilele zile ale acestei luni, din furnalele
IN FOTOi Aspect de Ia recoltarea porumbului. gurării unul bun pat germinativ, zi­ €aţelo r d in D eva producţie. In luna care a trecut de pildă, această sec­ trecute recoltarea cantltâlli se­ secţiei l-a au fost scoase 1.019
minţelor de pin şi lorice. Pind la
au prezentat pînă sllrşituf acestui an muncitorii de tone peste plan.
ţie a dat peste sarcinile de plan 5.126 kg. mătase. La obţinerea acestor rezultate o
acum c in c i spec- aici sint hotărlll să recolteze tn contribuţie de seamă şi-au adus-o
La realizarea acestui succes un aport deosebit l-au
la co le cu „C o n - plus lată de prevederile sarcini­ echipele conduse de pnm-furna-
c e rtu l tin e re ţii*. adus filatorii Ioan Nanciuc, Victor Barna, Alexandru lor de plan peste 200 hq. semin­ liştii lacob Adam, Mitcă Ilie şl al­
ţe. Aceasta va permite cxtlndeiea
ţii, care acordă o mare alentie
r A stăzi, a c e l a ţ i Pop, Nlcolae Ancuţa, Petre Cluculea şl alţii care şl- pe o supralală mai mare a speci­ respectării procesului tehnologic,
Bilanţul încheiat la efirşitul pri­ frontului de lucru pe flecare treap­ Măsurile amintite sint doar clteva au depăşit angajamentul luat In Întrecerea socialistă. ilor de arbori repede crescători.
melor opt luni de activitate Indică tă, mărlndu-se astfel capacitatea de dintre cele aplicate. Cu ajutorul lor ip e cto co l v a f i bunel organizări a muncii ele.
o 'serie de rezultate bune obţinute extracţie. De asemenea, s-au con­ om reuşit să ne depăşim sarcina prezentat rpe scena Muncitorii secţiei filatură sint hotăriti să obţină
de colectivul de muncă al I.I.L. struit 10 panouri portative pentru planificată de creştere a producti­ c ă m in u lu i c u ltu ra l luna aceasta noi succese. In prima jumătate a lunii A proape 17.000 volume citite
„Crisana" din Brad. Planul produc­ prelungirea liniilor decovil pinâ la vităţii muncii şl să reducem preţul septembrie filatorii Constantin Savu, Ioan Mînecan,
tivi globale a fost depăşit cu 12,2 cele mai îndepărtate puncte de lu­ de cost al lucrărilor. 'din com ună H i - Standurile, expoziţiile, notele bi­
la, sută, iar cel al producţiei marfă cru. La cariera de calcar de la V ah Realizările obţinute se datorescln rău, ra io n u l llia . Vlorel Căjlneanu, Ioan Aruncuteanu şl alţii au reuşit mul(l prieteni al cărţii politice, be­
cu 3,1 la sută. De asemenea, pro­ de Jos s-a creat a doua treaptă da primul rlnd întregului colectiv do T oate spectaco- să fileze peste sardnllo de plan fără nici un rebut bliografice, recenziile, slmpozloano- letristice, tehnice, ştiinţifice.
ductivitatea muncii a fost Îndeplini* extracţie, iar prin introducerea lini­ muncă al întreprinderii noastre ca­ clte 2.000 bobine ■ ^ le şl toate celelalte lormo de popu­ De curind la biblioteca clubului
tâ In proporţie de 105,4 la 6Ută, iar ei decovil s-au evitat dublele ma­ re. antrenat In Întrecerea socialistă, lele s-au bucurat larizare a cârtii sini folosite atrac­ din Căfan s-au Înregistrat aproape
la preţul de cost s-au Înregistrat nipulări şl s-a înlesnit evacuarea s-a străduit In permanentă sâ-şl În­ de aprecierile, p u ­ <■> A- FENCEA tiv de către colectivul blbllolocll atîtea cârti citite In acest an cîte
economii In valoare de 119 000 lei. mai rapidă a calcarului din carieră. deplinească şi să depăşească sarci­ b lic u lu i. volume are biblioteca— 17.000. Nu­
Cunoaşterea din timp a sarcinilor Pentru buna funcţionare a fabricii nile de plan încredinţate. Printre corespondent de la Clubul muncitoresc Calau. mărul cititorilor a ajuns fn prima
ce ne reveneau pe anul 1963 ne-a de var s-au asigurat utilaje de re­ muncitorii care au lucrat cu bune Ele atrag noi $1 noi cititori, tot mal Jumătate a lunii septembrie la 2.521.
dat posibilitatea să Întocmim un zervă şl un stoc tampon de calcar, rezultate se numără şl Alexandra
plan de măsuri tehnico-organizatori- care a dat posibilitatea funcţionă­ Cristian, Pavel Ştefan, Nlcolae Bo- Noi prieteni ai cărţii
ce, care aplicate la timp In proce­ rii el şt pe timp nefavorabil, clnd lot. Sabino Ştefani, Nlcolae Ştefan,
sul de producţie au condus, nemiţ- mnnea In carieră era stlnjenită, Rozalia Mateiaş, Petre Bolot. Zilele trecute, in sala de lectură a biblio­
locit, la obţinerea rezultatelor amin­ $1 la atelierele de Hmplărie, care tecii regionale a avut loc o nouă discuţie
In prezent, efectuăm lucrări de a-
tite. produc mobilă, s-au luat unele mă­ menajare a unui siloz compartimen. finală cu tineri înscrist la concursul „Iubiţi
In activitatea noastră ponderea suri. Aici a fost organizat procesul
cea mai mare o reprezintă extracţia de producţie pe faze de operaţiuni tat pentru diverse sorturi de piatră, cartea". Cei palru elevi care s-au prezentat
o sală de timplârie pentru construt-
si prelucrarea unor materiale de şi s-au montat exhaustoare In să­ rea mobilei cu nitrolac, o uscăto- de această dată In fata comisiei, şi anume
construcţii, precum şi ramura de lile de maşini şi In atelierul de şle­ rie artificiala prevăzută cu Instala­ Alexandra Arie, Traian Roman, Emil Max,
prelucrare a lemnului. De aceea, ne­ fuit. Datorită măsurilor aplicate, ctt ţii de Încălzire centrală. Prin În­ de la Şcoala medie ,,Decebal“, şl Dora Fren-
am îndreptat atenţia In special asu­ şi atenţiei cu care s-a muncit In făptuirea acestor obiective fluxul tiu, de la Şcoala medie „J. A- Komensky“ K m w k . * r
pra acestor două probleme. La ca­ secţia timplârie, am reuşit să li­ lui localitate, au făcut, prin răspunsurile
rierele de piatră de la Gura Morii si vrăm comerţului socialist numai tehnologic se va Îmbunătăţi treptat date, dovada unei deosebit de temeinice pre­
Valea Arsului, unde se produc pa­ mobilă de bună calitate. In acest an iar productivitatea muncii va creşte gătiri. ; .
simţitor.
vele, calupuri, borduri, piatră spar­ I.C.R.M. Timişoara şi Petroşani, )a I
tă. In diferite sorturi şi piatră pentru recepţiile efectuate, n-au găsit nici NICOLAE ZAHUT In urma discuţiei finale, elevilor urmează I I
construcţii, s-au extins extremităţile o defecţiune. directorul I.I.L. „Crişana" Brad 6ă U se lumineze Insigna „Prieten al cărţii". r. \
Cp ce contribuiţi la creşterea pmductwitaţii muncii ?“ ’ t i ]
- -
• f iţ W . t. ViLwl
1
al
IP S-au extins zonele de deservire a maşinilor Şk ■
IE In numfirul 2644 din 28 iunie vizionarea maşinilor din secţie să relor din secţia 1 să cunoasră

a.c. al ziarului nostru a apărut se facă de către un muncitor. Ca mai bine norma de lucru, să-sl lntlrzierilor şi a învoirilor nejus. ✓ r t ■ * «v* -
tiflcate au scăzut cu mal bine de
6ub semnătura tovarăşului Petru urmare a acestei măsuri, în secţia îmbunătăţească cunoştinţele pro­ 50 la 6iită,
i U Bogdan, şeful serviciului orqani- depănat s-a mărit mult zona de fesionale şi să Îmbunătăţească Măsurile amintite mal sus au %■
zare şi normare a muncii de la deservire a maşinilor, s-au elimi­ continuu organizarea muncit. Şi
IRÎ fabrica „Sebeşul" din Sebeş un nat timpii neproductivi, redueîn- aid, oa $1 In celelalte seci îi, adus colectivului fabricii „Sebeşul" k ™
succese frumoase în muncă. De
Ml articol în care, printre altele, se du-se totodată sl efortul fizic al succesele n-au Intlrzlat să se a- la Începutul acestui an şi plnă în
arăta că extinderea zonelor de de­
au
muncitoarelor. Toate acestea
rate» de la 102 la sută, procent
prezent fabrica „Sebeşul" şi-a de­
E servire printr-o folosire mai judi­ dus la creşterea productivităţii de realizare a produdivltătii mun­ păşit planul de producţie la toţi ;>'■ rj ţ) - / 1V
cioasă a zilei de lucru si obţine­
mundi cu 12 la sută.
cii In luna mai, productivitatea a
Indicii. Dacă In luna martie pro­
, W S L ^ W ^ -
IL rea unui randament optim al ma­ 6-a extins si In secţia „Interlok". crescut în prezent ajungtndu-se ductivitatea muncii era de 100 la kl 1 ă&£*kăl
Zona de deservire a maşinilor
şini*, a dus )a sporirea producti­
la o realizare de 112 la sută.
sută, in mal ea a crescut cu 0,5
E vităţii muncii. ★ Înainte, un muncitor deservea „Sebeşul" s-a acordat o mare a- la sută. Iar în luna lunte cu 2,67 i\y nr
In ultima
la fabrica
perioadă
două maşini, ceea ce făcea ca gra­
la sută. Fată de primul trimestru
Fădnd o analiză minuţioasă asu­ dul lor de ocupare să fie neco- ientie ridicării calilicâ/ii profe­ el anului acesta, ca urmare a ex­ i » i (
pra măririi zonelor de deservire respunzâtor. In urma fotografierii sionale. Din secţiile „încheiat", tinderii zonelor de deservire, fo­
prin folosirea judicioasă a zii*d unei zile de muncă, s-a consta­ „circulare" şt altele, numeroşi losirii maştnllor la capacitatea lor M W M k a
N dp lucru, conducerea fabricii de tat că un muncitor poate deservi muncitori au urmat cursurile de nominală, ridicării calificării pro­ M W M4 f i
ciorapi şi tricotaje a ajuns la con­ in condiţii optime, fără efor­ ridicare a calificării, care l-au a* fesionale a muncitorilor, în cel de
C cluzia că această măsură poate fl turi suplimentare, printr-o folo­ Jutat să lucreze mal bine. Paralel al doilea trimestru productivitate^ J B r
extinsă in mal multe sectoare. La sire mai judicioasă a zilei de lu­ cu aceste cursuri colectivul de in­ muncii a orescut cu Î,1 la sută.
n depănat, de pildă, pînă acum două cru, trei maşini. La ce rezultat gineri şt tehnicieni au tlnut nu­ Colectivul fabricii este hotărlt
luni erau mul|i timpi neproductivi. s-a ajuns ? După aplicarea in în­ meroase conJwinte pe diferita ca prin valorificarea rezervelor
Depănăloarele se aprovizionau sin­ treaga secţie a acestei măsuri teme, arătîndu-le muncitorilor Interne să sporească şl mal mult
gure cu materia primă necesară, productivitatea muncii a sporit cu prin exemple concrete căile de productivitatea mundi. Pentru a-
crea ce făcea ca In cadrul secţiei 30 la sută, sporire a productivităţii muncii ceasta, în cadrul fabricii se vor
continuu
I E să existe se un aprovizionau, du-te- luate sl In celelalte sedii. La sec­ si îmbunătăţirii calităţii produ­ vire e maşinilor, se vor asigura
asemănătoare au
fost
Măsuri
extinde mal mult zonele de deser­
selor.
timpul
cînd
în
depă-
vino.
ma­
nătoarele
Datorită mundi de educaţie co­
m ii şinile, fie că erau oprite lie că ţia încheiat, de exemplu, fazele do munistă dusă de organizaţia de secţiile cu cadre cu o calificare
lucru s-au organizat în aşa fel in­
funcţionau nesupravegheate. Ana* profesională mal ridicată, se v>r
cit fiecare muncitoare este specia­ partid şl U.T.M., «n» îmbunătăţit scurta timpii de reparare a maşi­ Celerişlii din s>ta(ia C.F.U. Simeria-lrlaJ acordă o mute atenlie compunerii cjairuturiioi
lizind situaţia de aid. conduce­
\ rea fabricii. Împreună cu condu­ lizată într-un anumit articol. A- stmtitor şl disciplina în muncă. nilor. trenurilor de marjă.
IN FOTOGRAFIE: şeful de tură Gheorqhe Drâqhicl împreună cu şclul partidei de ma­
Numărul absenţelor n emotiv ale, a
cerea secţiei, au hotărlt ca apro­
__________________________ i I. DEMETER nevră Ioan Zaharie, veri//cd avizarea vagoanelor, In vederea compunerii unei noi garnituri,
cest lucru le-a permis muncitoa­
. v nM O ii»
Prin înfăptuirea planului M.T.O.