Page 63 - 1963-09
P. 63
Nr. 2714
Pag. 4 Drumul socialismului
-r. > Mrr<£/tt* KBJ»a
Conferinfă Sa Casa Albă
UmH£LE ŞTIRI * ULTiriELE Ş îlP I ★ ULIW LE ŞTIOI & ULTIMII! ŞTIRI *■ ULTIMLLF $Tl6l ik ULTlhRE $T|ţ)|
în problema extinderii
exporturilor S.U.A. /
WASHINGTON 18 (Agerpres). extindere a acestor exporturi, ca un
La 17 septembrie, la Washington mijloc pentru a se pune capăt „de
şi-a Început lucrările o conferinţă ini ficitului persistent al balanţei noastre
ţiată de Casa Albă, consacrată pro de plăti". Potrivit agenţiei U.P.I. Ken
blemelor comerţului exterior, la care nedy a folosit acest prilej penlru „a
cere cu insistentă" acţiuni în favoa
Lucrările sesiunii Adunării Generale a O.N.U. Dezbaterile Documente care înfierează politica rasistă participă preşedintele Kennedy, alţi rea programului său economic, care
membri ai guvernului S.U.A., precum
întîmpină, în unele domenii, obiecţii
şl citeva 6ute de oameni de afaceri
Haşepnu a fost ales din Senatul S.U.A. a guvernului sud-african americani. După cum menţionează a- în Congres.
genţia United Press International, con
In prima zl a conferinţei au mai
WASHINGTON 18 (Agerpres). RAPORTUL COMITETULUI SPECIAL AL O.N.U. ferinţa urmăreşte ,,să elaboreze căile luat cuvîntul Douglas Dillon, ministrul
preşedinte al Comitetului politic special Dezbaterile din Senatul S, U. A. EJEW YORK 18 (Agerpres). — Co pune capăt perloolulul cresclnd «are pentru stimularea exporturilor S.U.A. de finanţe al S.U.A., Luthei Hodges,
referitoare la ratificarea Tratatului respondentă specială: ameninţă pacea $1 securitatea Inter — o strategie economică destinată să ministrul comerţului S.U.A., W illard
NEW YORK 18 (Agerpres). a fost susţinută de ambasadorul Glia- ou privire la Interzicerea experien La Organizaţia Naţiunilor Unite a naţională şi totodată cheamă orga stăvilească scurgerea aurului In Wirtz, ministrul muncii, ChriMian
în prima şedinlă a Adunării nel, Alex Quaison-Sackey. ţelor nucleare în atmosferă, în spa fost dat publicităţii raportul Comite nele Naţiunilor Unite, organizaţiile străinătate şi 6ă întărească economia Herler, reprezentant special al pre
Generale a O.N.U., care a avui loc Vorbitorii au subliniat că rolul po ţiul cosmic şi sub apă au intrat, du tului special însărcinat cu cerceta Internationale şi toate statele să adop In interior". In prima zi a conferinţei şedintelui Kennedy penlru probleme
te măsuri corespunzătoare pentru a
rea problemei politicii de apartheid
le comerciale, precum $1 secretarul
au luat cuvîntul preşedintele Ken
la 17 septembrie, după alegerea zitiv jucat de Republica Populară Ro- pă cum relevă agenţia France sili Republica Sud-Africană să aban
mînă în diferitele organisme ale din Republica Sud-Africană. Rapor nedy şi alţi membri ai guvernului de stat al S.U.A., Dean Rusk. Cu tolil
preşedintelui sesiunii Adunării Ge Presse, „in faza finală". tul, care conţine 169 de pagini, atra doneze politica de discriminare rasia american, care şi-au expus părerile şl au subliniat importanta extinderii co
nerale, s-a trecut la alegerea preşe O.N.U, îndreptăţeşte Adunarea Gene Subliniind că în şedinţa din 18 ge atenţia asupra agravării situaţiei lă. Raportul Comitetului special cere
rală să-şi formeze convingerea că au făcut recomandări tn legătură cu merţului exterior al S.U.A. pentru
dinţilor comitetelor. Preşedinte al septembrie senatorii Jack Miller din R.S.A. şi recomandă Adunării Ge Adunării Generale si Consiliului dc
este bine să se încredinţeze conduce planurile de extindere a exportului a- soluţionarea unora dintre cele mal
Comitetului Politic a fost ales Cori rea unui comitet pe a cărui ordine şl Milton Joung, care fă nerale şi Consiliului de Securitate să Securitate să-şi exprime dezacordul merican. importante probleme economice ale
Schurmann (Olanda). de zi se află probleme deosebit de ceau parte din grupul „neho- acorde toată atenţia acestei proble fată de acţiunile anumitor state care Preşedintele Kennedy a subliniat ţării, între care „îmbunătăţirea xil-t
me, întruclt guvernul rasist
al lui
au adoptat măsuri contrare prevede
Au fost aleşi apoi în unanimitate: Importante, reprezentantului R,P. Ro- tărililor" şi-au exprimat spri Verwoerd continuă să refuze să rilor rezoluţiilor Adunării Generale necesitatea ca Statele Unite „să ducă mulul de dezvoltare a economiei na
prol. Mihail Haseganu, (R. P. Ro- mîne. jinul fată de Tratat, agenţia relevă transpună (n practică rezoluţiile aces sl Consiliului de Securitate privitoa o politică mai dinamică în domeniul ţionale, stăvilirea fugii dolarului în
mină) — pîeşedinte al Comitetului Comitetul General al Adunării Ge că piuă în momentul de fală se tor două organisme ale O.N.U. Ra re la politica de apartheid a guver exporturilor" şi a cerut in legătură străinătate, rezolvarea problemei şo
politic special ; Ismael Thaibe (In nerale O.N.U. care s-a întrunit în di contează pe votul favorabil a 82 de portul alrage atenţia asupra „înrău nului sud-african. Comitetul recoman cu aceasta sprijinul oamenilor de majului". Dean Rusk a pus accentul
donezia) — preşedintele Comitetului mineaţa zilei de miercuri, a recoman senatori, 5 fiind încă nedecisi, iar tăţirii continue a situaţiei din R.S.A. dă Adunării Generalo să ceară cu afaceri americani. El a declarat că în mod deosebit pe „ajutorul S.U.A;
nr. 2 (pentru problemele economice dai înscrierea pe ordinea de zi a alli 13 manifestindu-şi opoziţia. „In ca urmare a măsurilor represive Insistentă statelor membre ale O.N.U. S.U.A. nu mai deţin poziţia avanta pentru străinătate", care, după pă
şi financiare), Humberlo Dior Casa- sesiunii a unui număr de probleme orice caz, scrie France Presse, ra luate de guvern, care violează pre 6ă se abţină de a exporta arme gu-« joasă In domeniul exportului pe care rerea lui, ar constitui un mijloc de
rueva (Chile) — preşedintele printre care: dezarmarea generală şi tificarea tratatului cu o majoritaio vederile Cartei ONU., prevederile vernului rasist si să adopte noi mă au avut-o după cel de-al doilea răz stimulare a exporturilor americane.
turi care să prevadă sancţiuni politl-
Comitetului nr. 3 pentru pro totală, încetarea experienţelor nuclea oare va fi probabil de 4/> din numă Declaraţiei universale a drepturilor re>, diplomatice si economice mal boi mondial şi că „statele membre ale Referindu-se la atmosfera care dom
re, situaţia în legătură cu Îndeplinirea omului şi rezoluţiile Adunării Gene
blemele sociale, umanitare şi rul senatorilor (in timp ce este ne eficace împotriva Republicii Sud- Pielei comune au devenit principalii
Declaraţiei cu privire ]a acordarea rale şi Consiliului de Securitate. neşte în rindurile oamenilor de afa
culturale); Aşkkar Marof (Gui Independenţei ţărilor şi popoarelor cesară numai o majoritate de 2/3) Aceste acţiuni, continuă raportul, Africane, mergind plnă la suspenda rivali comerciali ai Statelor Unile". ceri americani, participanţi la confe
neea) — preşedintele comitetu este în prezent asigurată".
coloniale, restabilirea drepturilor le slnt incompatibile cu calitatea de rea drepturilor si privilegfcJor de care Preşedintele S.U.A. a arătat că ex rinţă, agenţia U.P.I. relevă, printre
lui nr. 4 (de tutelă şi pentru pro gitime ale R.P. Chineze în ONU., Cu toate acestea, aminteşte agen membru al Organizaţiei Naţiunilor se bucură ca membru al O NU. sl
blemele teritoriilor neoulonome) > politica de apartheid a guvernului ţia citată, eontinuă să rămînă unc porturile americane reprezintă numai altele, că unii businessmani au decla
M ilion Gregg (Canada) — preşedin sud-african, violarea drepturilor omu ie greutăţi. Acestea vin din partea Unite". De asemenea, raportul chea excluderea ei din agenţiile speciali 4 la sută din producţia naţională, rat „că vor cere Iul Kennedy să
tele Comitetului nr. 5 (pentru pro lui în Vietnamul de sud, situaţia din senatorilor Barry Goldwater şi Ri- mă O N U. să ia toate măsurile ne zate ale acestui mare forum interna fiind depăşite cu mult de ţările Eu permilă extinderea comerţului cu ţă
blemele administrative şi bugetare)/ Rhodesia de sud, crearea unei zone chard Russedl, adversari ai Trata cesare prevăzute de Cartă pentru a ţional. ropei occidentale şi a «heraat la o rile socialiste".
Jose Maria Ruda (Argentina) — denuclearizate în America Latină, pro tului, care au condiţionat ratificarea
bleme de ordin economic, social, bu
preşedintele Comitetului nr. G (pen
getar etc. Tratatului de diferite alte măsuri
tru problemele juridice). In cursal şedinţei a luat cuvîntul din partea principalelor ţări semna Memorandumul După atentatul rasist din Birmingham
Au fost aleşi, de asemenea, vice- sl reprezentantul permanent al R.P. lare.
Romtne la O.N.U., Mihail Haşeganu,
preşedinlil Adunării Generale — cei Organizaţiei Internaţionale a Muncii 9 Mii de parficipanfi fa funeraliile copiilor asasinai?
preşedinte al Comitetului politic Agenţiile de presă anunţă că se
cinci membri permanenţi ai Consi special. natul S.U.A, a hotărît ca votul a- ( Populafia de culoare pregăteşte un nou marş
liului de Securitate — precum si Viitoarea şedinţă a Adunării Gene supra tratatului să aibă loo mar- NEW YORK 18 (Agerpres). — răspuns la un chestionar primit din
Organizaţia Internaţională a Mun
că „nu
partea acestei organizaţii,
R. P. Dulgaria, Camerun, Islanda, rale are loc joi 19 septembrie la ora cii (O.IM.) a adresat un memoran consideră posibil să accepte conven spre capitala S.U.A.
16,30 (ora Ducureştiului). | tea viitoare. NEW YORK 18 (Agerpres). —
Turcia, Somalia, Siria, Cipru şi Sal dum Organizaţiei Naţiunilor Unite în ţia cu priviro la încetarea discrimi r.edy, la Birmingham îndată după
care subliniază că guvernul Republi nării rasiale In cimpul muncii". M ii de cetăţeni de culoare si albi atentat, s-a întors marţi la Washing-'
vador. cii Sud-Africane „nu a dat nici o In din localitatea Birmingham (Alabâ ton, unde a prezentat ministrului un
După cum transmite agenţia Reu-
Preşedintele, cei 13 vicepreşedinţi, F.S.M. cere încetarea tuturor experienţelor dicaţie că intenţionează să adopte ter, un comitet de experţi al O.I.M., rna) au participat la 17 şi 18 septem- raport asupra misiunii sale.
preşedintele Comitetului Politic şi măsuri pentru a promova egalitatea Însărcinat cu studierea aplicării aces b/ie la funeraliile celor patru cop:l Agenţia relevă câ Marshall Inten
nucleare rasială In clmpul muncii". Memoran tei convenţii, a raportat că In anul asasinaţi lntr-o biserică baptistă ţionează să obţină retragerea din
preşedinţii comitetelor Adunării Ge dumul relevă câ În Africa de sud se 1962 numai 4 la sută din populaţia In timpul atentatului cu bombe, pus Birmingham a trupelor guvernatoru
nerale constituie Comitetul General PRAGA 18 (Agerpres). ou hidrogen, pentru înfăptuirea manifestă o discriminare sistematică sud-africană de vlrslă şcolară a pri la cale de rasiştii din acest oraş, du lui rasist al stalului Alabama, ce-?a
al Adunării care s-a întrunit în Secretariatul Federa(iei Sindicale dezarmării generale şi totale. Se împotriva cetăţenilor acestei ţări de mit o educaţie de nivel minim pen minică. Agenţia France Presse men ce, după părerea sa. ar ajuta la des
tinderea atmosferei.
ţionează că cortegiile
funebre s-au
altă rasă declt cea albă prin limita
cursul zilei de miercuri pentru a Mondiale a dat publicităţii o de cretariatul F. S. M. a cerut ca gu rea posibilităţilor de invătămlnt sl tru a putea ocupa mai tirziu o sluj desfăşurat In linişte, fără incident*. Agenţiile de presă anunţă dla
claraţie în care cheamă pe oamenii vernul S.U.A. să pună capăt fără potrivit hotărtril populaţiei de cu Washington că cele zece organiza
stabili ordinea de zl â sesiunii. alte am iniri experienţelor subte pregătire a muncitorilor, restricţii In bă. Statisticile oficiale pentru anul
muncii şi sindicalele din întreaga loare de a nu se lăsa provocată de ţii care au patronat marele marş îm
Recomandarea ca ambasadorul M. rane. angajarea unor salariaţi de culoare 1960, scrie agenlia Reuler, arată că rasişti. Intre timp, potrivit accleeasl potriva segregaţiei, din 28 august no
lume să lupte pentru Interzicerea şl adoptarea unei politici de „numai
Haşeganu să ocupe acest post a fost In acelaşi timp Secretariatul In universităţile sud-africane Învaţă agenţii, „ancheta deschisă de călra la Washington, iniţiază In prezent
tuturor experienţelor atomice, adi pentru albi" In anumite munci specia 37.934 studenţi albi faţă de 1602
făcută de reprezentantul Ecuadorului, F.S.M. protestează împotriva pro FB I. In legătură cu atentatul comis proiectul unui nou „marş al tăce-
duminică pare să bată pasul pe loc*.
lii" care să aibă loo duminica v ii
Leopold Denites, care la sesiunea din că pentru încetarea şi a experienţe iectelor guvernului francez de a e- lizate. O.I.M. arată In acelaşi timp că asiatici, 878 „de culoare" şi 1901 afri Singurul rezultat obtlnut este că luni toare în capitala S.U.A., In semn de
guvernul sud-african a declarat, ca
anul trecui a fost preşedinte al Co lor subterane, pentru distrugerea fectua experienţe nucleare în zo cani". seara au fost arestaţi doi rasisti albi protest împotriva atentatului cu bom
mitetului Politic Special. Propunerea stocurilor dc arme atomice şi na Pacificului. Secretariatul F.S M. care au asasinat un alt copil negru be de la Birmingham. Potrivit decla
sprijină Iniţiativa sindicatelor din cu un foo de carabină, El şi-au re raţiei unui purtător de cuvint al con-
Noua Zeelandă şl Australia, din cunoscut vina. ducerii mişcării populaţiei de culoare,
Chile şi Peru, îndreptată împotriva Declaraţiile Burice Marshall, adjunct al minis organizatorii marşului Intenţionează
să Încheie acest marş In fala Casei
Puternice aefiuni împotriva planiurilor de efectuare a unor noi lu i CBaeddi Jagasa la JVew York trului Justiţiei, care a fost trimis ds Albe.
eătre ministrul justiţiei. Robert Ken-
experienţe atomice de eătre guver
nul francez, condamnate de toata V M V . W . % V . V . V . V . V . ,.V A V A % S V .% % V .V .V .,. V M ,.S V .i;
creării Federaţiei Malayeze organizaţiile sindicale din Franţa. NEW YORK 18 (Agerpres). pentru a răsturna de la putere guver
F. S. M. reafirmă că Tratatul da Primul ministru al Guyanel brita nul ales. ijCENTRUL ŞCOLAR AGRICOL BLAjij
nice, Cheddi Jagan, care a sosit la
— AMBASADA ENGLEZA LA DJAKARTA DEVASTATA la Moscova constituie un pas Im New York pentru a lua cuvîntul în Primul ministru al Guyanel brita
portant înainte . pe calea spre des nice a declarat, pe de altă parte, că A N U N J A îj
DE DEMONSTRANŢI tinderea înooidării internaţionale, legătură cu situaţia din ţara sa >n este gata să semneze un tratat ou
— SALARIAŢI INDONEZI ENI AU PRELUAT ACTIVITA spre stabilirea unei atmosfere do faţa Comitetului special O.N.U. pen marile puteri prin care să fie garan Câ la Şcoala tehnică de contabilitate agricolă Ş
tru examinarea aplicării
Declaraţiei
tată neutralitatea tării sale $1 a dez
TEA UNOR SOCIETĂŢI BRITANICE coexistenţă paşnică, spre dezarma- cu privire la acordarea Independen minţit acuzaţiile potrivii cărora ţara de 4 ani se primesc înscrieri pentru examenul de
DJAKARTA 18 (Agerpres). L.T.D.* şl „Dunlop Tire", precum şl lea generală şi totală. tei ţârilor şi popoarelor coloniale, o *a se transformă lntr-o bază de pro ;• admitere în anul \, pînă la data de 22 septembrie a.c. j
pagandă Împotriva intereselor ţârilor
In Indonezia continuă acţiunile de a societăţii anglo-amerlcane „Tobac hvut o Intllnire cu reprezentanţii la din America.
prolest împotriva constituirii Federa co Co“. Un purtător de cuvlnt al Sifuafia din Republica O N. U. ai ţărilor lalino-americane. Jagan s-a pronunţat In favoarea Pe lîngă actele obişnuite, la înscriere candidafii
<>agan a declarat cu acest prilej
ţiei Malayeze, care reprezintă un salariaţilor a declarat că „firmele bri tulburările care au avut loc în Gu stabilirii unor relaţii strlnse cu veci ;• vor prezenta şi o recomandare din partea unei ;!
instrument al colonialismului în Asia tanice din Indonezia acţionează în Ciad yana britanică în cursul ultimelor nii Guyanei britanice si a declarat că 1; uniîăji agricole socialiste (G.Â.S., G.A.C. etc.), din $
de sud-est. In dimineaţa zilei de 18 Interesul Federaţiei Malayeze’1. El a Juni au fost provocate de elemente guvernul său doreşte să întreţină re
septembrie, la Djakarta au avut loc anunţat că controlul asupra amintite FORT LAMY 18 (Agerpres). reacţionare, aflate In slujba inter-i- iaţii comerciale cu toate ţările lumii care să rezulte că în caz de reuşită va încheia £
noi demonstraţii. După ce s-au oprit lor companii va li transferat guver După cum anunţă agenţia France pentru ridicarea nivelului de trai *1 î; contract pentru întreţinere în şcoală.
pentru scurtă vreme în laţa ambasa nului. Presse* preşedintele republicii» F. Sf-lor străine, cu scopul de a împie
dei malayeze, mii de demonstranţi Postul de radio Djakarta anunţă că Tombalbaye, a anunţat că pină la dica tara să devină independentă şl poporului din Guyana britanică. Informaţii suplimentare se pot obţine la
s-au îndreptat spre ambasada brita ministrul de exlerne al Indoneziei, noi ordine îşi asumă şi funcţia de \\ secretariatul şcolii din Blaj, str• Republicii nr. $
nică. Scandînd lozinci împotriva Fe Subandrio, a părăsit Djakarta fndrep- ministru de Interne. Starea de ur
deraţiei Malayeze, demonstranţii au tindu-se spre New York, unde va genţă, proclamată în seara zilei de 9 telefon nr. 223.
pătruns în clădirea ambasadei şi au lua parte la sesiunea Adunării Gene 16 septembrie, continuă să rămînă
aruncat afară arhivele şl diverse mo rale a O.N.U. La plecare, Subandrio în vigoare. Întrunirile şi grupările I. B. Tito vizitează America Latină V A W . V . V . W . V . V . W . W . W . W . V . V . N V . , % V . V . S W . W . K
bile, pe care le-au ars apoi în curtea a declarat că va sesiza O.N.U. asu a mai mult dc trei persoane sint,
ambasadei. pra problemei malayeze. El a anun BELGRAD 18 (Agerpres). şedinţele losip Broz Tito va face o
La 17 septembrie salariaţii indone ţat, de asemenea, că în drum spre dc asemenea, interzise. După cum După cum anunţă agenţia Taniug, vizită neoficială la Washington INSTITUTUL DE MINE DIN PETROŞANI
zieni ai unor societăţi britanice din New York va face o escală Ia Ma s-a mai anunţat, preşedintele a or la 17 septembrie, losip Broz Tito, unde se va intilni cu preşedintele
Indonezia au preluat controlul activi nila pentru a avea o Întrevedere cu donat arestarea fostului ministru preşedintele R. S. F. Iugoslavia, a S. U. A., John Kennedy. Face cunoscut că în 2iua de 22 septembrie
tăţii acestor sodelăll. Esle vorba de al alaccrilor exlerne, Keraila, şi a plecat pe calea aerului lntr-o vi
filialele din Indonezia ale societăţi ministrul de externe al Filipinelor în zită oficială înlr-o serie de ţări ale a. c. va avea loc al doilea concurs la Facultatea
lor britanice „J. A. Walt and Co. aceeaşi problemă. altor doi politicieni. Agenţia Fran America Latine — Brazilia, Bolivia, La 18 septembrie, preşedintele
ce Presse, citind postul de radio Tito a sosit la Brasilia. EI a fost de mine pentru secţiile :
Chile şl Mexic.
Ciad, anunţă că toţi trei au lost a- După vizita oV'ială în ţările A- întîmpinat de preşedintele Braziliei,
G uvernul itia la je i restaţl. maricii Latine, la 17 octombrie pro- Joao Goulart. — exploatări m iniere şi
a d ecretat sta rea de u rgen ţă
— topografie m inieră
KUALA LUMPUR 18 (Agerpres). de oameni. Agenţia menţionează, de ■ n n n n B n p
La 18 septembrie a fost dală publi asemenea unităţile navale britanice
cităţii o declaraţie a guvernului raa- staţionate în Asia de sud-est. * f ;i* " 7 1 ------- 1 r Inserierile se fac pînă în ziua de 21 septembrie a.c.
layez în care se anunţă decretarea In(r-o conlerinţă de presă, care a Informaţii detailate se pot cerc de la secreta
stării de urgcnlă pc întregul terito avut loc miercuri la Kuala Lumpur,
riu al Federaţiei Malayeze. Guvernul primul ministru al federaţiei, Abdul riatul facultăţii.
a holârit să constituie un aşa-zls Rahnian, a anunţat că potrivit unul
„consiliu al apărării". Tofodală au acord cu Marea Brlfanie, Brunei, care
fost luate „măsuri iniţiale", printre nu face parte din federaţie, esle con
rare chemarea sub arme a unor ca siderat a li „acoperit" dc sistemul mi
tegorii de rezervişti, punerea pe pi litar al Federaţiei Malayeze. In ace ŞCOALA TEHNICĂ VETERINARA GALTlU
cior de război a forţelor armate sl eaşi situaţie se află şl colonia brita
în special a forţelor terestre şl dis nică Hongkong.
locarea unor unităţi ale acestor forto * Â N U IM Ţ A
în Borneo de nord şi Saravvak, pre KUALA LUMPUR 18 (Agerpres).
cum şl măsuri de întărire a forţelor Potrivit relatărilor agenţiei Reuter, că în anul şcolar 1963-1964 primeşte în anul
poliţieneşti $1 a organizaţiilor para la 16 seplembrie bande de huligani I la Ş co ala te h n ic ă v e te rin a ră de 4 ani,
militare. Drept motiv penlru aceste au atacat clădirea consulalului Indone
măsuri, declaraţia citează ruperea re ziei din Kuala Lumpur. Huliganii au elevi din regiunea Hunedoara.
laţiilor dintre Federaţia Malayeză şl pătruns în clădire distrugind mobila La concurs se pot înscrie absolvenţi ai şcolilor de 7 anl-
Indonezia. si tot ce le cădea în mină. Apoi el Inscrierilc Ia concurs se fac pînă la 21 septembrie la se
Agenţia Reuter reamînlcşte că pe au dat loc clădirii, care a ars înainte mhfm ţ Ş H r ţ diul centrului şcolar agricol Geoagiu pe baza unei cereri
teritoriul Federaţiei Malayeze se a- de a veni echipele dc pompieri. însoţită de următoarele acte:
flă imporlanle elective dc trupe bri Agenţia Reuler arală că „poliţia nu
tanice, australiene şi neozeelandeze. a acţionat penlru a-i scoate pe ata- 1. C ertificat de n a ş te re (copie legaliza
Aqentla precizează că numai fn Bor catori din clădirea consulalului declt tă de şcoală).
neo de nord şl Sarawak se află tru abia după o oră după ce a (ost lan V i y ‘ : j i 2. C ertificat de studii în original.
pe britanice cu un efecllv de 6.0C0 sat atacul".
^ A A ?
3. R e c o m a n d a re a unei unitâti so
cialiste (G.A.S., G.A.C. dîn cere să rezulte că
ji
i l & î s r
Componenta noului guvern algerian l i B l - tO T T t A j r J f f i i în ca* de reuşită să încheie contract pentru între
ţinere în şcoală).
ALGER 18 (Agerpres). Boumedienne, care este si mlnisLu
La 18 septembrie a fost anunţată al apărării naţionale, Mohammed 4. C ertificat de s ă n ă ta te eliberat de
oomponenla noului guvern nigerian. Said şi Rabah Bitat. Ministru al a- dispensar, spital sau policlinică.
Ahmed Ben Bella, care a fost ales facerilor exlerne în noul guvern S. U. A : In preajma începerii noului an şcolar, preşedintele Federaţiei americane a C oncursul de a d m ite re se va ţine
duminică preşedinte al Republicii esle Abdelaziz Bouteflika. Din gu profesorilor şi învăţătorilor din New York a declarat, în cursul unui miting, că, dacă autori în tre 22-25 s e p te m b rie 1963.
Algeriene Democrali.ce şi Populare, vern mai fac parte alli 11 miniştri, tăţile orăşeneşti nu le vor satisface revendicările privind majorarea salariilor, membrii Federa
ocupă si funcţia de prim-minislru. printre care Bech Bumaza, ministru ţiei vor declara grevă. După terminarea şcolii absolventul va lucra ca tehnician
Ca vicepreşedinţi ai Consiliului da al economiei naţionale, Şerif Belka- In foto: Aspect de Ia mitingul din New York. Participanţii aprobă declaraţia preşedin în G.A.S., G.A.C. şi circumscripţii veterinare.
Miniştri au fost desemnaţi Huari sem, ministru al orientării, telui Federaţiei.
40.065
Redacţia Şi adcUuIşJXj?ţU g ajului 6tr, â m 0t leieiuu :15 12 Z& l i i3, 2QZ& laxa plătită U numorat conform «probam DUeeţieţ Generale P.T.TJL nr. 263.328 din 8 noiembrie 1040, — Tiparul i întreprinderea Poligrafica Hunodoara-Deva.