Page 62 - 1963-09

Nr. 2714 Drumul socialismului Pag. 3

CombhîBitaal

S8«iefi*6«rg:c i l u a i e d o a r a

BB'JIIEBI;. IIUIlifBllilBIinBllimnilHHlimiBlţlMniMBUIIBttH ffl ■;;;!■ ■ » 1 1 ■ :B n:iB:,B inea::B"lB!'llW:!B'::B,|,|WllB i::Bi^

Putem obţine realizări şi mai frumoase Secretara! organizaţiei de anlmalî de dorinţa de a munci
bază P.M.R. de la olelâria »• cît mal bine. Şl ne pare râu
Jectricâ răsfoia dc vreo jumă- că tn vreme ce ţoale celelal­
Colectivul de muncă din secţia sebit de îmbunătăţirea procesului de încălzire, pen­ tale de ord un dosar Căuta E te echipe au rebutul sub ciira
blumlng-somlfabrlcate a C.S. Hune* tru micşorarea rebutului cauzat de arsuri. Pe baza o rubrică pe verticala, apel (uimind, noi obţinem rezultate
doar* a obţinut anul acesta unelo constatărilor lâcule se iau măsuri a căror aplicare corespondentul pe orizontală, util de slabe. Am discutat In
realizări frumoase in ce priveşte se urmăreşte zilnic. Tot tehnologul cercetează zilnic sublinia o cilrd cu creion ro- F echipă despre cauzele care duc
îmbunătăţirea calităţii laminatelor. calitatea încălzirii lingourilor după diagrame şi gra­ şu si cădea pa ginduri. în­ la rebut. Credeam că totul por­
neşte dc la faptul cd nu se
Bunăoară, faţă de luna august a fice. Abaterile pe care le constata le prelucrează cu torcea Qpoi altă filă, găsea el­ toarnă bine otelul. Din aceostă
anului trocul, in luna august a acos- maiştrii şi cuptorarli. De asemenea s-a introdus gra­ ita căutată, o conlrunta cu I cauză apar crăpături pe lingou
prima... Pe o hid aşeza/d fn
lui an a scăzut rebutul la caja do ficul de verificare şl revizie a aparaturii terrnoleh- dreapta, ruptă dinlr-un notes, şi sufluri. Cel puţin părerea
laminare cu 43 la sulă. De aseme- nlce, astlel ca indicaţiile eronale care pot îi dale de iăcuse clteva calcule. Acum noastră aceasta esle...
uea, la bluming, In luna trecută, aparatură să iie eliminate. le reluase parcă neîncrezător O zl mat lîrzlu fnfreaga echi­
rebutul înregistrat a fost de 0,17 Cu toate acestea mai există unele abateri de la In ceea ce singur Iăcuse mal £ pă se alia în biroul şelulul de
la sută, faţă de 0,10 la sută admis. procesul tehnologic, moliv pentru care la cuptoaro înainte. Nu-ml pot da scama atelier. Se discuta acolo despre
In legătură cu măsurile - ...... . . - rebutul se menţine mai ri­ ce se petrece la „5 tone“ — respectarea procesului tehno­
luate penlru continua re­ dicat. Aşa, de pildă, din fşi zicea el. In loc sd scadă, I logic la elabororea şarjelor de
aici creşte rebutul. Cu şeful
otel, despre turnQtc. Şl aşa, din
ducere a rebutului am so Interviu cu tov. cauză că s a depăşit tem­
ing. VASILE VAZDAUŢEAN, secţiei am discutat i n\-a asi­ vorbă în vorbă, s-a a/uns la
licitat un Interviu tovară gurat cd se vor lua măsuri ,<l concluzia cd In afară de laptul
şeful secţiei peratura la palier, Sn luna cd rebutul va scădea şi >a E
şuiul Inginer Vasile Văz bluming-scmlfabrlcate august s-a ars un cuptor echipa lui Olaru. Ei, dar uite că sc lac greşeli la lurnare. ou
dăuţean, şelul secţiei b lu - -------- ~ ~.................._ _ = tje 0ţr^ Vinovat de acest cd rebutul a crescut din nou» loc şi abateri dc la procesul
tehnologic de
elaborare. A-
ming-semifabrlcate. Zală ce ne a de­ lucru este şeful echipei de cuptorari Preda Dumitru, In aprilie 3,23 la sută, In iu­ N ccasta din cauza laplu/ul cd
clarat e l: care, de altfel, a lo.st sancţionat. nie 3,44 la sută... Şi din nou oamenii nu cunosc bine pro­
secretarul începu să răsfoias­ cedeele de lucru. Aşa cd pe
— Sînt două locuri în procesul In orice caz, avem convingerea că şl la cuptoare că dosarul.
Iinul o lecţie cu
loc s-a şl
de laminare unde se poate înregls* rebutul va scădea continuu, pe măsură ce procesul T echipa : cum trebuie turnot o-
Aşa l-au găsii ceilalţi mem­
tra rebut : cuptoarele şi linia de tehnologic se pune mal bine la punct. bri al biroului organizaţiei do teiul, cu specilicQtie concretă
laminare. In acest din urmă sector — Dar la linia de semifabricate ? bazd. Iq marca dc otel care trebuia
am reuşit să obţinem realizări Iru- — Aceasta este o linie nouă, doar de puţină vreme Şedinţa aceea de birou o A fabricată a doua zi. Lecţiile a-
moase : luni In şir s-a coborît cu Intrată in producţie. Aici personalul se ailă încă in fost scurtă. S-a discutat o cestea au conlinual. Oamenii
rebutul aproape Io 7.cro. Ca să ajun­ şcolarizare practică. In perioada de pornire au avut singură problemă : cc măsuri au f/ivdfaf cu siiquintâ şi ceea
gem aici a lost desigur nevoie do loc unele deficienţe tehnologice în ce priveşte re­ să se ia pentru ca şi echion cc învăţau aplicau in practică.
Lui Chilom biroul organizaţiei
aplicarea unor măsuri hotările, de glarea armăturilor şi rcqlarea vitezelor de laminare. tui Olatu Dumitru sd reducă de bază i-a trasot sarcina sd răs­
rebutul sub ciira admisă. Biroul
muncă lnlensă din partea Întregu­ De asemenea au lost unele deficienţe în sistemul ac­ a iiofdrîf ca a doua zi să-l cheme pundă pe linie dc partid de res­
lui colectiv. Astfel, sa modillcat ţionării principale, care au condus la decuplări cu pe topilorul Chilom G/icorg/ie, pectarea întocmai a procesului
calibrajul şl s-au luat măsuri prin bara între cilindri. Fireşte, s-au înregistrat rebuturi. $i la atelierul mecanic ol CS. Hunedoara se poate economisi metal. Demonstrează membru de partid, in această echi­ lehnoligic,
Ingineri şl maiştri pentru respec­ Acţiunea biroului organizaţiei de
Colectivul de muncă de aici a reuşit însă să reme­ acest lucru rabntoml Alexandru X'iglti, care, pe lingă că i}i tlcpăţcştc lunar planul de pă şi să-i ceară să informeze bi­
tarea strictă a schemelor do lami­ roul despre lelul cum se munceşto bază s-a dovedit cil se poate de
nare. Se ştie că rebutul la linie dieze aceste deficienţe $1 începind din luna august producţie cu peste '25 la sută, di tul piese de bună calitate, realizează >i însemnate econo- eficientă: rebutul a scăzut toarte
depinde in maro măsură de lelul se observă că ele nu-şl mal fac loc. Acum la această mii de metal. în echipă, despre cauzele cate duc mult şi la această echipă. Faţade
cum lucrează manevranţil. Anul tre­ linie se pune un accent deosoblt pe la rebulacea ofclulul, 2 la sută angajament, tn tuna au­
gust echipa a înregistrat un rebut
cut însă. noi înregistram In unele stabilirea parametrilor optimi de A doua zl Chilom inlorma 61* de numai 0,07 I q sută. De lapt In
schimburi rebut mare. Aceasta pen­ funcţionare şi pe depistarea cauze­ rou/: tuna respectivă pe întreaga seefie
lru că pe acele schimburi lucrau lor care duc la rebut. La această Control competent, — In echipă lucrează oomeni cu rebutul este (le 1,83 la sută (lată
manevraoţl mai slab pregătiţi, in acţiune concură şi serviciile tehnic multă dragoste de muncă. Toţi sînt de 2,5 la sută admis).
vreme ce pe alte schimburi lucrau şl secţia tfe cercetări siderurgice
numai manevranţi cu mullă expe­ ale C S.H., aşa că avem convingerea pe fază de producţie
rienţă. La Indicaţia comitetului de că fn scurt timp vom putea lua şl
)a linia de semifabricate asemenea
partid ara lăcut o nouă repartizare înl Fopa Ştefan a aeşlzot acest lacru.
măsuri care să ducă Ia micşorarea Un rol Important în fabricarea unul trebuie aşadar să Intervină activ şl Ofelăriilor — fontă
a raanevranţilor pe schimburi. oţel de calitate corespunzătoare 11 au operativ In procesul de producţie, nu dar n a fost luat In seamă, aşa efl la
simţitoare a rebutului.
La cuploare, in schimb, rebutul — Credeţi că poato II realizat şl organele controlului tehnic din să albă doar rolul de constatator ol turnare a rezultat 8,1 tone adaus anor­
mal. Şl asemenea cazuri, din păccte,
s-a menţinut multă vreme mal ri­ Integral angajamentul anual privind Combinatul siderurgic Hunedoara, unor abateri. de cea mai buna calitate
Acestea trebuie să Intervină cu In marea majoritate a cazurilor con­ pot fl lntllnito şl la ofelărla Martin
dicat. Şi aici însă s-au luat mă­ reducerea rebutului ? multă competentă, pe fază de produc­ trolorii tehnici din secţiile GS. Hune­ nr. 2. ş! la linia de semifabricate O
— Fără îndoială. Ne dau garan­ mare parte din rebutul înregistrat lo Fabricarea unul otel membru de partid, 1 re mal bună cuptoăJ
suri pentru continua Îmbunătăţire a ţie, atunci cind constată o abatere doara îndeplinesc cerinţele funcţiei pe
ţia succesele obţinute pină acum de la procesul tehnologic, pentru a aceste secţii ar fi pulul fi evitat daefl de bună calitate pre­ s-a trasat sarcina să relor de prăjire şl
procesului tehnologic, ca în arest care o deţin. Se pot da o mulţime do
şl faptul că mergem dtn ce în ce împiedica declasarea unei şarje sau exemple in sprijinul acestei afirma­ maiştrii şi şefii de echipe de aici supune aproviziona­ la măsuri la prAjiloa­ deci să introducem In
lei să scadă rebutul. Tehnologul mai bine. Putem obţine realizări şi rebularea unei importante cantitătl ţii. De multe ori a intervenit contro­ ar fi înţeles că organele de control rea ritmică a otelă* re pentru a se face furnale sici ar i la prăji­
secţiei se ocupă acum în mod deo- mal frumoase I de oţel. Controlul tehnic de calitate lorul Jurcut Ioan în procesul de pro­ le sini colaboratori apropiaţi, tova­ riiior cu fontă după o astlel do prăjire a tă mal bine. De ase­
ducţie la laminorul de 650 mm., tm- răşi de muncă în procesul de produc­ cerinţele tehnologice, eideritei incit procen­ menea, minerii din
pledlcînd rebuterea u.nel Însemnate ţie. Dar se pare că aici nici conduce­ adică. aşa cum se tul de lier să ajungă Teliuo ne-au trimis
rile secţiilor n-au înţeles acest lucru.
cantităţi de oţel. SI la fel controlorul spune în limba] cu- la 42—03 la sută. Do In ultimul timp nu­
Oprişa îoan de la fabrica de aglome­ Din păcate însă nici organele GT.G renl, cu fontă de ca­ asemenea s-a hotărît mai minereu bogat In
lAMMIND LA TOLERANŢE NEGATIVE, rare nr. 1. La otelâria electrică rebu­ nu pot Interveni întotdeauna compe­ litate corespunzătoa­ ca Ia cursurile de ri­ lier, de granulaţi© co­
tent, cu operativitate în procesul de
tul In primele opt luni ale anului a
respunzătoare. Cel da
dicate
calificării
a
.COLECTIVUL LAMINORULUI DE 650mm spun că acest lucru se datorcşlc? fn producţie. Aceasta pentru că unii con­ re. Lucrul acesta e pentru furnalişti să se la G hei ar, în schimb,
fost Tcdus sub cifra admisă. Oţelaril
bine cunoscut de co­
trolori sînt slab pregătiţi din pune!
* y y 1 VR mare măsură şi activităţii grupului dc vedere profesional, iar alţii n-au lectivul care lucrează ţină lecţii privind re­ continuă să ne facă
AL C .S .H . A ECONOMISIT IN ACEST — MM de control a calităţii de aici. nici o calificare. Mîngălău llie, de In secţia l-a furnale. ducerea declasalelor. greutăţi. In zilele do
0. 10 şl 11 septem­
AH OTEL OIN CARE SE POT CONSTRUI! Pentru a face din controlori factori pildă, cu toate că n-are aici o cali­ Şl totuşi, nu mai de­ Potrivit acestor lio- brie, de pildă, om pri­
ficare, exercită funcţia de controlor
activi In procesul de producţie, orga­ la laminorul de 650 mm. — unul din­ parte decîl în luna tărirL a crescut tem­ mit de la aceştia mi­
nizaţia de partid de la C.T.G a luat tre agregatele cu cel mai înalt grad Iulie, am înregistrat peratura aerului in- nereu cu numai 29 la
o 6eamă de măsuri privind creşterea de tehnicitate. Şl ca el mal sînt şl un procent de decla­ suflat la furnalelo nr. sută fier, ceea ce în­
simţului de răspundere tn muncă, ri­ alţii. sate de 7,87 la sută 3 şi 4 la 750 şl res­ seamnă prea puţin
dicarea calificării lucrătorilor din gru­ faţă de 3,5 la sută, pectiv 800°C, tempe­ faţă de cerinţe.
purile de control, întărirea disciplinei Se mal fnt1lne.se apoi cazuri etnd cit este cifra admisă. raturi cu care so mer­
în muncă. In fiecare an funcţionează oameni eu calificare exercită control Desigur, au existat şl ge constant Ia cele Măsurile luate de
cursuri de ridicare a calificării unde tn alte sccloare de activitate declt unele cauze obiecti­ două furnale. De ase­ noi au făcut să acadă
partlalpă personalul de la C.TC. în acel In eare au ealiflcarea. Bună­ ve, cum ar fi de pildă menea a crescut tem­ simţitor declasatele.
oară, Ioan Ciocan, de profesie e furna-
De cele mal multe ort grupurile de llst, dar e controlor la... laminoare I lipsa melanjorulul pe peratura aerului in­ In luna august pro­
controlori sînt sprijinite de către con­ De ce n-o fi lucrînd el la furnale?! o mare parte d'n suflat la furnalul nr. centul de declasate oe
ducerile secţiilor şl ca urmare sc ob­ Aici, la furnale în schimb, în funcţia timp. Dar nu-l mal 1, ca urmare a repa-< secţie a fost de nu­
ţin rezultate bune pe linia gospodă­ de receptioner de minereuri 6C gă­ puţin adevărat că U raţiei oapitalo efectua­ mai 1,54 la sulă, bir
ririi metalului. La laminorul de 650 seşte un... lăcătuş. Şl lot aici, tn rîn- te la cauperul nr. 3. în prunele 12 zile din
mm„ cind controlorii calităţii observă durile controlorilor se găseşte un acost procent ridicat septembrie de numai
vreo neregulă, procesul de laminare croitor... Fără îndoială, cu oamenii dc declasate au con­ O atenţie deosebită 0,23 la sută.
e Întrerupt pînă eînd deficienţele se repartizaţi în acest fel pe sectoarele tribuit şl unele defi­ a acordai colectivul Se poate de«l spu­
înlătură. In!r-un fel aşa se şi expli­ de producţie, nu sc poate face un cienţe Interne, legate nostru do muncă îm­ ne că Ia ultima vreme
că faptul că aici rebutul înregistrai control tehnic eficace. do aclivilalea de la bunătăţirii continue a am asigurat otelăili-
esle mai mic derît cifra admisă. Se Se Impune, prin urmare, luarea furnale. zgurilor şl desulfură-
mai înltlnesa insă cazuri cind secţiile unor măsuri eficiente şl tn cadrul Organizaţiile de ba­ rii in afara furnalu­ lor fantă do bună ca­
productive nu ţin seama de observa­ controlului tehnio dc calitate, pentru ză P.M.R, de la secţia lui. respectării gralH litate şl la timp. Co­
ţiile organelor C.T.C. La oţelăria Mar­ ca şl aici nivelul muncii 6ă se ridice «nilul de evacuare 4 lectivul nostru esle
tin nr. 1, în timp ce se fabrica şarja pe o treaplâ mal înaltă, acolo unde I-a furnale au anali­ fontei etc, însă animat de do-
nr. 71.199, maistrul şi prim-(opitorul o cere procesul de producţie, Tn cor­ zat temeinic, în adu­ rintJ de a obţine
Nîaî mulfă atenţie iniţiativei... au fosl sesizaţi cu trei ore înainte pul de control al calilălil trebuie să nări generale, cauze- Eforturile noastre succese şl mal fru-*
î de descărcare că procentul dc carbon lucreze numai oameni cu calificare lo pentru care s-a în­ pentru continua îm­ moaşa. Vrem ca pină
bunătăţire a calităţii
şl cupru nu corespunde
procent
registrat un
cerinţelor
Iniţiativa „Să laminăm
[•
la
•••99Să la m in ă m .• toleranţe negative a găsit un o" procesului tehnologic. Observaţiile ridirată. cu un înalt 6imţ do răspun­ ridicat de prilej s-a fontei au fost susţi­ la sffrşltul anului eâ
declasate.
■
dere. La fel, trebuie determinat un
nute şl de unele con­
no realizăm
integral
controlorului n-au fost însă luate fn
Cu acest
asemenea sistem de lucru Incit con­
n e g a t iv e * * I* )arg cîmp de aplicare la la- *■« seamă. Si ca urmare, la proba finală ducerile secţiilor să oblige maiştrii hotă rit ca conducerea diţii avantajoase din angajamentele! anuale
•
",
afara secţiei.
Astfel,
minorul de 650 mm. al C.S. s-a găsit cupru în proporţie de 0,21 şl şefii de echipe să tină seama de secţiei să ia aseme­ şl sa lucrăm cri in­
La laminorul de 830' mm. al C.S. Hunedoara s-au obţinut anul acesta % Hunedoara. Graficul de mai la sută faţă dc 0,20 U sută cît se observaţiile controlorilor de calitate. nea măsuri care să prin grija conducerii dici la nivelul anului
combinatului am fost
•
realizări frumoase, in primele 8 luni s-au produs peste plan 4.511 tone la­ *• sus arală cît de valoroasă ° cerea, ceea ce a dus la declasarea Numai în acest fel vom putea in- conducă la creşterea aprovizionaţi cu mal viitor. î
minate, iar rebutul a fost redus cu mal mult de 10 la sulă faţă dc cifra şarjei. Toi la O S M. nr. 1, Ia şarja fluenta şl pe această cale favorabil temperaturii aerului mult autofondanl; a-
admisă La obţinerea acestor succese a contribuit întregul colectiv rare, esle această iniţiativă. •* nr. 71.335, In faza afînătil s-a con­ micşorarea rebutului şi deci gospodă­ insuflat în furnale. Ing, IOAN BOLOGA’
rirea metalului,
sub îndrumarea organizaţiilor de partid, a reuşit să dea o valorih- !• :• ceasla nc-a permis să adjunct a] şefalul
i • • • m statat că otelul era rece C «nlroîo- A. NICULFSCU Maistrului Andrei Rat. asigurăm o funcţiona­ secţiei I-a furnale
carc mai deplină rezervelor Interne. Aici s-au născut acţiuni valoroase
cum ar ii predarea instalaţiilor din mers, respectarea strictă a graficu­
lui orar şi altele.
Cu multe luni în urmă s-a îmbrăţişat şi de către toleclivul de aici va­
loroasa iniţiativă „Să laminăm la toleranţe negative*1. Mulţi laminatorl Aceleaşi condiţii, rezultate diferite
şi cwplorari şi-au exprimat atunci convingerea că apticînd această iniţia­
tivă so va putea economisi o însemnată cantitate dc oţel. Intr-o scrisoare
publicată in ziarul nostru în ziua do 25 iunie a.c., sub semnătura tovară­ Cd factorul holărîfor fn reducerea
şilor loau Jiivordcan si Paul Cretu, de la laminorul trio, so spuno : rebutului esle omul, m-am convins lucrului, timp în care se interese i- terminat o supraîncălzire a şarjei să ilustreze abaletile tehnologice ds vafa de la cel din Jur. S-au fn/fm-
ză dc mersul cuptorului, dc com-
„Avem ţoală convingerea că aeordînd o atenţie sporită aplicării ini­ încă o dală. Am ui mărit luni in şii porl(uca acestuia, dc laza In care şi deci apariţia crăpăturilor tran­ la cuptorul nr. 3. Se naşte insă în­ plat cazuri cind încalcă grosolan
sversale la turnare. Şi încă un e-
ţiativei „Să laminăm la toleranţe negative”, colectivul secţiei noas­ trebarea: conducerea schimbului, dispoziţiile maistrului. Un asemenea
lelul cum lucrează oamenii de l.i se altă şar ja ; In acest timp ci se xemplu. Şar/a nr. 70629 n-a liert co/iducerea secţiei, n-au luot măsu'i caz s-a petrecut chiar într-una din
tre va înregistra realizări şi mai frumoase...". două cuploare alăturate şi rezulta­ îngrijesc şi de aprovizionarea cu la turnare pentru că nu J s-a urmă­ penlru curmarea oceslor abateri l zilele trecute, cind s-a elaborat şar­
Prin urmare, s a pornii bine, entuziast, in aplicarea unei iniţia­ tele pe care Ic ob(in. Şi nu-am dat materialele necesare. rit mersul şi cq urmare s-aa adău­ Trebuie să spunem cd deşi s-au luot ja nr. 71436. Maistrul a stabilit re-
tive preţioase, care şi-a dovedit valoarea chiar la Hunedoara, la la­ seama că în aceleaşi condiţii, cu a- La cuptorul nr. 3 au Ioc multe ga/ materiale în plus, care nu tre­ măsuri (e dreptt uneori cu Jntirzie- (eta de dozare, a dat indicaţiile ne­
minorul de fcâfl mm. gregale identice, se ob{in rezulta­ abateri tehnologice. Iută cileva e- buiau. Din cauza lipsei dc control te), lucrurile merg anevoios înspie cesare şf a plecat la cuptorul nr, 4.
Zilele trecute însă am avut surpriza să aflăm că la laminorul de te dilerilc ducă oamenii nu ac[io- xemplc. Şar/a nr. 70866, elaborată asupra temperaturii de evacuare a bine. Şl aceasta din cauza prim- Lui Lăbunef I s-a „păru/" însă cd
nează în aceluşi lei. de echipa condusă dc prim-topilo-
R00 mm. nu so mni prea ştie dc afca.slă iniţiativă. Tovarăşul Ion Bolii, şarjei nr. 70.652 (elaborată de echi­ topitorului Lăbunef Vaier, care du­ refeta stabilită de maistru nu-l bu­
Cuploarele nr. 3 şi 4 sînt vecinei tul Lubuncf Vaier s-a soldat la nă şî, fără sd mal întrebe pe ni­
preşedintele coinUelnlul sindical de secţie ne spunea că: „iniţiativa au acelaşi mod de construcţie, ace­ pa prim-topitorului Constantin Con- pă cile se pare nu vrea să fină sea­
„Să laminăm la toleranle negativc‘‘ se a plică In secţie, la toate schim­ turnare cu un rebut de 34,1 tone. stuntin), la laminare s a Jntegisltat ma de părerea colectivului din ca­ meni, a introdus In plus circa 2.000
eaşi copaci/atc, sini deservite de kg minereu. Consecln/a ? S-a rea­
burile"... Numai că n-am găsit nici un referat prezentat in consfătui­ tormafii de lucru identice. Anul a- Dc ce ? Bcnliu că n-a lost contro­ un rebut de 14 tone oţel. re ioce porte. El este un om prea lizat o topire rece sl un conţinut
rile de. producţie, sau măcar vreo aluzie fn vreunul din procesele ce st a la cele două cuploare s au la- lat regimul termic, ceea ce a de­ S-ar mai putea da exemple care plin de sine şi crede cd n-are ce tn- de carbon scăzu/, ceea ce a necesi­
verbale la adresa Iniţiativei. Ceea ce înseamnă că nu s-a discutat des­ bricul aproximativ aceleaşi mărci de tat două adausuri suplimentare de
pre felul cum se aplică această iniţiativă, despre rezultatele obţinute. otelmi. In ce ptiveşie tehuiul insă, L*. tontă. Evaluat, aceasta înseamnă pe
Mal mult. in ser ţie nu există nici un grafic care să arate cit s-au nbfinui rezultate cu lotul diie- G&AtlCUL AEtUTUm UX* puţin o risipă de circa 20000 lei.
metal s-a economisit prin aplicarea iniţialivei, nici o lozincă sau rite. In vreme ce la cuptorul nr. 4 Iqid aşadar de ce la cuptorul nr.
in pnme/c 8 luni ale anului s-a în­
panou care să i Îndemne pe muncitori s-o apliic. registrat un rebut dc ],04 la su.d 3 s-a înregistrat un rebut ridicai. Se
Totuşi tovarăşul Botu susţine că iniţiativa se aplică. Cind am în­ — la ambele rebutul admis este de înfelcgc că din compararea acllvi-
cercat insa să aîlăm cil metal s-l economisii pe această cale, n-am 2,5 la sulă — la cuptorul nr. 3 lo­ tâfil echipelor de la cele două cup­
toare va trebui să tragem conclu­
reuşit. Nu şira acest lucru nici tovarăşul Fohi, nici economistul sec­ bului înregistrai este dc 3,32 la sa­ zii îolositoare. Experienţa acumulată
ţiei. Cu alle cuvinte, iniţiativa se aplică, dar nimeni nu ştie cum şi lă. Cum se explică aceaslă situaţie? de echipele dc la cuptorul nr. 4
ce roade are ! La cuptorul nr. 4 se lucrează toar­ trebuie generalizată. De osemenea,
te alcnl şi se acordă o deosebită
Se spune la laminorul de 800 mm. că o qreu 9ă se urmărească la cuptorul nr. 3 trebuie luate mă­
rezultatele, ci nu se cunoaşte un sistem potrivit. Recomandăm tova­ grijă respectării procesului tehnolo­ suri mai hotările pentru a întrona
gic de elaborare a oţelului. Topi­ o disciplină corespunzătoare cerin­
răşilor de Ia laminorul de 800 ram. să fa legătura cu tovarăşii de Ia torii de aici cer deseori sprijinal
laminorul de 650 mm. şl să alle cum 90 ţfno acolo evidenţa metalu­ maistrului şi respectă întocmai indi­ ţelor, pentru a determina respecta­
lui economisit şl cum se reuşeşte să se aplice cu bune rezultate o caţiile date de acesta. Tofi oame­ rea strictă a procesului tehnologic.
Experienţa acumulată de echlpe'e
ln»ii-'î!\ ă atft de valoroasă. nii de la acest cuptor depun multă de la cuptorul nr. 4 demonstrează
Luminătorii de la laminorul de 800 mm. al f.S.H. au dovedit ră străduinţă pentru ridicarea nivelu­
ştiu să muncească bine. cu hărnicie, reuşind să biruie greutăţile. El lui lor profesional. De asemenea, cd la olelâria Martin nr. J pot lu­
cra toate echipele cu rebutul sub
trebuie insă să aplice cu ţoală holărirea Iniţiativele inainlale, care-l aici există o slrinsă colaborare intre ciira admisă.
cele trei echipe şi între oamenii de
vor ajuta să obţină realizări şl mai inimoase. E drept că Iniţiativa nu la elabnrore şl cel de la turnare. Ing. RADU VLADUT
se poate aplica la toate sortimonlele, dar acolo unde este cazul, să Şelil echipelor obişnuiesc să vină ca adjunct al şefului secţiei
ia aplice I , Incălcînd procesul tehnologic, prim- lopltarul Vaier Lăbunet rebutează de multe ori e n tită ţi Importante de oţeL O S.M. nr. 1
15-20 minute înainte de începerea
l NOVAC!