Page 66 - 1963-09
P. 66
tir 3TXI i)ramal todallamului Paţ. S
k Editura politică Să asigurăm eficientă maximă
au apărut:
lucrărilor de investiţii
++++++++ + + + ♦+ + + +
♦
*
V. I. L E N IN : In acest an Exploatarea mi optim, au făcut ca planul să suplimentare de reprofilare, do
OPERE CO M PLETE, i nieră Certej-Săcărimb are sar nu fie îndeplinit. rectificarea pantei galeriei, la
voi. 19 +> cina să execute un volum spo La indicaţia comitetului clc resăparca canalului, lucrări care.
♦
rit de lucrări de investiţii, con partid, conducerea exploatării, pc lingă faptul că grevează
In acest volum sini cuprinse f asupra preţului dc cost, stag
numeroase materiale, scrise în ♦ strucţii miniere şi lucrări geo serviciul geologic şi serviciul de
perioada iunie 1909 — o c to m - * logice, cate să ducă Ia îmbună investiţii, analizat eficienţa nează lucrările dc înaintare
bric 1910, cînd apar primele « tăţirea procesului de producţie, lucrărilor geologice. Pc baza propriu zise. Acestea sint ur
simptome dc faliment ale pa- ♦ la punerea în valoare şi darea acestei analize s-a trecut la in mări a îndrumării tehnice su
liricii stolîpinislc. Aceste Iu- > în exploatare a noi zăcăminte tensificarea lucrărilor din zona perficiale, lipsită dc simţ d'.
craii oglindesc preocuparea ] dc minereu. Acordind atenţia ...baia dc plumb", unde valoa răspundere. Cazul galeriei „spre
deosebită a lui Lemn pentru + cuvenită construcţiilor miniere, baia de plumb" este edificator.
întărirea partidului proletar fi ▼ în primele 8 luni au fost atacate rea lucrărilor va li suplimen Aici, din cauza aşa-ziselor ame
înfăptuirea unei consecvente X tată. Este insa necesară urgen
politici revoluţionare intr-un * şi executate, conform grafice tarea lucrărilor de reprofilare a najări, lucrările de înaintare
moment de însemnătate cruda- X lor dc execuţie, o scrie de lu fostei galerii de cercetare, mon sint rămase în urmă. Dacă iu
la pentru inifcnrcu muncita- T crări, printre care amenajarea tarea tuburilor dc acraj şi echi zona respectivă s-ar fi respec
rcască din Rusia. unui nou depozit de exploziv parea camerei trafo, prelungi tat din timp indicaţiile primite
Atcnfia Ia i Lcnin este in- X în sectorul I şi a depozitului rea conductei dc aeraj la dimen din partea Trustului minier
dreptală spic combaterea a din sectorul III. Au fost ataca siuni corespunzătoare pînă în Deva, în ceea cc priveşte posi
două curente deosebit de peri te lucrările de amplificare a re frontul dc lucru, astfel ca în bilitatea de extindere a lucră
culoase in acel moment : li- ţelei de joasă tensiune, unde momentul reînceperii lucrărilor rilor miniere, s-ar fi putut exe
chîdatorisniul — caracterizat dc volumul de lucrări executate a cuta concomitent cu înaintarea
cl ca an fenomen indisolubil să se poată realiza o viteză spo şi instalarea tuburilor dc ac
legat dc tendinţele contrarevo- * întrecut sarcinile stabilite pen rită de înaintare.
lutionmc ale burgheziei lifte- + tru primele 8 luni ale anului. Reorientarca lucrărilor geolo raj, precum şi celelalte lucrări
role — fi otzuvisvn-ullimatis- T In această perioadă, s-a dat gice spre anumite grupuri filo- de amenajare.
mul. care încerca să distrugă * atenţie deosebită extinderii per niene, pe baza analizei rezulta Practica primului semestru a
partidul cu ajutorul unei fra- ▼ foratului umed. In acest scop telor obţinute în vechile zone arătat că atunci cînd se dă
zcologii ultrarcvolu(ionarc. In- X au fost aduşi 80 de rccipienţi atenţia cuvenită acestor lucrări,
.Vedere de la Uzina „Victoria- Călan. Cauperela furnalului nr. 2. Ir-o serie de articole Lcnin T care s-au montat în fronturile prospectate şi cercetate, demon cînd se urmăreşte îndeaproape
apără ideea hegemoniei prole- ♦ de lucru din orizonturile +50 strează preocuparea conducerii
t arial ului in revoluţia burgltc- exploaiăiii pentru a se realiza eficienţa lucrărilor dc investi
ni., principal, din
sectorul I,
zo-democralică fi susţine cu tă —60 m. şi —85 m.p din secto o cît mai mare eficienţă a lu ţii se ob(in rezultate bune.
Realizarea pSanySyi M. I- O, rie necesitatea alianţei intre rul II, iar în orizontul —40 m„ crărilor de investiţii. Dar aceas Exemple sint lucrările executate
muncitori fi ţărani. Numeroa
ta nu este lotul. In zona „Ca
se materiale cuprinse in acest din sectorul I, s-a extins reţeaua rolina", minerii întîmpină greu în sectorul +50 m. şi în alte
pa
zone, unde sau
pregătit
volum vădesc importanta acor- +
îrs cenfru! preocupării comuniştilor dată de Lcnin folosirii tutu- * de apă pentru perforatul umed. tăţi din cauza aprovizionării de nouri care sînt gata pentru a
Executarea înainte de termen
fectuoase cu materiale şi vago-
i o t posibilităţilor legaiv pentru
întărirea legăturilor dintre * a lucrărilor de construcţii mi ncte goale, Aici se impun mă fi date in exploatare.
Colectivul de muncitori, tehnicieni şl M.T.O. ai noi măsuri şi procedee fost instruit! şl ajutatl să-si desfă partid fi mase. Intr-o scrie dc » niere a făcut ca în primele 8 suri şi în vederea îmbunătăţirii In faţa colectivului de mun
Ingineri de la laminorul de 800 mm. menite să contribuie la îndeplinirea şoare munca în scopul realizării sar articole sint desprinse prind- t luni ale anului planul la acest asistentei tehnice, pentru ca lu că dc la E. M. Certej-Săcărimb
al C S. H., îndrumai de organi cinilor de producţie. Astfel, tov. palele învăţăminte din expe- X capitol să fie îndeplinit în pro
zaţiile de bază P.MR. pe schimburi, şi depăşirea sarcinilor de plan, îm Gheorghe Sirbu, şef de echipă prin ricn{a revoluţiei ruse din anii T porţie de 108 la sulă. crările executate să fie de ca stau sarcini sporite pentru anul
a obţinut în acesl an frumoase re- bunătăţirea calităţii şi realizarea de cipal la cuploare, se ocupă de fo 1905—1907. Tot in acest volum litate şi să se urmărească în viitor. Pentru realizarea lor tre
îullale in producţie. Ca urmare a economii. Dintre aceste propuneri chist! pentru a încălzi corect şi a c inclusă fi lucrarea „Slruc- ► Dacă construcţiile miniere se deaproape zona mineralizată. buie descoperite noi rezerve de
preocupării comuniştilor, în cele opt putem aminti aceea privind punerea asigura enjei ritmic, lingouri. Agi tura capitalistă a agriculturii Ţ afla într-un stadiu avansat de
luni ce s-au scurs planul de produc la punct a platformei din fa[a foar tatorul Vasile Ciuciu a vorbit cu moderne'', care oferă înşirucli- f execuţie, nu la fel se prezintă Trebuie să se pună capăt obi minereu. De aceea trebuie acor
ţie a fost depăşit cu 4 511 tone la fecii hidraulice sau propunerea de oamenii din echipa lui despre nece situaţia lucrărilor geologice. La ceiului ca la executarea lucră dată toată atenţia lucrărilor dc
minate. Acordimlu-se alenlia cuve a li so da şefilor de schimb com sitatea şi posibilităţile ce există ve generalizări cu privire la ♦ acest capitol, planul pe 8 luni rilor geologice să se urmăreas investiţii şi mai ales celor geo
nită calitălii producţiei robului a puse de grosime corespunzătoare şl pentru reducerea rebutului provenit situaţia ţărănimii în condiţiile « a fost îndeplinit doar în pro
fost redus cu 13 la sută fată de pro- altele. din arderi, iar Romolus Moise, ma- capitalismului. porţie de 89 la sută. Nerealiza- că numai realizările fizice; e logice, lucrări caic trebuie să
cenlu! admis, realizîndu-se pe aceas Biroul organizaţiei de bază din nevrant la caja finisoaţe a purtat necesar să se respecte întocmai meargă cu un pas înaintea ce
tă cale economii de meiul cifrate la schimbul de zi permanent, (secretar discuţii cu manevrantii de la pos S. ORBAN: rea se datoreşte mai ales rămî- calitatea lucrărilor executate. lor dc exploatare.
58 tone. Prin folosirea rolionalâ a tov. Cornel Pleşa), a cerut periodic turile din fata şi din spatele eajel MUNCA POLITICĂ nerii în urmă din luna august
agregatelor productivitatea muncii a conducerii secţiei 6ă informeze pe fimsonrc despre răspunderea cu care ŞI ÎNTRECEREA cînd, pe lîngă linele condiţii Căci altfel se ajunge la lucrări T. NICOARA
crescut cn 2,2 la sută fală de indi comunişti asupra îndeplinirii pla- trebuie să lucreze fiecare mane- SOCIALISTA
cele planificat. De asemenea, an vrant ca profilele de otel să nu intre obiective, au trebuit executate
gajamentul anual privind economii i a Mina,;,a a e e n s a. E .i între valturi pe lat. ceea ce ar pro Lucrarea face parte din co o serie de lucrări dc reprofi
le la prejul de cost a fost realizat. voca rebut. In echipa sa, tov. Ilina lecţia „Construcţia dc partid lare şi amenajare în galeria nu
experienţa Vasile a primit sarcina să sprijine
In şapte luni suma economiilor se ji de stat“ fi generalizează o mită „spic baia dc plumb". Tot
mai mult pe tovarăşii Ştefan Borşa
Sudică la 2.021.000 lei. organizaţiilor de parflid şi Dumitru Leacz in însuşirea cu seamă dc metode bune folosite
Acesle realizări vorbesc despra noştinţelor necesare meseriei de la- dc organizaţiile dc partid in în această lună s-a ajuns la con
continua preocupară a colectivului în conducerea economiei minatorî. El le-a vorbit despre im conducerea fi îndrumarea acti cluzia că unele lucrări cum au
pentru realizarea planului la totl portanta ghidajelor şi montarea lor fost galeriile dc cercetare din
indicii. La prima vedere se pare că I K I P B B P B B B B g i l H corectă, despre caracteristicile de vităţii organizaţiilor sindicala
totul « decurs simplu, normal Sa laminare a unor sortimente de otel, privind organizarea fi desfăfu• zona fi Ioanelor Longhin şi An-
cercetăm insă preocupările colecti nulul M T O. şi a eficacităţii eco l-a mobilizat la efectuarea repara unea întrecerii socialiste. La telonghin, orizontul +50 m.,
vului, căutările Ini. nomice a măsurilor aplicate. Orga ţiilor. reflectă felul in care oamenii ' ‘ sectorul I şi clin zona filoniană V . V .
nizaţiile de partid au analizat cu
Muncitorii, Inginerii şl tehnicienii Ca urmare a măsurilor luate, co muncii. avinta(i in întrecerea * v . v .
laminorului de 800 mm. îndrumaţi şi regularitate şi in mod operativ si lectivul acestei secţii obţine rezul „Magdalena" nit dau rezultate.
sprijiniţi de organizaţiile de b.v/.ă tuaţia producţiei, au făcut propu tate de scamă in înfăptuirea preve socialistă, luptă cu abnegaţie - ► Reorientarca lucrărilor în zona
P M.R., au studiat Sn mod continuu neri preţioase pentru îmbunătăţirea derilor planului de producţie. " pentru îmbunătăţirea continuă .. filoniană „Carolina" a dus la
posibil il âtilc îmbunătăţirii calităţii muncii şi nu luat atitudine critică Organizaţiile dc bază P. M. R. din a calităţii produselor, ridicarea **
producţiei, an căutat caile de valo fată de lipsurile semnalate. Astfel, secţia laminorul de 800 qnm. a - productivităţii muncii fi redu creşterea eficienţei lor, dar pro Tricotera Rusall-
rificare a unor not rezerve interne. în luna iulie s-a constatat că rebu C.S.H., continuînd să controleze şl ductivitatea scăzută la execuţia na Jurj este evi
Ca urmare a acestor frămînîân, In tul In schimbul condus de ing. Du să îndrume cu competentă condu cerea preţului de cost. lor, precum şi faplul că aceas denţiată In Întrece
planul de măsuri tehnîco-organiza- mitrii Taşcău, a fost mu J t depăşit. cerea secţiei pentru a se lua din t t rea socialistă de la
torice pe anul 1903 au (ost incluso De asemenea, s-a constatat că mer timp măsurile cele mai corespunză tă măsură nu s-a luat la timpul
14 obiective de realizat cu foile pro sul meî lent al muncii s-a datorat toare, antrenind comuniştii şi acti fabrica „Sebeşul-.
prii. Dinlre acestea pulcin aminti neexeculării la timp şl ele calitate In luna august
aceea privind modificarea calibrării a reviziilor precum şi lipsei de co vul fără partid la o activitate ea a depăşit pla-<
mai organizată, stiingind neîncetat
laborare înlre schimburi. In aduna
la caja de blocuri, care a contri B ine a r f! d a c ă ...
buit la îmbunătăţirea cablaţii la rea generală din 15 august comu legăturile lor cu masele, vor ob cui cu 26 la sută
ţine desigur succese şi mal frumoa
minatelor. cea privind modilicnrea niştii au criticat conducerea secţiei se in Îndeplinirea planului la toţi ..sora Nula Havlin de la spitalul In loo să trateze padentll care aş şl a Îmbunătăţii
pentru faptul că nu a tras la răs
poziţiei controlerelor de la postul pundere din timp pe Ing. Dumitru indicii. , unificat din Petrila şi-or face datoria. teptau, sora amintită purta discuţii calitatea produse
principal de comandă din fata cajei Taşcău, pe maistrul principal losif In seara zilei de 10 septembrie a.c. cu alt» salariaţi al spitalului. Iar cm 1 lor cu 1,5 procente
de blocuri, ceea ce a asigurat o vi Triln, maistrul Petru Constantin şt D. CRICOVEANU t s-a atras atentia de către cetăţenii
zibilitate mai bună in timpul lami care aşteptau, sora Nula Havlin a fată de norma ad
pe tov. Crăciun Ştefan, care au lă misă.
nării, contribuind la îmbunătăţirea sat defecte nereparate schimbului răspuns în mod necuviincios, (ŞTE
calităţii producţiei; modificam* an următor. De asemenea, * fost cri Randamente sporite FAN NAGY — corespondent.
grenării celor două role angrenate ticat tov ing. Remus Pădure, meca ...O.C.L. produse alimentare Hune
din spatele Herăstrăului nr. 2, mă nicul şef al secţiei pentru faptul că După ce în primele 8 luni pla tin Stan care se menţine evi doara ar construi magazia pentru păs
nu s-au luat măsuri de executare trarea alimentelor la unitatea alimen
sură ce contribuie la intensificarea nul pe exploatare a fost înde denţiată de la începutul anului tară nr. 84 din Ghclar. Aceasta cu
la timp a reviziilor, crea cc a dus
ritmului de tăiere; modificarea pos plinit la toţi indicii dîndu-sc în şi care a sporit randamentul pe alit mai mult cu cit conducerea O C.L.
la mărirea numărului de opriri acci
tamentelor de acţionare .a dispozi dentale şi o dată cu aceasta la ne- plus 18.847 tone cărbune de post cu circa 100 kg. de cărbune. produse alimentare Hunedoara a pro Iii WrJ |
bună calitate, colectivul EM.
Rezultate bune au obţinut şi
mis acest lucru. (DUMITRU ULIAN
tivului de ridicare la caja da blocuri rcalizarea indicelui do utilizare in Petrila depune strădanii susţi brigăzile conduse de Guriţă -- corespondent). i ■ ■ • J,
Sl adaptarea de motoare mai puter tensiv. nute pentru a dezvolta şi mai Enache şi Constantin Furda. ,..scc|ia sănătate a Sfatului popular :: C I
nice, măsură ce a permis eliminarea In măsurile adoptate s-a prevăzut al raionului Brad ar lua măsuri Împo I ,
întărirea muncit politice de la om mult succesele obţinute. Datorită depăşirii randamentelor
opririlor din pricina arderii motoa la om, rara să dură la întărirea In prima jumătate a lunii sep planificate ei au dat peste plan triva asistentei Făgărăşanu de la po *î *45
relor şi allcle. disciplinei in producţie, la întărirea tembrie şi-a depăşit sarcinile 166 tone şi respectiv 23 tone liclinica din Brad, care dă relele l.i M
Propunerile muncitorilor făcuta răspunderii personale fată dc soarta dc plan cu 6,9 la sută. Cele mai cărbune. r.umele dr.^ Coslina Cornel. In acest
?el s-ar putea evita
unele erori In
în cadrul consfătuirilor de produc producţiei. O marc atentic s-a acor- bune rezultate au fost obţinute T. CAPRARU p:escrierea medicamentelor. .(E. PO : A iic îi
ţie au venit sâ completeze planul dot activităţii agitatorilor. Ei au dc brigada condusă de Constan- corespondent PA — pensionară).
o a a m n jm EtKtaa esa m rtrrm ne ltju b i or» rm u tit ei crea» n rrzuaat a io »» nm aa nsasra ra rrm^yi-i q i m btme» a i
A L Vll-LEA C O N C U R S A R T I S T I C SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI: „M oţul" din Brad; Lăcătuş Ţraîan,* Deva, I.R.Ţ.A. Alba lulia şl U.M. Neglijenţă cs nu poala
Cămine culturale cooperativa „Solidaritatea" din Deva. Cugir. MENŢIUNI : Brigada artis
F f T i T T - 'I B MENŢIUNE: Sfetcu Jana, coopera fi tolerată
RIB9M rinet. Vata, raionul Prad. LOCUL II: tiva „Drum nou" Hunedoara. Petreşti şi brigada artistică dc agi-
tică de agitatio a fabricii de hlrlia
LOCUL I : Petrean Sabin — cla
Bulz Pera — taragot, Vata, raionul talie a clubului din Gurabar/u. In marea lor majoritate, organele şl
Brad ; Ciuda Gheorghe — 11 uier. Cluburi ale sindicatelor FORMAŢII INSTRUMENTALE: organizaţiile de partid foloseso cu
Sugacj, raionul Sebeş. LOCUL III ; LOCUL I : Orchestra de muzică eficacitate „Carnetul agitatorului" la
O a s s l i c a r e a , f© a » i2 B a $ liB ! k M !,9 a v c s c a l s Lazăr Aurel — saxofon. Vata, raio PORMAŢU CORALE: uşoară a clubului din Cugir; LO desfăşurarea muncii politice de masă,
LOCUL I : Corul şi orcheştra co
şl StJBstE4iiaraeiBtişiâi5>r d u p ă p r im a © ia p ă nul Prad ; Lăsrut Trăiau — cimpoi, mitetului sindicalului C.S.H; LO CUL II : Orchestra dc muzică popu fn mobilizarea oamenilor muncii ia
înfăptuirea sarcinilor ce le revin. ln«
Cerbăl. Hunedoara. MENŢIUNI: A.
lară a I,C.S.H. şi orchestra de mu
Bacrău — vioară, Gcoagiu, raionul CUL II : Corul comitetului sindica zică uşoară a clubului din Gurabar dată ce publicaţia le soseşte, mcmbnl
Recent, Comisia regională a celui Slngălin, raionul Sebeş. LOCUL TI1 i de titeraşl a căminului cultural din Orăştie; Borca Gligor — taragot, lului minier Lonea şi corul clubu za ; LOCUL III: Orchestra de nm- bitourilor organizaţiilor do bază de la
de al Vll-lea concurs al arii fiilor Formaţia de dansuri a căminului Mrajn, raionul Alba. MENŢIUNE Ighiel, raionul Alba. lui sindicalelor din Sîmeria. LO muzlcă uşoară a CS H. şi orcheslra CS.H, I.C.S.H., uzina „Victoria- Că
amatori a analizat in cadrul unei cultural din Grid, oraşul regional SPECIALA pentru grupul dc acor- Case de cultură CUL III : Corul comitetului sindi de mandoline a clubului din Deva. lan, E. M. Aninoasa. Exploatarea
fadinţp felul cum s-a desfufumt pri Hunedoara MENŢIUNI : Formaţia dconişli oi căminului cultural din LOCUL I : Munleanu Teodor — catului labricii „Sebeşul" din Sebeş; MENŢIUNI : Orchestra dc muzică minieră Barza ctc. fao repartizarea a-
ma etapă a concursului, a aprobat de dansuri a căminului culturoi d‘ n Băieşii, raionul Haţeg. vioară, Orăştie. LOCUL II : lovlev corul Clubului din Cugir şl U.M.C, uşoară a fabricii „Sebeşul" — Sebeş; cesleia la fiecare abonai şi le reco
clarificarea formaţiilor ţi a dezbătut Strcmt. raionul Alba; formaţia de Case de cultură Alexandru — vioară, Hunedoara. Zlalna. MENŢIUNE: Corul sindica orchestra de mu2ică populară a clu mandă să citească, să studieze artico
planul dc măsuri pentru cea dc-a dansuri a căminului cultural din Su LOCUL I : Taraful casei raionale SOLIŞTI DANSATORI : tului sanitar, Piclişa, raionul Haţeg. bului din Teliuc; orcheslra ce mu lele şi materialele publicate. Secreta
doua clapă ti concursul ni. Comisia a lighele. raionul llia ; formalia ri e de cultură din Orăstie. LOCUL 11 : FANFARE: zică populară a clubului din Deva. rii multor oganiza|i» de bază P M R.
aprobat, urmutouren clasificare a fnr. dansuri a căminului cultural din Taraful casei raionale de cultură din Cămine culturale LOCUL 1 : Fanfara clubului mun SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI : folosesc ailicolcle publicate la instrui
mafiilor artistice cmc nu participat, Acmann, raionul Orăştie. Alba lulia. LOCUL III: Taraful ca T.OCUL l ; Ghişoin Nuolae şt Ml* citoresc Gurabarza. LOCUL II : Fan LOCUL I : Oprea Constantin — rile lunare cc le fao cn agitatorii.
la faza regională. Case de cultură sei raionale dc cultură din Haţeg. clea Iacob, Cioara, raionul Orăşlie. fara clubului din Vulcan şi- fanfara saxofon, clubul din Teliuc ;* LOCUL „Carnetul agitatorului- nr. 8 a apă
LOCUL 1 i Formaţia do dansuri MENŢIUNE: Taraful casei raionale LOCUL 11: Snnrlru Nicolae, Cristur. clubului din Cugir. LOCUL IU i II : Stăncălie Cornel — fluier, clubul rut In ziua de 15 august. El a foH
Aşezăm inie culturale a casei dc cultura din raionul Oraş-, de cultură din Ilia. oraşul Deva. LOCUL III : Popa loan Fanfara clubului muncitoresc din Si- I. C. Ş. H. şi Titl Bobeam» •— acor expediat spre difuzare la ţoale orga
lie, LOCUL 11 : Formaţia de dansuri SOLIŞTI VOCALI: şl Bunganzan loan, Draşov, raionul tneria. 'MENŢIUNE: Fanfara dubu- nele şi organizaţiile de partid in 4-
PORMAŢ1I CORAI.E: a casei de. cultură din raionul I Tul. Cămine culturale Sebeş; Tgdcn Alexandru .şi Ursu- ;lui din Ghclar. deon, clubul din Cugir. LOCUL III: cocaşi zi. Din păcate, acest număr al
Cămine culturale BRIGĂZI ARTISTICE DE ACI- LOCUL I i Trifan Viorica, cămi lescu Ion, Cerbia, raionul Ilia. ORCHESTRE SEMISIMFONICE : Grupul de chilarişli dc la clubul din carnetului n-a ajuns Insa la unii abo
LOCUL 1 : Corul căminului cul T A ŢII:: nul cultural din Cimpa, oraşul re LOCUL II : Orchestra semisimfo- Petroşani; guinletul de la clubul naţi nici pînă astăzi. La S M T. Miercu
Vasile
C.S.H. MENŢIUNI ;
Uobaru
tural din Poiana, raionul Sebeş. LO Cămine culturale gional Petroşani; Ţatu Aurel, cămi Cooperative ;nîcă a clubului C.S.H. şl a clubu rea de exemplu, numeroase exemplare
CUL II : Corul căminului cultural LOCUL 1 : Rrigadcţ nrtisllcă dc meşteşugăreşti lui din Petroşani. şi Me2ci Gheorghe — clarinet, din „Carnetul agitatorului" nr. 8 zuo
din Dohra, raionul Ilia ; corul că agitaţie a căminului cultural din nul cultural din Singătin raionul OPERETA: U.M.C Zlatna ; Bujorcanu losif — şi in prezent nedifuzalc. Ele sc gă
Sobeş. LOCUL 11 : Macin Aurel, că
minului cultural din Romos, raionul brănişca, raionul Ilia. LOCUL II : minul cultural din Vata, raionul FORMAŢII DE DANSURI : LOCUL 1 Opereta „V ini de li- saxofon, EM, Muncelul Mic. tesc pe birou! tovarăşului Aron Cră
Orăşlic ; corul căminului cultural Brigada artistică de agitaţie a Că- Prad? Opreau Rodiră, căminul cul LOCUL I ; Formaţia de dansuri a bertate" — elubuJ muncitoresc din SOLIŞTI VOCALI : cii.n. locţiitor al secretarului organi
(lin Sard, raionul Alba. LOCUL III : minulni cultural din C'impa, oraşul tural din Poiana, raionul Sebeş- LO cooperativei .,Retezatul" — Ha|cg Petrila. LOCUL I : Rădoi Dumitru, clubul zaţiei de bază P.M R. din această uni
Corni căminului cultural din Raia Petroşani ; brigada artistică de agi CUL UI : Cismaş Domnico. căminul LOCUL II : Formaţia rle dansuri a FORMAŢII DE DANSURI: sindicalelor din Deva şi Rusan Vic tate. Sc pune întrebarea : înseamnă
de Ci iş, raionul Prad ; corul cămi taţie a căminului cultural din Clinic, cultural din Ccrbia, raionul Ilia ; cooperativei „Drum nou" — Hun»- LOCUL I: Formaţia dc dansuri a toria, clubul din Cugir. LOCUL II : zccasla răspundere pentru Îndeplini
nului cultural din R.iii'şli, raionul raionul Sebeş. LOCUL III : Pngada Pfinea Rodica, căminul cultural din doară. LOCUL 111 : Formaţia de dan C.S.H. LOCUL II : Formaţia de dan Dumitru Măria, I.C.S.H., Jecan Ana
Haţeg. MENŢIUNI : Corul căminu artistică de agitaţie a căminului cul Luncoiul de Jos. raionul Brud. MEN suri a cooperativei „Jiul" — Petro suri a clubului I.C.S.H. şi clubului şi Neamţu Aurelia, clubul din Te rea obligaţiei ce o avea tovarăşul
lui cultural din Sintandrci, oraşul tural din Vuitul de dos, raional ŢIUNE : Trifu Ion, căminul cultu şani. din Cugir. LOCUL III : Formaţia dc liuc; Va.<s Aurica si Aros Rodica, Aron Crăciun dc a difuza abonaţilor
Deva. Alba. MENŢIUNE: brigada artistică ral din Cristnr, oraşul regional BRIGĂZI ARTISTICE DE AGI dansuri a clubului din Lupeni. MEN clubul din Deva ; Suvamă Emilia, fn minimum de timp publicaţia „Cor-
Case dc cultură rle agitaţie a căminului cultural din Deva ; Vlnd Mircca, căminul cul TAŢIE : ŢIUNE: Formalia de dansuri a clu clubul Ui 14 Simeria. LOCUL III : Fo- rutul agitatorului"? Cl şi a găsit
LOCUL 1 : Corul cus'ci de cultură Uăita, raionul Brad tural din Vata, raionul Prad. I OCUL I : Brigada artistică dc agi bului muncitoresa din Simeria. dor Rodica, clubul Aninoasa ? A!- scuze: poşta-t vinovata Pachetul cu
această publicaţie ne a sosit lirziu I
din raionul Sebeş; corul casei de Case de cultură Case de cultură taţie a cooperativei „Solidaritatea" SOLIŞTI DANSATORI : dca loan, fabrica „Sebeşul" ; Ispas Acest lucru ar trebui cercetat. Nedi-
cultură din raionul Haţeg. LO LOCUL II : Brigada artistică (le LOCUL 1 : Bende Elisabela, casa — Deva LOCUL 11 : Brigada artis LOCUL I; Oros Liviu, Wurm Margareta, E M. Uricani ; Fufezan
CUL II : Corul casei do cultură din argintie a casei de cultură din rn- raională de cultură din Orăştie ; tica de agitaţie a cooperalivci „M u Eduard. Bodi Petru — clubul, din Maria, clubul din Teliuc i Sînpc- fuzarea acestei publicaţii la timp es
raionul Alba I.OCUL III : Corni ca ionul Haţeg LOCUL III: Prigada Voicu Ana, casa raională de cultu reşul" — Alba lulia. LOCUL III : Deva,- LOCUL II: Poslelnicu Ştefan treanu Viorica, clubul din Gnra- te de nclolerat.
sei rle cultură din raionul Prad ; co artistică de agiln|ie a casei ele cul- ră din Haţeg. LOCUL II : Romoşan Brigada artistică de agitaţie a coo — fabrica chimică Orăşlie ; LOCUL barza ; Crăciuneec Tiraîau, olubul Este de dorit ca cei vinovaţi de tn-
tul casei de cultură din raionul lua. tură din raionul Orăşlie. Anula, casa raională de cultură din perativei „Drum nou" — ITu nedou- III : Haiduc Teodor — Uzina „V ic din Simeria. MENŢIUNI : Stanciu tlrzierea nedifuzării acestui numur al
EAMPARE PORMAŢII INSTRUMENTALE Orăşlie ; Tleşeriu Silviu, Laopp Kurt, ra ; brigada artistică de agilalie a toria" Călan. Rodica. I C.S.H, ; Medrea Rusalii», cornelului agitatorului la abonaţii de
LOCUL II: Fanfara căminului nd- Cămine culturale Crişnr.ac Slefan, Kcnei Walter, Sa- cooperativei „Retezatul" — Haţeg. BRIGĂZI ARTISTICE DE AGI S M.T. Dobra ; Gheorghiu M arii. la SM T. Miercurea să fie serios
t n ral din ApoWlu! de Sus, raionul LOCUL 1 : Taraful căminului Clll- lapi Constantin, Dragomir loan, Doca SOLIŞTI VOCALI : TAŢIE : 1 G O. Alba. tiaşi la răspundere.
Sebeş. (ural din Vata, raionul Prad. LO- Constantin, Chiria Puin — dublu LOCUL 1 : Plsoarcă Trandafir, LOCUL I ; Brigada artistică de ic
FORMAŢII UF DANSURI POPU CUL II : Formaţia de tulnicarc a quarte.t, casa raională do cultură cooperativa „Moţul" din Brad. IO- agitaţie a laminorului de 450 mm. In afară dc cele de mat sus. s-au Redacţia ziarulu nostru aşteaptă răs
LARE Şt DANSURI CT) SUBIECT căminului cultural din Pnlzoşti r .1- din Sebeş. LOCUL IU : Uican Mi- CUL 11 : Marca Ecaterina, coopera- a C.S.H. LOCUL II : Brigada artis mai acordat premii speciale fanfarei puns de la Corni telul raional Sebeş .il
Cămine culturale ionul Brad; lotmatia de fluieraşi a hai si Boldea T-lorontina, casa ra tiva „Jiul" din Petrosani; Pctres- tică dc agitaţie a sindicatului mi dc copii a sindicatului dc la fabrica P M R. şi organizaţia rle bază P.MR.
T.OCUL I : Formaţia de dansuri a căminului cultural din $ugnq, ra ională de cultură din Brad. MEN ru Cristma, cooperativa „Solidari nier de la EM Uriconi şi a sindi de hîrtie din Retrcfti ft solifldor vo de la S.M.T Miercurea, asupra mă-
căminului cultural din Păucineşll, ionul Sebeş. LOCUL IU : Taraful că- ŢIUNI : Sirghi Ana, casa de enltură tatea" din Deva; Lăpădus Elena, catului sanitar Piclişa ; Brigada ar cali Scărlătoiu Nicolae dc la clubul suiilor luate In această pnvinlă.
raionul Haţeg LOCUL I I : Formaţia mlnului cultural din Geojgiti, raio- din Hunedoara ; Iancu Mariana, casa cooperativa „Mureşul" Alba lulia. tistică a E M. Muncel; LOCUL III i din Petrofani fi Carnet Francisc de
de dansuri a căminului cultural din nul O/ăştic. MENŢIUNE i Form ia raională de cultură din Orăştie. „ LOCUL 1111 Dan Fiuta. cooperativa Brigăzile aitislice dc la T.R.C.H; la clubul din Cugir< a A. LINES CU