Page 64 - 1963-09

Primirea de către tovarăşul Ofteorghe Bheorghlu.De]

a ambasadorului extraordinar şi plenipotenţiar
al Republicii Finlanda, Măriţi «i. Salomies
• Raid. Un ritm mai 6usţinut
la executarea construcţiilor zoo­ La 19 septembrie. preşedintele Consiliului de Stat, Gheorqhe Gheor-
tehnice ; Consiliului de Stat al Republicii ghiu-Dej au rostit cuvinlări.
Populare Romine, Gheorghe Gheor- La ceremonia prezentării scrisori­
(pag, a 2-a)
ghiu-Dej, a primit pe ambasadorul lor de acreditare au participat Gri-
• Realizarea planului M.T.O., extraordinar $i plenipotenţiar al
in centrul preocupării comuniş­ Republicii Finlanda, M arţii J. Salo- go:e Geamănu. secretarul Consiliu­
lui de Stat, si George Macovescu.
tilor ;
mtes, care şi-a prezentat scrisorile adjunct al ministrului afacerilor ex­
• Al VIMea concurs al for­ terne.
maţiilor de amatori» de acreditare In R. P. Romînă. Ambasadorul Republicii Finlanda
(pag. a 3-a) Cu acest prilej, ambasadorul a fost Insolit de Heikkt Hutiuneu,
• De peste hotare. Marltl J. Salomies sl preşedintele secretar. (Agerpres).
(pag. a 4-a)
Anul XV. Nr. 2715 VINERI 20 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani

D e zb a te re a
cifrelor

de condus la creşterea Indicilor de uti­ na „Victoria" a fost Întocmit de pe modele metalice şa.m.d. Ţoale con­ ţarea unei noi linii de montare a va­
acum un minuţios plan de măsuri dus atlt la creşterea
lizare ai agregatelor şi a producti­
simţitoare a goanelor, lucrul cu o nouă macaro du
vităţii muncii. La furnale bunăoară, a tehnico-organizatorice. In el se preve­ pioductivitătii muncii, cit şi la îmbu­ 20 tone şi extinderea folosirii înlo­
plan fost modificată o macara de şarjare de printre altele reparaţia capitală a nătăţirea calităţii produselor. cuitorilor In locul cherestelei,
In vederea sporirii capacităţii oi ou cauperelor de la furnalul nr. 1, in ve­ In plus, siderurgiştii de aici au Tov. Iosif Paşulli, a arătat In cu­
pe 30 la sută, a fost montată o maşină derea măririi suprafeţei de Încălzire. preconizat acţiuni pentru ridicarea vintul său că muncitorii, inginerii şl
de astupat cu doi cilindri care elimi­ Prin aplicarea acestei măsuri tempe- gradului de calificare a muncitorilor tehnicienii fabricii de produse ;e//a->
anul 1964 nă mersul redus al furnalului după lătura aerului insuflat va creşte con­ din fiecare secţie a uzinei. taie din Baru Mare, lndrumali de or­
descărcare, s-au organizat cursuri de siderabil şi prin urmare, va spori in­ Pe drumul unor realizări din ce In ganizaţia de partid, vor munci astfel
îmbogăţire a cunoştinţelor profesio­ dicele de utilizare a furnalului şi se Incit planul pe anul viitor să fie ln-
.......... _ nale a Jurnaliştilor etc. va reduce consumul de cocs. ce mai bune păşesc si muncitorii de c^plinit şi depăşit la toti indicatorii.
De asemenea, pentru mărirea de­ la Atelierele RM.R. Simena. Anul — O atentie deosebită — spunea
Măsurile aplicate au creat premize- liecut numai, atelierele au fost dota­
Zilele trecute a avut loo le Deva le unor realizări din ce In ce mai bu­ bitului şi presiunii aerului insuflat, se te cu maşini si utilaje in valoare el — se va acorda calităţii produc­
şedinţa de dezbatere a cifrelor de ne. Do aceea, cu ocazia dezbaterii ci­ pievede montarea unor ventilatoare de peste 4000000 lei. Anul acesta ţiei. Pentru aceasta, pe lingă măsu­
plan pe anul 1964 In ramura meta­ frelor de plan pe ramură, tov. Adolf de mare capacitate. g au primit maşini unelte In valoare rile tehnico-organizatorice ce le vom
lurgică. Au participat reprezentanţi Drukei', directorul uzinei, spunea: O mare atentie se acordă aprovi­ de încă 1.350.000 lei. Astfel au fost aplica, este necesar să avem spriji-
oi Uzinei ..Victoria" Călan, Ateliere­ — In I964 se prevede ca colecti­ zionării din timp cu materii prime şl utilate modern două ateliere de scn- uul Întreprinderilor furnizoare de ar­
lor R M R. Simeria. Fabricii de pro­ vul nostru de fnrnalişti să producă materiale. Aceasta, pentru prelntlm- lărie si unul de rotărie. ceea ce a gilă. Cu cit materia primă este mal
duse refractare din Baru Mare, ol cu 1R 000 tone fontă mai mult decli pinarea greutăţilor ce se pot ivi In condus la creşterea productivităţii curată, cu alil efortul nostru pentru
a do beneficiarilor produse refractare
altor Întreprinderi din regiune. In anul acesta. Analizlnd temeinic perioada de iarnă. rruncil pe ateliere si Îmbunătăţirea durabile, va fi mai rodnic.
Colectivul Uzinei „ Victoriau Călan posibilităţile de care dispunem, re­ La turnătoria de linqoliere, unde simţitoare a calităţii reparaţiilor. A-
a obţinui anul acesta rezultate fru­ zervele interne ce ne stau la inde- planul pe 1964 prevedw o creştere cu vlndu-se (n vedere noile condiţii, La fel au vorbit reprezentanţii fie­
moase. Furnalişlii au produs plită In mînă. considerăm că această cifră circa 3 000 tone fală de 1963, s-o pentru anul viitor se prevăd cifre de cărei întreprinderi participante la şe­
prezent circa 4 500 tone fontă peste poale fi îmbunătăţită. Avem toa'o prevăzut punerea In funcţiune a pre- plan îmbunătăţite La repararea va­ dinţă. Toti au arătat că sarcinile du
plan, semicocsarii au Înregistrat nu­ condiţiile să dăm anul viitor cu 20000 ii.călzitorului de aer cald la cubilou,*i goanelor spre exemplu, fată de 1983. plan pe 1964 sînt mobilizatoare, că
temperat iu i
pentru obţinerea unei
mai In trimestrul U un plus de 4 000 tone lontâ mai mult declt prevederi­ .Tai ridicate a fontei şi uşurarea de- planul va creşte cu 64 la sută, pentru realizarea lor colectivele dz
tone semicocs. Realizări la fel de muncitori, inqineri şi tehnicieni. În­
frumoase au înregistrat şi turnătorii. le planului pe 1903. De asemenea, sulfurării ei. montarea unei freze du — Avem posibilităţi reale pentru drumate de orqanizatiile de partid, au
Aceasta, ca urmare a desfăşurării vom realiza Întocmai prevederile pe ble pentru retezarea capetelor lingo- a realiza ritmic sarcinile de plan pe luat de pe acum o serie de măsuri
lierelor si înlăturarea defectelor de 1964 — spunea in cuvintul său tov. tehnico-organizatorice, care să asi­
unei Întreceri socialiste entuziaste 1964 la semicocs şi linqoliere... tLrnare, punerea tn funcţiune a unui Cheorghe Zudor. directorul ateliere­ gure îndeplinirea si depăşirea lor rit­
şl aplicării unui mare număr de mu- Pentru ca planul pe 1964 să fie rea­ nou sistem de curăţare hidraulică a lor. Fentru aceasta, pe lingă o serie mică.
puri tehnico-organizatorice care au lizat ritmic, din primele zile. la uzi­ hngoiierelor, extinderea formării cu ce alte măsuri, am preconizat Înfiin­ GH. COMŞUŢA

Rihlultoarea Chita Bîldea de la
Mobilă de calitate labrira de încălţăminte „Ardeleana*1
din Alba lulla şi-a depăşit planul pe
In primele 8 luni ale anului, co­
luna august cu 17 Ja sulă, (n acelaşi
SigB lectivul de muncitori din cadrul timp a Îmbunătăţit calitatea produc­
secţiei de timplărie a LI L. .1 Mai“ ţiei cu 2,5 procente.
din Deva a obţinui rezultate bune
in muncă. Astlel ei au livrat co­ Staţie de retransmisie pentru televiziune la Reşiţa Conferinţa naţională de derntafiologii^
merţului socialist 137 garnituri de
mobilă pentru camere combinate, La Reşiţa a fost dată In exploatare, misie a fost elaborată de unităţile eleni, profesori, medici din întreaga
cu 6 mai mult decît prevedea sar­ de curînd, o statie de retransmisie specializate ale Ministerului Transpor­ Joi dimineaţa, în 6ala mică a Pa­ tară. precum şl specialişti în dome­
cina de plan pe această perioadă. pentru televiziune. Noua 6tatie cu turilor si Telecomunicaţiilor. Lucră­ latului R, P. Romîne, au Început lu­ niul dermatologiei din 13 ţări. ,
De asemenea, au livrat 435 de gar­ instalaţii aulomalizale. recepţionează rile de proiectare, amplasare, con­ crările conferinlei naţionale de der­ Cuvîntul de deschidere a fost ros­
nituri de mobilă pentru bucătărie, programele postului de televiziune strucţia clădirii, a planului dc sus-,
depăşindu-şi sarcina de plan pc p;i- Bucureşti prin slatîa de televiziune tinere a antenei, racordul de energie matologie, organizată de Uniunea So­ tit de prof. dr. Scarlat Longhin, pre­
mele 8 luni ale anului cu 13 garnituri Timişoara si Ie retransmite pe cana­ etc. au fost executate de muncitorii, cietăţilor de Stiinte Medicale din şedintele Societăţii de dermatologie.
Cu bune rezultate au muncit echi­ lul 4 pentru Resila si localităţile din R. P Romînă — Societatea de der­ Conferinţa a fost ăalutatâ de Sandu
pele de limplari conduse de co­ lehnicionii si inginerii de la Combi­ loan, adjunct al ministrului 6ănătătil
muniştii Nicolac Stoica si Irimie împrejurimi. natul siderurgic Reşiţa, precum si de matologie. şl prevederilor sociale, de acad. Şte­
Lazăr. Aparatura pentru statia de retrans­ alte întreprinderi si instituţii din oraş. La conferinţă iau parte aeademi-
fan Milcu, preşedintele U.S.S.M., vi­
cepreşedinte al Academiei R. P, R.,
7 nv. Petru Belei lucrează m
Atelierul metrologie de la precum şi de conducători al delega­
U R U M. Petroşani. Pentru ţiilor de peste hotare.
calitatea lucrărilor sale, el este Lulnd apoi cuvintul acad. Slefan
evidenţiat in întrecerea socia­
lista. G. Nicolau, preşedintele de onoare al
Societăţii de dermatologie, a vorbit
Prima pe gospodărie mtnlat. Roadele acestei munci entu­ ficat simţitor în cadrul gospodăriilor despre etapele de dezvoltare ale der­
ziaste 6-au putut vedea chiar a agricole de stat din regiunea
L a d r u m c u t o n a j s p o r i t gricolă colectivă din Geoagiu a În­ doua zi (18 septembrie) pe Ia ora noastră. Astfel, datorită unei bu­ matologiei ca sliiniă şi legăturile ei
Acum eîteva zile la gospodăria a-
cu celelalte ramuri ale medicinel.
prînzului, cind brigada a raportat că
In urmă cu cîteva zile, tre­ rea trenului. Or, pe linia Sime- nul supratonat. ceput însămintatul orzului. întreaga a terminat prima pe gospodărie însă- ne organizări a muncii şi folosirii din Trecîndu-se apoi la ordinea de zt
plin a culegătoarelor de ştiuleti, la
nul 4602" a sosit în staţia Sime- ria-Coşlariu se punea problema Dovedind o bună calificare suprafaţă prevăzută a fi însămlnţată mînlatul cu orz a suprafeţei de 16 gospodăriile agricole de stat din Pe- a conferinţei au fost prezentate pri­
cu această plantă a fost împărţită în
ria-călători cu un supratonaj de respectării întocmai a timpului profesională, folosind cu iscu­ mod proporţional pe brigăzi. Brigăzii hectare. tre.şti si Orăşlie s-a recoltat porumbul mele rapoarte, care dezbat „Proble­
220 tone. de mers, pentru a nu da naş* sinţă forţa vie a locomotivei, a IV-a de cîmp de pildă i-a revenii Rămaşi în urmă de pe 260 şi respectiv 250 ha. De a- me de imunologie şi alergologie în
Revizia tehnică a vagoanelor, tere Ia perturbaţii în circula­ mecanicul Simion Miheţ a reu­ sarcina să insămînte2c 16 hectare.» semenea, rezultate bune s-au obţinut dermatologie" şi „Corelaţiile patolo­
alimentarea conductei generale ţie. Cu supratonaj acest lucru şit să sosească în staţia Coşla- Pregătind terenul din timp şi orga- Colectiviştii din Totla au cultivat la G. A. S. Galda de Jos.
de aer, proba de continuitate a era foarte greu de realizat. riu Ia timpul stabilit. nizîndu-şi bine munca, in dimineaţa anul acesta porumb boabe sl siloz pe Ţinlnd seama Insă de posibilităţile giei cutanate cu patologia generală";
frinelor automate, schimbarea Atunci, comunistul Simion Mi- EMIL CREŢU zilei de 17 septembrie, brigada a 58 ha. Fiind din soiul dublu hibrid pe care le au gospodăriile agricole Lucrările conferinţei continuă.
locomotivei au intirziat pleca­ heţ s-a angajat să remorce tre­ corespondent putut trece cu toate forţele la însă- porumbul pentru boabe a ajuns In de 6tat, precum $i de necesitatea elibe­ (Agerpres)
stadiul de recoltare de aproape două rării cit mai urgente a terenului in ve­
săptămîni, Dar, pînă tn prezent, la derea pregătirii şi insămintării cultu­
rilor de toamnă, trebuie arătat că este
unitatea respectivă nu s-a recoltat
IE ÎL IE IR A Ml A nimic. Datorită acestui fapt n-au pu­ necesar ca viteza zilnică de lucru la Ajutorul guvernului
recoltat să fie mult sporită.
tut fl executate nici arături în vede­
rea însămtntăril griului, care potrivit Dacă în ceea ce priveşte recolta­ R.P. Romîne acordat
...6,57 .. 6,87... fiul! Viaţa lui nu-i viaţă de om /* negariu luă de pe noptieră o scri­ gustin Berceanu vorbind cu încre­ planului de producţie trebuie *ă fie tul porumbului pînă acum 6-au obţi­ sinistraţilor din oraşul
— Ană! Ani că! Ce-i eu tine f După unsprezece ani, intr-un de­ soare, îşi plimbă privirea peste rin- dere despre ea, despre munca ei, le cultivat în toamna aceasla după po­ nut unele rezultate pozitive, se poate
Vorbeşti în somn ? Îngrijorată, bă- cembrie geros, în inima mamei s-a duri. Apoi prinse să citească cu simţi parcă strîngerea calda de rumb, pe 48 ha. Nimic nu s-a făcut arăta că efectuarea arăturilor pe su­ iugoslav Skoplje
trinica se ridică, aprinse lumina, Strecurat un licăr dc lumină. Pri­ glas tare: ...6,S7 Xn-i deloc mină, atunci cirul au primit-o ală­ pînă acum la G A.C, Totia nici in prafeţele eliberate este mult rămasă
cuprinse umerii Anei sculurind-o mul licăr după 11 ani. Prin inter­ mare media mamă Dar am încre­ turi de ei in marca familie a co­ ce priveşte condiţionarea celor 18 to­ fn urmă. Din dalele aflate de Ia Trus­ Cutremurul de pămînt care a avut
uşor. mediul cumnaţilor avea să-l reva­ dere in forţele mele. Am multă în­ muniştilor. Sc regăsi în urmă cu ne de seminţe necesare pentru însă- tul regional gostat reiese că această loc In ziua do 26 Iulie ac, In ora­
Ana Hcnegariu deschise pleoape­ dă pc Deiu. Insfîrfit va rezolva ca credere si am să-ţi fac bucurie doi ani pentru prima oară printre mintat. lucrare 6-a executat pc mai puţin de şul Skoplje din R.S’.F. Iugoslavia a
le. Privirilc-i erau absente. totul. Oamenii din uzină o cunosc, mamă. Piuă acum am dat numai inovatorii uzinei. 100 ha. Cunoscînd faptul că o mare adus numeroase victime umane sl
— Ba, mamă Adică, nu ştiu. Da o vor ajuta să-fi angajeze jiul, să-i în scris. La oral simt c-am să merg — Bună dimineaţa tovarăşa He­ Rămlnerea In urmfl cu lucrăriile din parte din suprafaţa ocupată cu po­
parcă tolufi aţipisem... Da. da ali­ dea o meserie. A alergat la sfat, mult mai bine. Iţi promit buna mea negariu ! Bună dimineaţa Ano / actuala campanie constă In slaba par­ rumb urmează a fi însămîntată cu pagube materiale.
pisem fi se făcea că primisem scri­ la şcoală, să-i procure acte. Dar, mamă". Atelierul se yrnplu de larma ve­ ticipare a colectiviştilor şi lipsa de orz şi ch sporuri însemnate de pro­ In zilele imediat următoare au-
soarea lui Deiu.. Dciu, Dciu, bă­ vrii ce slrîngere — Dciu. Dciu, selă a zecilor de muncitori fi mun­ preocupare de care dă dovadă orga­ ducţie se obţin alunei cînd se preqă- tremurului, organizaţia Crucii Roşii
iatul mamei ! dc inimă a avut băiatul mamei. citoare. Maşinile îşi începură în cu- nizaţia de partid de aici (secretar tov. teşte un pat germinativ bun pentru din R. P. Romînă a trimis un aiu-
Lumina se stinse iar. A nu Ilene- cind u primit — Lasă Ană nu rînd cinlccul sacadat. Aici, la ma­ Nicolae Borsei) fn mobilizarea mem­ sămîntă, reiese şi mai mult în evi­
gariu nu-şi mai mu pleoapele. Ră­ certificatul şc.n- te mai frnminla, şina He rectificat, niiinile Anex s-au brilor gospodăriei la muncă. tor in medioamente, echipament de
mase afu, eu ochii deschişi in în­ lar, Andrei, bă­ că o să reuşeas­ prins iu mişcarea dirijată a mun­ Timpul esle destul de înaintat Re­ dentă necesitatea urgentării ritmului cazare şi altele In valoare do
tuneric. scrulînd in finlina udincă iatul ei rămăse­ că. . In cit avem cii. Şi astăzi mai multe piese vor coltatul. pregătirea terenului pentru arăturilor. 300.000 lei.
a vir(ii sale... se doar cu cele azi Ană ? trece prin mii ni le ci. Căci de curînd Insămînlări şi semănatul nu mai pot Pentru înlăturarea decalajului între La cererea guvernului iugoslav;
...Era in 1940. Vacarmul preves­ patru clase pri- — In patruspre­ a mai anulat o operaţie la arcurile fi amînate. Asn slincl lucrurile este recoltări si executarea arăturilor, adresată statului nostru, precum şl
titor de război strecurase in suflc- mu>c. Dar cîle zece, mamă. de maşină. necesar ca zilele acestea sâ fie mo­ consiliile G AS. şi organizaţiile de
lelc oamenilor oroare, ncliniflc, în­ stiîngeri de ini­ Sîmbălă. 14 sep­ — Cind munceşti cu piesa — spu­ bilizate la lucru ţoale forţele In ra­ partid an datoria să veqhcze perma­ altor state, guvernul R. P. Romîno
cordare. 7 cama pentru ziua de mă n-n (rvut, de tembrie 1963 Di­ ne ca — eşti ut rus de nou, il cauţi derea urqentării lucrărilor agricole nent la folosirea tractoarelor la în­ a hotărît acordarea unui nou aju­
miine cure amcnhi(a destrămarea cile ori nu se în­ mineaţă. Mai e chiur. Ullima mea inovaţie e des­ din campania de toamnă. treaga lor capacitate de lucru, Iar a- tor constînd in construirea a 100
familiilor Ic făcea parcă să Ic treabă şi uzi: aproape o oră pi­ tul de simplă. Multe zile am urmă­ colo unde există posihilităli să 6e or­ apartamente şi a unei policlinici
agăţi de căminul înfiripat, să nu-l „Oaie cum de uă sirena ifi che­ rit îndeaproape şt în cele din urmă Decalaj între recoffare
lufi pradă destramă) ii. Şi totuşi, n-am înnebunit ma lucrătorii la am constatat că arcurile sc puteau şi arături ganizeze munca în două schimburi, complet utilate. Construcţia acestor
in pragul acestor ameninţări, Ana atunci, in dimi­ uzina. Pe foseaua monta şi fără operaţia de luare a astfel îneît la pregătirea terenului obiective va Începe in cursul aces­
Băluţ îşi părăsi căminul din Cincpi neaţa aceea de unui grad destul dc mic la polizor. în ultimele zile ritmul lucrărilor de pentru însămîntări să se lucreze şl tui an si va fi terminată tn anul
fi porni cu tei doi cnpilnfi spre decembrie, cind pietruită cc duce Am propus anularea acestei opera­ In timpul nopţii. 1964.
Cindeni, spre vechea casă părin­ era să nu-mi re­ spre U M C. trece ţii. Xu c cine ştie ce. dar sporcş'e recoltare a porumbului s-a intens;-
tească. Urca cu gicu dealul. Andrei cunosc fiul, care grăbită o femeie. munca şi contribuie fi ea la econo­
avea doar doi atu, iar Chită noi,a se îndrepta şovă­ E Ana Henegariu miile uzinei cu vreo 15000 Ici.
peste două luni uven să vadă lumi­ Orele trec repede Pe mişcările
na zilei Dinspre Drăgana. ticului ielnic spic mine, X-a mai putut rn- Anei nu se citeşte cîtuşi de puţin
ce străjuieşte Cugirul, vin tul su­ cu alila durere mine în aşternu­ oboseala de peste noapte. La Jl,
fla umed ji rece. in priviri ? A tul patului, deşi in atelier intră un tinăr înalt, cu
...^apte ani mai tirziu, la 7r\bu- mai trăit oare vreo mamă scena din nu închisese ochii aproape toată părul cirlronţat de culoarea spicu­
nalul din Orâftie, Ana se văzu ne­ seara aceea cind Ghiţă, fiul ei din- noaptea. O chemau maşinile, oame­ lui. Era Ghiţă, studentul din anul V
voită să dea un răspuns pentru care tr-a Xt-a. fi-a regăsit fratele ? nii, tovarăţii ei de muncă care au la mecanica, fiul mai mic al Anei.
n-a mai avut linişte toată viata. — Andrei. Deiu. frate drag, e ajulat-o fi pe care i-a ajutat, cure — Iţi aduc o bucurie mamă! Şi
Dar ce putea face atunci ? Anii de prima noastră îmbrăţişare. azi o preţuiesc şi o stimează. O întinse Anei telegrama. „Am reu­
după război erau grei. 7 alai mu­ — Mamă, am venit pentru tot­ cheamă femeile, muncitoarele de a şit la examen. Andrei“.
rise, un frate dc 12 nni fi cei doi deauna la dumneata ! Mă primeşti? căror activitate s-a ocupat mai bine Cu telegrama in mină Ana aler­
copilufi ii afteptau ajutorul, tar ea. „Cum de n-am înnebunit de fcii- de un deceniu. gă la Florica Berian, de la „Con­
muncitoarea de la Uzinele metalur­ cii r ?" Intră în atelierul maşinilor de cu­ trol" la Andrei Opreanu, secretarul
gice Cugir. ei a la capătul puteri­ Şi de atunci au trecut doar 6 sut. Işi puse halatul de lucru, se organizaţiei de bază şi nu se opri
lor. Se dcspor(i de numele Bălul prin ani. Xumai 6 ani. Ce-au însemnat apropie de maşina de rectificat, o piuă in biroul inginerului Viorel Re-
divorţ fi o dală cu. cl de fiul ei cel pentru Anaiei Bolul cei 6 uni? controla, apoi sc aşeză In tăce­ mus, şeful sectorului...
mai mare, de Andrei, de Deiu, cum Calificarea ca frezor, completarea rea nefirească din atelier amintiri- In după-nmiaza aceleiaşi zile, —
il dezmierda ea Ciadul ca-l va re­ şcolii elementare, absolvirea scolii le o năpădiră iar... 14 septembrie 1963 — Ana Hene-
vedea din cind in cind o mai li­ medii serale, maturitatea cu nota O revăzu pe Ana, tinăra mamă gariu işi chemă fiul in curte şi-i
niştea .. 10 la matematică. Iar acum. în dc 26 de ani, venind cu teamă la spuse cu glas domol :
Dar n-a fost aşa Unspiezece ani această noapte de veghe a mamei, uzină sâ se angajeze. Regăsi parcă — Poate am făcut caz azi dimi­
Deiu a ocolit-o. X-nveo voie s-o Andrei e la Bucureşti, la exame­ privirile ameninţătoare fi reci ale neaţă, cind am primit telegrama,
vadă, j-p intilncaică, să-x vorbeas­ nul de admitere pentru facultatea directorului O revăzu pc Ana su- poale a fost prea mare bucuria
că Pe cile dr u m u r i n-a alergat de matematică. Paie neverosimil ca dorifă, apoi calif tcindu-se rectifica­ ce-am arătat-o. Doar şi altor mame
mama, cit s-o frnminlo.l, cile nopţi in 6 ani să urci o asemenea scară toare, prima femeie cc trecea să lu­ le-au reuşit fiii la facultate... Şi
albe n-a trăit, cile zile negic? In- $r totuşi... creze la o maşină de rectificul. Sa n-au făcut nlita zarva. Ştii doar
cercările-i emu zadarnice, iur des­ — Xu dormi Ano? revăzu apoi înconjurată de alegători cind ai reuşit fi tu.,. Dar vezi, cu
părţirea de băiat ii măcina sufle­ — A u mamă. A u bunicuţa mea. printre primii deputaţi ni sfaturilor Deiu a fost altfel. Mă înţelegi,
tul. sănătatea. Dacă ar fi ştiut cum M-au furat ghidările. populare. O revăzu pe Ana mindră, Ghiţă ? Iar bucuria asta aş fi vrut
trăieşte fiul ei sub „îngrijireata­ Geana zorilor se deschisa încet în timp ce i se prindeau pe piept s-o ştie toţi. Daca aş fi putut aş
tălui lui bun. poale ar fi mers, ar dincolo de dealul Drăganci, furi- decoraţiile „A V-a aniversare a fi strigat să afle toată lumea.
li spart, porţile mari dc la cuso din findu-şi priviri discrete prin fe­ R P .R ", fi „Medalia Muncii". II
Cînepi fi ar fi strigat: „Daţi-mi reastra casei de la nr. 63. Ana He- revăzu pe Avram Olteanu, pe Au- LUCIA LÎCIU
4N DRUM SPRE MUNTELE PARJNGUL l'otg \ S, iTRUJA