Page 68 - 1963-09
P. 68
Rr.r»:ooo1a
H u i« '^ oar(* ^ CVil
»BOLCTAfiJ OM TOATB fA filtR . tJ ^rp -V A I
Veşti din munca
nl smlismuliii 2.300 trenuri
ceferiştilor
cu tonaj sporit
Metoda reniorcării 'trenurilor
cu tonaj sporit s-a extins mult
Iu depoul C E R. Petroşani. Nu
mărul mecanicilor fi fochîştî-
lo r care cer rcmorcarca trenu
rilor cu tonaj spoiit a crescut
in ultimul timp Şi rezultatele
Anul XV. Nr. 2716 SIMBATA 21 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani n-au intirziat să se arate Dc
la începutul anului fi piuă in
prezent au fost remorcate 2 300
trenuri cu tonaj sporit, iar to
In centrul preocupărilor — 0 delegaţie a C.C.S. najul remorcat in plus se ri
Respecfînd dică la 410.000 tone. In frun
tea acIiutiii de rcnioicare a tre
termenele îmbunătăţirea calităţii din R.P. Romînă a plecat nurilor cu tonaj spâni s-au si
tuat mecanicii Pătroi Petre,
de execufie în Iugoslavia Kudennn Erane isc, 7 raian Ni-
Muncitorii, tehni cărbunelui eolne, Cismaţ Petie fi al (ii.
cienii fi inginerii din Vineri dimineaţa a părăsit Capitala, I. CRIŞAN
sectorul de investiţii Colectivul Exploatării miniere pentru şist vizibil. Conţinutul de Indreptlndu-se 6pre R. S. F. Iugosla corespondent
S de la E M. Pctrila Uricani a obţinut rezultate fru cenuşă în cărbunele extras de via, o delegaţie a Consiliului Central
desfăşoară o muncă moase în ceea ce priveşte cali colectivul sectorului II, de exem al Sindicalelor din R. P. Romînă. con înainte de termen
susţinută jicnim exc- tatea producţiei atit în luna tre plu, a fost redus cu 2,6 la sută dusă de Isac Martin. preşedintele
E cutarea la timp a lu- cută, cit şi in prima decadă a faţă de norma admisă. Pc în CCS., oare, la invitalia Consiliului Muncitorii depoului de lo
ciăiiior planificate, lunii septembrie. După datele Central al Uniunii Sindicatelor din comotive din 7ciuf ob[in re
hi vederea punerii in treaga mină procentul dc cenu Iugoslavia, va face o vizilâ in lara zultate tot mai frumoase in
S valoare a noi rezerve centralizate la biroul CTC. din şă a fost mai mic cu aproape vecină. muncă. Recent, ei ou reuşit să
dc căi hune Jrndit- C.C.V.J. reiese că prin îmbună 1 Ia sută decît ccl planificat, iar Pe aeroporlul Băneasa, membrii de termine eu două zile înainte
1 cind in viată preve tăţirea calităţii cărbunelui ex ccl al umidităţii din cărbune legatei au fost conduşi He Vasile de termenul planificai repa
derile jilanului M l O, tras în luna august, minerii din cu 0.3 la sută mai mic. Musai, vicepreşedinte al CCS., C.h. rarea plăcii turnante a 'depou
colectivul acestui sec Uricani au primit bonificaţii In întrecerea peni iu conti Pele, adjunct al ministrului afaceri lui dc locomotive. Pentru aceas
tor a sporit produc echivalente cu valoarea a peste nua îmbunătăţire a calităţii căr lor externe, de activişti ai sindica tă lucrare multe piese aii fost
tivitatea muncii, rcu- 400 lone de cărbune Obţinerea bunclui la mina Uricani, rezul telor. confecţionată din mulcrial re
$ nrască planul valoric acestui rezultat este urmarea tate deosebite au obţinut brigă Au foM de fală Arso M ilalovirl. economie de 4.011 lei.
cuperabil, ceea ce a dus la o
indcpli-
find
să-fi
al lucrărilor de in unei largi munci polilicc de zile minerilor Constantin Rudic, ambasadorul R S. P. Iugoslavia In Pe lingă scurtarea duratei
R. P. Romină, şi membri ai amba
T vestiţii in proporţie masă desfăşura- -------------------- ------------------- Gavrilă Pop, Vic sadei reparaţiilor fi îmbunătăţirea ca
f de 1.11 I la sută. iar te în rîndul mi Din e x p e rie n ţa tor Cîrciumaru, ★ lităţii Iot, colectivul depoului
de locomotive din 7 eiuş acordă
filonul Iu cxcuvări dc
noi galerii, exprimat. nerilor, a măsu colectivului m inei Alexandru Pînza- In aceeaşi zi. deleqatia a sosit la o mare atenţie întreţinerii fi
E iu nu li i liniai i su rilor tehnico-or- ru. Stan Maftei, Relgrad controlului tuturor instalaţiilor.
La aerodrom delegaţia a losl sa
paţi a fost depăşit ganizatorice lua Uricani Gheorghe Mischie lutată dp Svetozar Vukmanovici. Printre muncitorii care fi-au
cu IS.'i Inocente te pentru conţi- ” şt alţii. adus o contribuie însemnată
preşedintele Consiliului Central al
f Printre lucrurile im nua îmbunătăţire a calităţii pro Un sprijin preţios în acţiunea Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, h obţinerea succeselor de mai
portante executate in ducţiei. de îmbunătăţire a calităţii îl pri sus se numără strungarul Lo-
primele S luni ale a- mesc minerii din partea echipe si dp alli conducători ai Uniunii gbin Elor ea. instalatorul Nieo-
sindicatelor din iugoslavia.
crslui nn sini cele In consfătuirile de producţie lae Coîcft electricianul Mir cea
prevăzute Iu orizon ţinuie pe sectoare şi exploata lor de control asupra calităţii (Agerpres). Moldovan, lacăt ii fii 'Avram Du
tul XIV, lucrări care re, în articolele publicate la ga producţiei, care sesizează ope mitru, Jrifu Virgil fi alţii.
au fi fast date in ex zeta dc perete a minei, minerii rativ orice abatere şi propun V. ST R FM TAN
ploatare. De asemenea, au fost au fost îndemnaţi să acorde o măsurile cuvenite. La punctul Ministerul corespondent
pregătita fi dote in exploatare marc alenţie calităţii cărbunelui, de control de la culbutor, de
Imul urile de lucru dc pe stra deslăşurind întrecerea sub lozin exemplu, cind sint găsite in va- Invoţămintului
turile suhfiri din sectorul I, gonetele ile cărbune cantităţi Pregătiri
precum fi alte I ronţ uri din ca „Nici un vagonet dc cărbune mari de şist, sint invitaţi aici comunicâ :
sectoarele II, III fi IV, cum rebutat pentru şist vizibil". Va E. M. Barza. Minereul, in drumul săli spre uzina de preparare, pentru iarnă
sint electrificarea sectorului gonetarilor li s-a trasat sarcina şefii brigăzilor care n-au făcut Ministerul Invătămintului aduce Foto : S. TRUŢA
I I I , conducta de apă potabilă ca la sfirşitui fiecărui schimb bine alegerea şistului din căr la cunoştinţa celor Interesaţi că la Colectivele reviziilor de va
din orizontul A / / să arale maistrului miner din bune. Cu acest prilej li se arată 12 octombrie a c. va avea loc goane din Sirneria-lriaj, Simc-
D IONAŞCU schimbul respectiv canlitatea de ce pagube aduce întregului co concurs de admitere la cursurile Planul de colectare ria-călatori, ‘Alba fulia. Subcc-
corespondent şist vizibil aleasă din cărbunele lectiv cărbunele cu şist pe care-l fără frecvenţă de la următoarele tate, Călan-Boi fi Peftif, au
facultăli :
început încă din prima zi a
ce Iau încărcat în vagonete. In dau. Totodată ei sint îndrumaţi — Matemalică-mecanică. de li a fierului a fost îndeplinit lunii septembrie pregătirile
Pentru prima oară urma indicaţiilor primite, la fie să îmbrăţişeze iniţiativa privind Universităţile din Bucureşti. Iaşi, pentru iarnă. Pină acum s-nu
care Ioc de muncă, înainte de îmbunătăţirea calităţii cărbune Cluj si Timişoara ; In anul 1963 colectivul nostru organizate acţiuni de muncă verificat fi repaiat instalaţia
în cultură prăbuşire şeful de brigadă, aju lui. Procedeul acesta s-a dove — Ştiinţe juridice, de la Universita avea ca sarcină să colecteze şi patriotică pentru depistarea şi de încălzire a vagoanelor si
tea din la şi: să predea 20 tone fici vechi şi colectarea deşeurilor feroase.
tat de maistru, controlează cu dit a fi cit se poate de bun. Aşa, ventilele de distribuţie, s-a fă
Colectiviffii din satul 'Aurel — Filologie (secţia limba si lite 3 tone funtă. De la începutul Pină la începutul aceslei luni
Vlaicu, raionul Orăştie, mani- atenţie dacă poditura este bine de pildă, minerii sectorului I, ratura romină). de la Universitatea anului, această cantitate a fost la Fabrica „Vidra" din Orăştie cut aprovizionarea in întregime
cu acumulatorii necesari pen
lestă o preocupare crcscinda făcută, pentru a nu permite tre care înainte trimiteau la supra din Cluj? tru perioada de iarnă. De ase
pentru găsirea unor noi căi de — Matematică, de la institutele împărţită proporţional pe luni au fost colectate şi predate menea. pină în prezent. au
sporire a veniturilor băucfti cerea sterilului prin ea. Acolo faţă cărbune amestecat cu mult pedagogice de 3 ani din Bucureşti. şi trimestre. Pe parcurs, din ini 21.3 lone fier vechi şi 7,9 tone fost etanfnte 93 vagoane de
Astfel, de curind, ei au hotă- unde exislă condiţii, exploata şist, acum dau cărbune curai. Baia-Mare. Braşov-, Cluj, Calaţi. ţiativa organizaţiei de parlid şi fontă. linie normală si 12 vagoane
rit. să planteze cu căpşuni o su rea cărbunelui din stratele cu După cum s-a văzut, acolo Iaşi, Timişoara ; V. IOAN pentru linia îngustă Alba Ju-
prafaţă dc două hectare In a- — Ştiinţe naturale si aqricole. de a comitetului U.T.M., au fost corespondent lia—Zlatna.
rest scop piuă iu prezent au intercalaţii de steril se face se unde s-a acordat atenţie extin la Institutul pedaqogic de 3 ani din
pregătii, terenul fi nu procurat lectiv. Se puşcă mai întii căr derii acţiunii de îmbunătăţire Constanţa.; Pentru a crea condiţii op
întregul material sndilor. bunele din strat, intercalaţia a calităţii producţiei, rezulta — Filologie (secţia limba si lite C o n ferin ţe pentru fem ei time de lucru agenţilor care
îndată după rezolvarea aces ratura romtnă). de la Institutul pe însoţesc trenurile de marfă,
s-au revizuit fi reparat
120
tor probleme s-a fi trecut la fiind desprinsă cu ciocanul de tele sint semnificative. Iată de dagogici de 3 ani din Constante. Una din preocupările princi educative. In vara acestui an gherete de frină Paralel cu
plontarc. astfel că intr-o sin abataj şi aşezată pe culcuşul ce este necesar ca organizaţiile Pot partiripa la concurs numoi pale ale comisiilor de femei pc au fost ţinute 174 asemenea aceasta s-a trecut, la repara
gură zi s-au fi plantat stolnnii simţului în cutii special pregă de partid, sindicale şi U.T.M, candidalii care se încadrează In pre cartiere şi circumscripţii din conferinţe. Mentă a fi eviden rea vagoanelor Colectivul re
de căpfuni pe o supralafă da vederile Hotârini C C. al P M R. şi Valea Jiului este antrenarea ţiat cercul de citit din cartie viziei de vagoane din Simcria-
0,25 ba De mcnlinuat că a- ti ic. agitatorii din sectoarele produc a Consiliului de Miniştri al Repu călători a controlat, fi pus la
ceastă plantă este introdusă Rezultatul preocupării spori tive să aplice la fiecare loc de blicii Populare Romine nr 1052/1962 gospodinelor la cercurile de ci rul aeroport Petroşani condus punct generatorul electric pen
pentru prima oară in cultură muncă iniţiativa „Nici un va si ale Regulamentului Ministerului tit. La aceste cercuri, pe lingă de Iov. Muia Cimpeanu, din tru încărcat acumulatori fi trei
la gospodăria de aici. te pentru calitatea producţiei a Invătămintului nr. 1.484/1962 lecturarea unor cărţi şi broşuri circumscripţia 43 Petroşani, con compresnare.
făcut ca în sectoarele I şi II gonet de cărbune rebutat pen înscrierile candidaţilor se tac 'a interesante, sau ţinut şi nume dus de iov. Silvia Cucu, al to
să nu fie rebutat în ultima vre tru şist vizibil". secretariatele facultăţilor pină In roase conferinţe pe teme inter varăşei Zenovia Huruială de la EMIL CREŢU
In contul me nici un vagonet de cărbune C. MATEESCU seara zilei de II octombrie. naţionale, sanitare şi cultural- Vulcan şi altele. corespondent
(Agerpres)
contractului
In afara ailor produse, colec
tivişti» din Pricaz, raionul Orăş-
tie, au contractat cu statul şl Dezbaterea EXISTA CONDIŢII PENTRU
mari canlilAţt de carne, în greu SARCINILOR
tate vie.
Dornici să-şl îndeplinească in cifrelor In cursul anului )964 colectivele de îmbunătăţirea continuă a aprovizionă in unităţile de producţie a micii me
întregime şl la timp obliqatljle muncă din această importantă ramu rii populaţiei cu cantităţi sporite He canizări. pe ridicarea calificării pro ne revin pentru viitorul an şi a ajuns Experienţa a demonstrat că îndepli
la concluzia că acestea sint pe de
faţă de slaf, el au predat pînă de plan pe ră economică a regiunii noastre dis piine, făină, orez, zahăr, ulei, conser fesionale a lucrătorilor, ceea ce a plin realizabile şi că pot fi chiar de nirea ritmică a sarcinilor de plan în
la începutul lunii septembrie in pune de însemnate rezerve care, va ve şi preparate din carne, brînzetnri. influenţai pozitiv creşterea producti păşite. Pe baza acestor analize, noi toate domeniile de activitate ale coo
contul contractului 3 500 kg. anul 1964 lorificate raţional, vor asigura în unt, produse zaharoase etc. Numai vităţii muncii. solicităm şă ni se suplimenteze sar peraţiei de consum presupune luarea
carne de porc, in.483 kq. carne deplinirea sarcinilor de plan ce le re In primele 6 luni din arest an. spre Rezultatele amintite, care au marcat cina de plan la achiziţiile de ouă cu unor importante măsuri in vederea
de bovine şl 1.656 kq. carne de vin pentru viitorul an. exemplu, au fost obţinute de la fur o cotitură în activitatea economică şi .30 000 hucă|i. la (ier vechi cu .30.000 pregătirii producţiei penlru perioa
ovine. Livrarea acestor canti nizori, peste prevederile contractuale. financiară a cooperaţiei de conuim kq si cn 300 kq carne dp pasăre in da viitoare. Ţinind seama de acest
lucru, conducerea uniunii regionale
tăţi le-a adus colectiviştilor din Rod al unei intense 45 tone conserve din carne, 132 tone din reqiunea noastră, constituie baza qreulate v i p . iar planul la desfacerea se preocupă încă de pe acum de
Pricaz un venit de peste 122.000 Recent a avut loc o con6fătuire de conserve din legume, 180 tone ulei unor noi şi importante realizări. In cu amănuntul să fie majorat cu crearea tuturor premizeJor necesare
lei lucru a cadrelor de conducere din preocupări comestibil, 336 tone zahăr şt alte perioada care a mai rămas pină la 500000 |eî. îndeplinirii sarcinilor de plan pe a-
G HI ZOIU orqanizatiile si întreprinderile coope produse tn cantităti apreciabile Acesi sfirşitui anului. esie necesar să se
corespondent raţiei de consum din regiunea noas Cu prilejul dezbaterii cifrelor de tapt a contribuit la depăşirea consi intensifice munca în vederea reali „Noi considerăm — a spus la rin- nul 1964 In acest ^cop au fosl sta
tră. In consfătuire s-a analizat situa plan pe anul I964 s-a subliniat că derabilă a sarcinilor de plan la des dul său tov. Gheorghe Jiboteanu. pre bilite măsuri roncrele, care. înfăp
ţia realizării sarcinilor de plan pe datorită efortului depus de lucrătorii zării planului si Ja alli indicatori cmn şedintele ILR.CC. Orăştie — că a- tuite în termenele prevăzute, să ducă
E xp o ziţie cele 8 luni care au trecut din acest cooperaţiei de consum, a intensilică- facerea produselor alimentare *i la sint: desfacerea mărlunlor n°alimen- vem tc*a!e condiţiile penlru a depăşi !a o aprovizionare ritmică cu măr
an, posibilităţile de îndeplinire a rii întrecerii socialiste si a ajuloru- alimentaţia publică lare. arhizitii, prestări servicii către sarrimle de plan pe anul 1064. Ce furi in cantităti st sortimente cores
Oi cilva timp in urmă. in lo planului la toii indicatorii pină la lui primit din partea organizaţiilor de Rezultate deosebite au fost înreai*- populaţie etc la care s au înregistrat rem deci ca sarcinile ce ne revin punzătoare cererii de consum a popu
calul Scolii populare de artă stirsitul anului şi * au dezbătut sar partid, anul acesta in toate unităţile trate şi in celelalte sectoare de acti rămineri in urmă să fie îmbunătăţii* prin majorarea laţiei. )a o mat bună organizare a
din Petroşani e-a deschis o ex cinile de plan ppntru anul 1061. cooperaţiei de consum, munca a fosl vitate Planul la deslacerea lequme- Sarcini mobilizafoare planului la achiziţiile de lequme cu muncii tn dppozilele întreprinderilor
poziţie ce conlme lucrări de Din discuţiile purtate care au con mai bine organizată fapt ce a con lor şi fructelor, 6pre pxemplu. a lost 50 000 kq. la ouă cu 30 000 bucă|i, comerciale n i ridicata, la îmbunătă
pictură, sculptură şi artă apli stituit de fapt o sinteză a analizelor tribuit la ohtinerea unor rezultate realizai în proporlie de 105 la 6iită, Planul pentru anul 1964 prevede iar la circulaţia mărfurilor să se pre ţirea muncii tn sectorul de alimen
cată. Autorii acestora sint ar şi dezbaterilor ce au avut loc la ni economice superioare fată de ace prin reducerea cheltuielilor de cir că volumul desfacerilor atit la pro vadă accelerarea vitezei*4. Ir» acelaşi taţie publică, la realizarea valorică
tişti amatori, elevi al şcolii a- velul uniunilor raionale, a întreprin eaşi perioadă a anului trecui. Astfel, culaţie indicatorii financiari au (ost dusele alimentare cît şi Ia produsele timp. Iov. Gheornhe Jihoteanu s-a si pe produse a planului de achiziţii
mml ile. derilor comerciale inlerraionale Alha la dpsfac«»rea cu amănuntul, volumul îmbunătăţiţi, s-au construit si dat tn nealimenlare, la arhiziln, prestări ser angajat 1n numele colectivului de la producţia industrială şl veqetală
etc
Expoziţia este zilnic vizibila şi Deva. a întreprinderilor comerciale dp mărfuri vindule populaţiei repre folosinţă noi localuri pentru maga vicii către populaţie etc. este mult muncă al Uniunii raionale Orăştie să
An foct de asemenea stabilite mă
cu interes de numeroşi oa- raionale Haţeq şi llrad şi a celor zintă o creştere de 7 la sută Ritmul zine. s-a extins considerabil reţeaua sporit fată de acest an obţină, peşin sarcina planificată, ero- suri concrete tn vederpa dezvoltării
secţiilor de deserv ire la sale etc. Un
noniii 1e valoare de .32 000 lei la des
nem ai muncii din «localitate. două oficii pentru lequme şi trude din de creştere al desfacerilor la produ — Sarcinile de plan — au apreciat facerea dc leqiune-lrnrtr* şi la arhi refelei comerciale, deschiderii de noi
Hunedoara şi Petroşani, a reieşit că sele alimentaliei publice a însemnat mare accent s a pus pe Introducerea 1n cuvintul lor participanţii la cons zitii. unităţi de. prestări servicii către popu
fătuire — sint mobilizatoare. Condi laţie, folosirea mal raţională a m ij
ţiile de care dispun unităţile coopo- Propiinei) asemănătoare nu făcut loacelor de transport prin înlăturarea
:a|ici de consum din regiunea noa şi al|i participanţi la consfătuire prin timpilor neproductivi şl altele. Mă
stră permit ca ele să fie nu numai tre rare |ov Eugen Hergliian, direc-
îndeplinite, ci chiar şi depăşite. îorul O.î P. Hunedoara şi Dragomir surile stabilite cu prilejul dezbaterii
Cojan preşedintele U.R.CC. Ilia. El
Rclermdu-.se la planul pe anul cifrelor de plan pe anul 1964. ho1ă-
1964, Iov. Viorel Sucul, preşedintele au apreciat totodată că există posi rirea manifestată de cel prezenţi Ia
U.R.CC Haţeg a spus printre altele: bilităţi reale pentru realizarea cn consfătuire de a milita activ pentru
„Comitelui executiv al uniunii noas succes a sarcinilor ce revin unităţi înfăptuirea lor sint qaranţii 6iqure
tre raioanele a analizat temeinic cu lor cooperaţiei de consum din regiu
că sarcinile ce Tevin unităţilor coo
activul de bază de. la organizaţiile nea Hunedoara din planul de stat pe
peraţiei de consum pentru viitorul an
cooperatiste din raion sarcinile care anul 1964. vor ti realizate cu succes
Strînsul recoltei şi arăturile
trebuie intensificate
In perioada actuală in agri gional. reiese că pînă Ia data dc sa sirius recolta de pe numai
cultură trebuie executat un vo 20 septembrie s-a slrins recolta 758 ba. O situaţie asemănătoare
lum însemnat de lucrări : recol de floarca-soarelui de pc 78,4 se iniîlncşie în raionul Sebeş,
tatul culturilor de toamnă, pre la sută din suprafaţa planifica unde mai trebuie recoltat po
gătiri în vederea însămînţăriloi, tă, s a cules porumb de pe mai rumbul de pc mai mult de
însilozări etc Chezăşia succesu mult dc 7 600 ha şi s-au elibe 12 000 ha.
lui în efectuarea la timp şi dc rat 2.266 ha teren cultivat cu Rămase în urmă cu pregăti
calitate a tuturor lucrărilor de cartofi şi sfeclă dc zahăr. rea terenului şi a seminţei în
pinde în cea mai marc nlăsură Dc asemenea sau efectuat vederea hisăminţărilor de toam
de felul cum este organizată arături pentru însăminţări pc nă srnt unităţile agricole din ra
munca în unităţile agricole, ast 10.205 ha, din care 506 ha au şi ioanele Brad, Haţeg şi oraşul
fel îneît toate forţele şi timpul fost semănate, îndeosebi cu plan regional Hunedoara, unde s-au
prielnic să poată fi folosite te furajere. efectuat arături pc mai puţin de
din plin In ceea cc priveşte recoltatul 10 la sulă din suprafaţa plani
In ceea cc priveşte recoltatul porumbului, această lucrare este ficată şi nu sa condiţionat nici
Pc oquarelc qospodărici agricole dc stal din Alba lulia, muncile ag mole sini in toi. O atenţie deosebită se acordă aici pregătirii le-
reDului in vederea hisăminţărilor de toamna. In acest scop. pe măsură ce terenul este eliberat, se Iac do zor arături adinei. culturilor de toamnă, din dalele rămasă in urmă mai ales în ra 50 la sulă din caniilalca de să-
La iologrâU*: Mecanizatorii loslt Borany, Sioţioq Comşa şl loao Sosao. executlnd arături. aflate la Consiliul agricol re ionul Alba, unde din 17.004 ha( mînţă necesară.