Page 67 - 1963-09
P. 67
Nr. 2713
P af. 4
La conferinja de la Casa Albă
ULTIMLLf $TlOl * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI » ULTIMELE ŞTlftl a ULTIMELE $Tffîl
Opinii în favoarea lărgirii
comerfdui cu ţările socialiste
WASHINGTON 19 (Agerpres). a subliniat că este deosebit de seto*
La 18 septembrie )a Washingion nilicaliv (aptul că „cercurile ameri
s-aii încheiat lucrările conferinţei cane dc afaceri au spus in prezent
Iniţiale de Casa Albă. consacrată ceea ce nu au spus in urmă cu un
problemelor dezvoltării comerţului an, si anume că este cazul să fie
exlerior al Statelor Unite. La confe reexaminată politica comercială fală
l^csitmea Adunării Generale a O.N.U. Produsele R.P. Romîne elogiate rinţă au participat preşedintele Ke- do ţările socialiste", Hodges a deda-,
rat că guvernul
are o atitudine
nncdy, membri ai guvernului SU.A,
— Cuvîntul lui M.Haşeganu în Comitetul General — la Tîrgul de la Izmir precum si un număr de aproximativ „cxlrcm de serioasă" fald de această
400 de oameni de afaceri americani. propunere, arălînd că In condiţiile ac
NEW YORK 19 (Agerprw) — Co- cată In mod abuziv de a-şl ocupa lo părerea că această Organizaţie nu La propunerea reprezentanţilor cercu tualei situaţii inlernalionale „o ase*»,
respondentă specială : cul ce 1 se cuvine in această Orga este singurul instrument de colabo ANKARA 19 (Agerpres). — constructoare de ma}ini din R. P, rilor industriale, conferinţa a adoptat menea reexaminare este necesară şiiţ
După şedinţa Comitetului General nizaţie, aduce grave prejudicii presti rare internaţională şi că ea nu înlo In cadrul 'firgului Iniei naţional Romină, iar ziarul „Egc Ekspres* o recomandare in care se arată că „da- guvernul va Irehni să o facă". Fără-
el Adunării Generale O.N.U , care a giului si c/icacilălii Naţiunilor Unite. cuieşte politica externă naţională si cure s-a deschis la Izmir ţ'fur publică un articol despre dezvol lorilâ situaţiei internaţionale schim să anticipeze asupra atitudinii pe ca
re guvernul american ar putea-o a-
Zăcui recomandări cu privire la În Este timpul să se pună capăt acestei tratativele bilaterale dintre state. da), pavilionul R, P. Romine se. tarea industriei chimice din tara bate", conferinţa recomandă ca guver vea in această problemă. ministrul
scrierea problemelor pe ordinea de ilegalităţi, să se înlăture obstacolele Pe dc alin parte, în discursul sân. bucură dc succes, fiind vizitai de noastră. Ziarul „Yeni Ekonomi" a nul american „să studieze in ce mă comerţului S. U. A. a fost de părere*
zi. Adunarea Generală a O.N.U. a în care Împiedică organizaţia să fie in Pearson s-a pronunţat Împotriva mă nume roii oameni de afaceri din publicai un articol intitulat „Nou sură Statele Unile vor puica lărgi potrivit agenţiei France Presse, <3
cepui joi lucrările propriu-zisc. In du- tr-adevăr un centru de coordonare a surilor de excludere din O.N.U. a Turcia, precum si din alic (ari. tăţi economice m mine fii" in care schimburile lor comerciale cu ţările „recomandarea conferinţei cu privire
^ă-aminza de 18 septembrie, Comite eforturilor naţiunilor in vederea rea anumitor ţări a căror politică este In presa furcă au apărui arti se referă la stadiul si perspective socialiste".
tul General a trecut la repartizarea lizării scopurilor si principiilor Car apreciată de alte state membre ca cole. si reportaje rare subliniază le schimburilor comerciale dintre Referindu-se Ia desfăşurarea lucră Ia lărgirea exporturilor tn ţările so
problemelor spre discutarea în diferi tei O N U .". fiind condamnabilă. Prin această de dezvoltarea economiei R■ P Ko- R. P Romină si 'furda. rilor conferinţei, care a discutat as cialiste va avea o oarecare greutate
tele comitete ale Adunării Generale M. Haşeganu s-a pronunţat împo claraţie, scrie agenţia Associated minr Ziaml „Puar", prezenlind In cartea de aur a pavilionului pecte multiple ale dezvoltării comer asupra holărînlor noastre". In acelaşi
O.N U. S-a, hotărî! ca punctul intitu triva înscrierii pe ordinea de y.i a Press, vorbitorul s-a referit In Repu diferite aspecte ale Pavilionului se un marc număr de vizitatori an ţului exterior al SU.A. coresponden timp însă. Hodges a subliniat că nici
lat „violarea9 dreptului omului tn Viet prohlemci Coreei, subliniind că gu referă in special la „dezvoltarea aprecia!, elogios calitatea si pre participanţii la conferinţă, nici gu
namul de sud", care a fost propus să vernul R. P. Romîne a sprijinit întot blica Sud-Africană a căi ei excludere in R P Rnmxnă a unei modern* zentarea exponatelor rominesli, cx- tul din Washington r?l agenţiei France
J:e înscris pe ordinea de zi de 15 deauna năzuinţa poporului coreean din organizaţia internaţională a fost industrii a construcţiilor de mă primind.u-si totodată dorinţa de in- Presse scrie că „problema comerţului vernul. nu au tn vedere o relaxare
tă.*i afro-asialice, să fie discutat direct pentru unificarea tării pe cale paşnică, cerute de mei multe ţări membre. lini" si la relaţiile comerciale ro- între Statele Unile si ţările din Eu a interdicţiei pentru exportul „măr
In plenara Adunării Generale, tără fără vreo intervenţie dinafară. In A luat apoi cuvîntul A. A. Gro- mîno-turec. Ziarul „Ticarcl" pu lensificare a relaţiilor economice fi ropa de răsărit a fost una din temele furilor strategice".
a mai fi dezbătut de alte comitete. A- ceea ce priveşte problema invitării blică un articol despre industria culturale dintre cele două tari care a retinut cel mal mult atenţia Locţiitorul liderului majorităţii din
ceastă procedură urmează să fie ra unui observator al Vietnamului de mîko,. ministrul afacerilor externe al Senatul American. Hubert. Humphrev,
tificată de Adunarea Generală. Co sud la dezbaterile Adunării Generale Uniunii Sovietice. oamenilor de afaceri americani".
mitetul General a refuzat să invite un ONU., M Haşeganu a declarat că Ne^uXIatele Lulnd cuvîntul în cadrul unei con s-a pronunţai, de asemenea, pentru
ehservator a! Vietnamului de 6ud la „nu există nici o bază pentru o ase ferinţe de presă tinută după termi „o revizuire îndrăzneală" a politicit
dezbateri, lăstnd la latitudinea Adu menea invitaţie". Lucrările Conferinţei Uniunii Interparlamentare alegerilor din Iran narea lucrărilor conferinţei, minis comerciale a S.U.A. fată de ţările so
nării Generale hotărirea de a adresa trul comerţului S U.A., Lutber Hodges, cialisto.
o asemenea Invitaţie, dacă va consi TEHERAN 10 (Agerpres), —
dera necesar. BELGRAD 19 (Agerpres). — tul romin cu privire la transforma Rezultatele preliminare ale alege
NEW YORK 19 (Agerpreaţ.-
După cum s-a mai anuntat, în ca Tn cadrul dezbaterilor generale ale La cea de-a 52-a conferinţă a Uni rea regiunii Balcanilor Intr-o zonă rilor pentru cele două camere ale Ce se ascunde în spatele cererii
au
care
Parlamentului
Iranului
drul discuţiilor din Comitetul Genera! Adunării Generale a O.N.U. din ziua unii Interparlamentare au avut |oe a păcii, liberă de arma nucleară, tn avut loc U 17 septembrie, arată că
încheiere reprezentantul R. P. Ra*
privind recomandarea pentru înscrie rle 19 septembrie, a luat cuvîntul mi discuţii In legătură cu raportul si mine a subliniat că este de datoria Partidul prorruvernaroenUI „Uniu de a fi menţinute trupele O.N.U. în Congo
rea pe ordinea de zi o sesiunii a u- nistrul afacerilor externe a! Brazi proiectul de rezoluţie în problema Uniunii Interparlamentare, a tutu nea Naţională" h obţinut majorita
salvgardării păcii. Lulnd cuvîntul In
tvji număr de probleme printre care: liei. Joao Augusto de Arauja Cas- cadrul acestor discuţii, acad. M i ror grupărilor parlamentare naţio tea absolută atit In Senat cft st In De altfel o importantă parte a
dezarmarea generată si totală. în tro. EI a subliniat în discursul său hail Ralea. conducătorul delegaţiei nale să acţioneze pentru ca toate NEW YORFC 19 (Agerpres), — membrilor O N U ,, intre care nume
cetarea experienţelor nucleare, si că problema dezarmării se numără romine. a subliniat rolul care tre guvernele să colaboreze. în cadrul Medjills. Din cet 60 de membri al Puterile occidentale depun tn ul roase ţări africane, consideră că
tuaţia In legătură cu îndeplinirea De alături de problema dezvoltării eco buie să revină Organizaţiei Naţiu O.N.U. ca si In afara acestei Orga Senatului, numai 30 au fost desem tima vreme eforturi susţinute pen operaţiunile O N U In Congo tre
tru a determina O NU. să menţină
claraţiei cu privire la acordarea in nomice sî decolonizării, printre cele nilor Unite in opera de menţinere nizaţii. pentru a promova statorni naţi prin alegeri, ceilalţi 30 urmînd buie să ia slirsil şi să se lase po
dependentei ţărilor si popoarelor co mai importante ale contemporaneită si consolidare a păcii. cirea unei păci durabile in lume a ft numiţi de $ah. In Medjills au forţele sale in Congo Agenţia Reu- porului congelez !nsu$i sarcina de
ter relatează că Statele Unite. Ma
loniale, crearea unei -zone dcnucleari- ţii. In legătură cu aceasta,' vorbitorul Referindu-se la crearea zonelor Tot tn cadrul conferinţei Uniuni» fost. de asemenea, aleşi citlva de* rea Britanic şl Belgia examinează a-si rezolva problemele sale inter*
2ete In America Latină ele, a luat cu a exprimat sprijinul acordat de tara denuclearizale ca un prim pas spre Interparlamentare. in după-amiaza putali independenţi. Pentru prima în prezent un plan care prevede ne Secretarul general al O N U .;
vinte! el reprezentantul permanent sa Tratatului de la Moscova cu pri soluţionarea problemei dezarmării, zilei de 18 septembrie a avut loc acoperirea de către aceste ţări a U Thant a anuntat că va continua
el R. P. Romîne la O NU., Mihail vire la interzicerea parţială a ex acad. M. Ralea a spus: „R P. Ro şedinţa consiliului interparlamentar dată (n istoria Iranului femeile au cheltuielilor provenite din menţine aplicarea planului de retragere pînă
Haşeganu. preşedinte al Comitetului perienţelor nucleare, cerlnd tn ace mînă acordă o atentie deosebită în La această şedinţă au luat parte din luat parte la vot, iar patru femei rea tn Oongo a unor forte armate la sfîrşitu! acestui an a trupelor
Politic Speri al. laşi timp adoptarea unor măsuri con ţelegerilor De plan regional, Inclu partea R P. Romine deputaţii M au fost alese deputate în parla ale O N U . cu un efectiv de 2.0^0 ON U. din Congo.
Tn legătură eu recomandarea ca pe crete pentru lărgirea acestui acord de siv acordurilor cu privire la crea Ralea $1 Barbu Solomo.n. memhri ai ment. Principalul partid de opoziţie «au 3000 de oameni, cel puţin In
ordinea de zi să fie inclusă proble Interzicere a experienţelor nucleare. consiliului. S-a holărll cu acest pri „Frontul National", ca sl alte gru primele sase lunî ele anului viitor.
ma situaţiei din Rhodesia de sud, M. Ministrul brazilian a Invitat subco rea de zone denudearizate in Eu lej ea reuniunea de primăvară din pări care se opun politicii actuale Se ştie că puterile occidentale Feşîe e*freni de rar
Haşeganu a 6pus» „Considerăm ne mitetul penlru interzicerea experien ropa, Africa sau in alte părţi ale sini interesate in menţinerea forţe
cesar ca problemei Rhodesiei de sud ţelor nucleare al Comitetului celor lumii, considerlnd că realizarea unor anul 1964 a Uniunii Interparla a Iranului, au boicotat alegerile con- lor O.N.U. tn Congo, in spatele şi MOSCOVA 19 (Agerpres). —
să I 6e acorde o atentie sporită in a- 18 state pentru dezarmare să încea asemenea măsuri ar constitui o con mentare să aibă loc la Lucerna (El slderiiulu-le nedemocratice. prin intermediul cărora ele şi-au Cerrctind depresiunea dintre insu
cest an. depunîndu-se toate efortu pă nelntîrziat examinarea posibilită tribuţie substanţială la cauza de veţia) Cea de-a 53-a conferinţă a promovat adesea propriile lor inte lele Curilc fi Kmnciatka din Oceanul
rile pentru a veni în sprijinul popu ţilor de a se ajunge treptat la un zarmării”. Tn acest sens, vorbitorul Uniunii Interparlamentare va avea rese. Pentru a justifica eforturile Pacific, oamenii dc ştiinţă sovietici
laţiei africane din acest teritoriu, tn loc in anul 1964 la Copenhaga, pe care le depun pentru menţine au descoperit un pefte extrem de
interesul păcii $i llnişlei în Africa, si acord cu privire la Interzicerea totală a amintit de propunerea guverna* In Nigeria a fosf adepfafă rea trupelor O N U. In Congo, aces rar. lipsit dc solzi ft cu ochii de mă
în lumea întreagă". Subliniind că de a experienţelor nucleare. Arauja te puteri invocă lasă cu toiul alte rimea unui ac cu gămălie.
legaţia romînă se pronunlă cu consec Castro a anuntat de asemenea, că noua eonsfituţie motive, printre care perspectivele In cea mai adincă depresiune din
unei înrăutăţiri a situaţiei din Ka-
ventă pentru lichidarea grabnică sl Oceanul Pacific, depresiunea din re
Brazilia, Bolivia, Chile, Ecuadorul sl LAGOS 19 (Agerpres). — tanga. Asemenea perspective exis
definitivă a rinduielilor colonialiste, Un comunicat al Frontului Naţional tă intr-adevăr si agenţia Rculer ci giunea insulelor Mariane (11.034 me
Mexicul Ist vor continua eforturile Parlamentul Nigeriei a adoptat
reprezentantul R. P. Romine a decla tează ştiri potrivit cărora 4.U00 dc tri) a fost descoperit aşa-numitul pes
pentru a se ajunge la un acord una do Eliberare din Vietnamul de sud noua constitutio a larii. Această
rat că sprijină propunerea ca această (oşti membri ai jandarmeriei ka- te electric, cu un „proiectorsituM
nim care să prevadă denuclearizarea constituţie prevede că de )a 1 oc tangheze sînt instruiţi în junglă in
problemă să rămină pe ordinea de zl deasupra capului. Sub acest proiector
Americii Latine. In încheierea cuvln- namul de sud, cu privire la situaţia tombrie Nigeria încetează dc a mai apropiere de graniţa cu Rhodesia
a sesiunii. SA1GON 19 (Agerpres). se află un fel de cirlig cu care pes*
târii sale Araujo Castro s-a pronun Agenţia de presă „Eliberarea* a actuală din Vietnamul de sud. ti un dominion englez şi devine re de nord. iar Chombc se pregăteşte
Pronuntîndu-se pentru înscrierea După ce reaminteşte evenimentele să se reîntoarcă In Katanga penlru tele răpitor îfi prinde prada.
ţa! pentru sporirea numărului de dai publicităţii un comunicat al ple publică. In funcţia dc p4eşedinte al
pe odinea de zi a actualei sesiuni a narei Comitetului Central al Frontu care au avut loc in ultima vreme a conduce o nouă acţiune a sere- Recent, la o adincimc de. 2 000 'de
membri nepermanenli al Consiliului Republicii Federale Nigeria a fost eionislilor kalanghezi^împotriva uni
problemei restabilirii drepturilor legi lui National de Eliberare din Viei* In Vietnamul de sud, în comunicai se metri a fost prins uri pefte. care are
de Securitate. . subliniază că singura cale Justă ce desemnat Nnamdi Azikiwe, care a tă Iii Republicii Congo. Este însă
time ale R. P. Chineze la O.N.U. si fost pină în prezent guvernator ge o barbă do îcco ori mai lungă decU
Apoi a luat cuvîntul primul mini trebuie urmată pentru rezolvarea un nonsens să se considere că Bel
pentru discutarea acestei probleme neral al tării. gia ar dori să finanţeze o acţiune corpul.
stru al Canadei, Lester Pearson, care probtemelor pe care le ridică situa
In plenara Adunării Generale, repre $edin|& festivii ţia din această ţară este îndeplinirea Din cei 312 membri ai parlamen împotriva secesiomştilor, care, după
a constatat In discursul 6ău existent»
zentantul R. P. Romîne a dedarat: propunerilor Frontului Naţional de tului în favoarea noii constituţii au cum se ştie. au (ost şi sînt spriji
unei îmbunătăţiri o situaţiei Inter a parlamentului niţi in permanentă de către mono
„Faptul că una din marile puteri fon Eliberare. votat 255 de deputaţi, ceilalţi abli- polurile belgiene interesate In aşa-
nationale, subliniind că această ame finlandez Monezi de argint
datoare ale O.N.U., membră a Con Frontul National de Eliberare cere nîndu-se dc la vot. numita „independentă" a Katangăi,
liorare trebuie continuată prin măsuri concentrarea tuturor eforturilor parti de peste 250 de ani
siliului de Securitate, este împiedi- HELSINKI 19 (Agerpres).
eoncrele. El a sugerat eventuala ex delor politice in direcţia Încetării
La 18 septembrie a avut loe o şe
tindere a sesiunilor ordinare ale Con dinţă festivă a parlamentului fin conltldelor armate şl restabilirii pă LONDRA 19 (Agerpres). —
Acţiuni cu caracter siliului de Securitate pentru ca acest landez, consacrată centenarului aces cii, avlndu-se îu vedere că situaţia Mitinguri şl demonstraţii de masă Dor exploratori englezi care turnau
din această ţară trebuie rezolvată de
organism să se poată ocupa pe în tui organ legislativ al tării. K. Kle- un film documentar în apele Ocea
revendicativ emola, preşedintele parlamentului, a către vietnamezi înşişi, formind un ale greviştilor din Italia nului Pacific pe coasta dc sud a
treaga durată a anului de probleme
rostit o cuvlntare de salut în fata guvern de coaliţie naţională, demo Ceylonului au descoperii un vapor
RIO DE JANEIRO 19 (Agerpres). le politice Importante. Subliniind «a- deputaţilor. La şedinlă . a participat cratic, paşnic şi neutru. ROMA 19 (Agerpres). La Roma a avut loc un miting al
Corespondentul din Rio de Janel- racterul unic al O N U., premierul ca U. X- Kekkonen, preşedintele repu In comunicat este adresată o che Joi, in ullima zi a grevei generale constructorilor, In cadrul căruia a vechi dc peste 2ă0 de ani, încărcat
ro al agenţiei France Presse rela nadian şi-a exprimat, de asemenea, blicii. mare tuturor partidelor, organizaţiilor de 72 ore a constructorilor din intrea* lost afirmată din nou holărîroa fer cu monezi de argint care s-au păs*
tează că In Brazilia se Intensifică de masă, armatei şi tuturor patrioţi ga Italie, au avut loc în toată ţara nu. mă a oamenilor muncii de a continua trat intacte pînă in ziua de azi.
acţiunile cu caracter revendicativ. lor la lupta împotriva dictaturii lui racroase mitinguri şi demonstraţii de lupta pînă ce proprietarii societăţi 0 parte din monezile aduse la su*
Potrivit agenţiei, la 18 septembrie Ngo Dinii Diera, pentru independentă, masă ale greviştilor, al căror număr lor de construcţii vor satisface reven praf aţă au fost donate muzeului ’dvt
funcţionarii de bancă au declarat democraţie, pace şl neutralitate. depăşeşte I milion de persoane. dicările fundamentale ale oamenilor
grevă, a doua In decursul ultime 0 muncii: Îmbunătăţirea situaţiei lor Ceylon iar altele aduse la Londra
lor două săptămînl. şi s-a semnalat materiale şl respectarea drepturilor pentru a face obiectul unor cercetări
încetarea lucrului in rîndurllo mun sindicatelor tu întreprinderi. istorice. Operaţia dc scoatere la su*
citorilor metalurgist! din statul MI- Declaraţiile lui €. Jagan praf aţă a întregii încărcături va dura
nas Gerals. Pe de altă parte, arată Totodată, la Roma s-a deschis
France Presse, se manifestă agita MASCARADA consfătuirea reprezentanţilor sindica cîtcva luni.
ţie In universităţi, unde studentU NEW YORK 19 (Agerpres). — acţiuni rebele în speranţa de a răs telor constructorilor afiliate la cele
Facultăţii de litere din Rio dc Ja- SOCIALĂ La 18 septembrie, primul ministru turna guvernul ales". Referindu-se trei principale centrale sindicale din
neîro continuă să se afle de mai al Guyanei Britanice. Cheddi Ja la şedinţele subcomitetului, el a tară (Confederaţia Generală a Muncit
mult timp în grevă. — ...Şi lată* că, gan, şi liderul opoziţiei din această declarat că, împreună cu liderul din Itall.i, Confederaţia Italiană o Inundaţii
tară, Forbes Burnham, au linul la opoziţiei, Burnham, au fost sfătuiţi
de cînd am Înce New York o conferinţă de presă să reînccapă consultările în vede sindicatelor oamenilor muncii şt Untu.
put să port costu in cursul căreia s-au referit la dis rea creării unui guvern de coaliţie. nea Italiană a Muncii). La această în Spania
3 0 .0 0 0 de muncilor! mul ăsta, nici un cuţii purtate tu problemele referi Subliniind că vina pentru ruperea conslăluire se discută problema noi
toare la situaţia din Guyana brita tratativelor purtate In acest sens lor acţiuni ate oamenilor muncii In MADRID 19 (Agerpres).
în grevă funcţionar n-a m iI nica cu membrii subcomitetului spe revine opoziţiei, Cheddi Jagan, a Inundaţii catastrofale au avut lot
venit la mine să cial O.N.U. Însărcinat cu studierea declarat că el „nu este prea opti apărarea drepturilor lor, ca răspuns in regiunea ’Alicante în sud-cilul
ROMA 19 (Agerpres). — ceară sporirea sa aplicării Declaraţiei cu privire la mist" in (e privesla perspectivele» la poziţia Intransigentă a patronilor. Spaniei. Au fost provocate mari pa-
După cura relatează agenţiile de acordarea independentei ţărilor şi unor noi convorbiri Inlrucit opozl- La 19 septembrie. 30.000 de munci gube in întreaga regiune fi o serie
presă, 30.000 de muncitori de la în lariului. popoarelor coloniale. Primul minis lin se sprijină pe unele puteri din tori de la uzinele chimice apartinind de tabere turistice au fost distrusei
treprinderile celui mai mare mono tru Jagan a declarat că In cele şu-.e afară care nu au înleresul ca Gu- Trustului „Monteeatini" au declarat
pol din industria chimică din Ita scdinle ale subcomitelului, ia care vana brilanicâ să devină ■ Indepen o grevă de 43 orc. Greviştii au for Mai multe persoane au dispărut usr.
lia „Monteeatini" au declarat la 10 t participat, au fost trecute tn re dentă. El a reamintit că Marea mulat o serie de revendicări cu ca numeroase locuinţe au lost, luate de
septembrie o grevă dc 48 de ore vistă posibilităţile ca Guyana bri Britanic a refuzat să-şi respecte pro racter economic. apă.
după ce administraţia a refuzat să 0 tanică să obţină cît mai repede po misiunea de a acorda Independenta
înceapă tratative cu privire la reîn sibil independenta. Iii a adăugat
noirea si semnarea unui nou con că tulburările pelrccute In ultimele acestei colonii folosind ca pretext n r « m s a i
tract colectiv de muncă. luni tn tara sa s au datorat „unor agilaliile politice si tulburările pro
t-lemenkc subversive, sprijinite de vocate in ţara de elemente reac- S. U. A. Oraşul 0 3 :n u v 0 M M I
Statele Unite, care ou desfăşurat tionare. Ploqvenime (stalul 1
Lulsiana) a fost în
Scurte ştiri • Scurte ştiri 9 Scurte ştiri • Scurte ştiri ultimul timp teatrul
Noi măsuri cu caracter segregaţionist în R.S.A. unor puternice de
anliso-
monstraţii
'MOSCOVA. — După cum s-a slăbire a principalei noastre poziţii pierdut viaţa patru copii de culoare gregaţionisie ale
aliat la Moscova, copreşedinţii Con- anticomuniste". După cum relatează ziarul „Piei Vnje JOHAjNNESBURG 19 (Agerpres). Potrivit agenţiei Reuler un tribu populaţiei de cu
lerinfei inlernalionale cu privire Iu Volk", demonstraţia s-a desfăfural Autorităţile rasiste din Republica nal din localitatea Umtata a con loare. La 1 septem- j
Laos — ministru alacerilor externe HUMA. — Vizita cancelarului Atle- sub lozincile • „Protestăm împotriva Sud-Afrîcană au întreprins, tn ulti damnat 48 de africani la închisoare brie au avut loc |
ai U R.S S. si Marii Britanii — au nauer la Roma, care a coincis cu săr asasinării copiilor la Birmingham*, mele zile, noi măsuri cu caracter intre 2 şi 3 ani, aeuzali de partici Incidente violente,
primit din porica Comisiei interna bătorirea celei dc-a 20-n aniversări „Copii de culoare servesc drept ţin segregajionist. După cum subliniază pare la mişcarea de eliberare na după ce politia a ;
ţionale dc supraveghere fi control în a icfirii Italiei din război fi a tre tă". Poliţia i-a împrăştiat pe demons ziarul „Cape Times", anlorilătile din ţională. încercat să împrăş- 1
f.aos ccl dc-nl 20-lea mesaj în legă cerii ei hi coaliţia antihillcristu a tranţi. oraşul Capelown au dat o decizie In noaptea de 17 septembrie, în tie o nouă demon- '
tură cu activitatea desfăşurată de provocat, după cum relatează agen reacţionară- potrivit căreia locuilo- oraşul Johannesburg a fost împuş
O demonstraţie o avut loc. de ase
«ceasta comisie in perioada dintre lu ţia Prunce Presse. nemulţumire in menea, in faţa clădirii Ambasadei hi de culoare nu au dreptul să fo cat de către un alb, preşedintele slratie la carepar-
nile februarie ,u iulie ale anului 190-1 rîndnl populaţiei italiene. Lu 18 sep americane din Plaga. losească mijloacele de transport Comitetului olimpic antirasial din licipau 1000 de per
hi conformitate cu protocolul la tembrie in piaţa „Coloana* din cen destinate albilor. R.S.A., Dennis Brutus. soane. Demonstrnn- î
Declaraţia cu privire la neutralitatea trul Romei, un grup de tineri au or BRAZZAVILLE — Guvernul pro ţii s-au refugiat în- I
Icosului, copreşedinţii sovietic fi en ganizat o demonstraţie de protest vizoriu al Republicii Congo (Brazza- tr-o biserică, care
glez au trimis acest mesaj participan împotriva prezenţei la Roma a lui ville), care a preluat puterea, după Atacuri ale rasiştilor sud-africani a fost pur şt simplu
ţilor la conferinţa dc la Geneva din Jlaus Glnbhe, care îl însoţeşte pe răsturnarea regimului lui Pulberi inundată cu apă din t'Ţ
1962. cancelar ui Adennuer în vizita sa. Ma Yottlou, a anunţai că Ia 8 decem furtunurile de in- ■
nifestanţii purtau pancarte cu inscrip brie va avea loc in întreaga ţară un la adresa O.N.U. cendiu $i apoi cu
NEW y OltK. — inund cuvîntul ţii „Afară cu noziftii din Italia'. In referendum in vederea ahrobării noii K
la Philadelphia (stalul Pcnsyhoniu), tre poliţie fi manifestanţi a ovul loc constituţii. JOHANNESBURG 19 (Agerpres). teze de a mdi exista. El a spus că gazele lacrimogene
Robert Kcnncdy. ministrul justiţiei nl o ciocnire care s-a soldat cu runi- Ministrul de externe al Republi guvernul R.S.A. va examina proble Împrăştiate de poli
S.V.A., o declarat la 13 septembrie rCQ mai mu tor persoane. PSTANBVR. — In seara zilei de cii Sud-Africane. Erior Louw, a lan ma rămînenl sale In O. N. U. „»n ţişti.
„că Statele Vuite vor sulula iniţiati 18 septembrie, la Islanhul fi în loca sat lntr-o cuvintaie rostită ta So- funcţie de circumstanţe". fn foto : O parte
vele oricărei ţări — comunistă sau liAGA. -- Sute de tineri au orga lităţile învecinate n avut loc un cu- merset Ştrand atacuri vehemente Agenţia Associated Press relevă a demonstranţilor
necomunîslâ — menite să îmbunătă nizat in faţa ^ clădirii Consulatului Ifftnut al cânţi ry u se află împotriva O.N.U. si /a declarat că că in R.S.A. se vorbeşte de faptul din Ploqvenime in
american din 'Amsterdam o demons
ţească relaţiile cu S V A .**. „desfiinţarea Organizaţiei Naţiuni că dacă Adunarea Generală O.N.U. u$a bisericii In ca
traţie de protest împotriva exploziei in Mai ea Marmora, la snd-esl de
Robert Kennedy a adăugat insă cu lor Unite ar fl o binecuvîntare pen vacondamna din nou politica de apar re s-au refugia!
unei bombe la o biserică n negrilor Istanbul, S-au înregistrat victime ome
aceasta nu trebuie interpretată ca „o din Birmingham, in urma căreia fi-au neşti. tru Republica Sud-Africană $1 anu theid din această ţară,, guvernul pentru a scăpa dc
sud-african s-ar putea hotărî să pă
atacul politiei.
mite alte ţări”. El a afirmat «ă „nu
răsească organizaţia pentru a evita
este imposibil" ca O.N.U. să Înce posibilitatea, excluderii sale, .
RedSttia “ ail“ ‘QiSl,a!i‘ IiâXUlU‘ ,U< ' '■ l#l9l0B 13 * 15,5' 20 7I' T““ I» « « t a * 1, P.T.TJI » 2G3.32* din fl c o l i t e 1949c - TlparoJ, IntreprLnde^ ra-Deva, 40.065