Page 7 - 1963-09
P. 7
Nr. 27DD Drumul socialismului Pag. J
i i— li ii ■ ■ ■ H .i — ■ in n— ii
€u tea te angajam entele T i m p u l l i b e r a l t iB ie E 'e if t B iu i —
la zi depăşite o r g a n i z a i c i t m a i p l ă c u t ş i e d u c a t i v
A intrat In obişnuinţa tinerilor din meserii cum sini: „Cel mai bun fre teca clubului muncitoresc al sindica
oraşul Cugir ca după orele de pro zor” , „Citirea desenului tehnic” , „Cel lelor.
Directivele Congresului al III- liza decadală în cadrul unui co ducţie să-şi petreacă timpul liber In mai bun ntrungor" ş. a. La aceste Faţă de anii trecuţi s-a avut în ve
lea al P.M.R. au pus în faţa oa lectiv lărgit de conducere, a fe mod plăcut şi educativ. In fiecare concursuri am reuşit să atragem sute dere mai mult organizarea unor
menilor muncii sarcina de a da lului în care se realizează: princi după-amia/'.ă, sule de tineri îşi îndrean- de concurenţi. excursii la locuri istorice sau pito
patriei produse multe, ieftine şi palii indicatori ai planului. lă paşii spre clubul muncitoresc al sin Avem în permanenţă grijă ea expu reşti. In acest au au 1 ost organizate
de bună calitate. Traducerea ei Comitetul sindicatului la rîndul dicalelor. Unii participă la o confe nerile prezentate în faţa tinerilor să )0 excursii in (ară şi una în R. P.
in fapte, constituie preocuparea său s-a străduit să asigure o or rinţă. alţii joacă şah. iar pe aceia caic nu Iie lungi, plictisitoare. întocmite Bulgaria, la care au participat peste
de căpetenie a colectivului nostru ganizare cît mai bună a întrece sînt prieteni nedespărţiţi ai cărţii îi concret, cu aspecte din viata tinerilor 1200 dc tineri. Vizitarea localităţilor
noştri etc au un puternic ecou iu rîn-
găseşti la bibliotecă. Mulţi dintre ei
de muncă. încă de la începutul rii socialiste şi a consfătuirilor audia/.ă emisiunile preferate la radio, dul lor. De evmpbi, 1 a expunerea „Prie Bucureşti, Braşov, Hunedoara, Bicaz,
Tinnîa, a lăsat In mintea tinerilor im
anului, a fost constituită în acest de producţie. Asrfel au fost sta lac repetiţii în echipele ele leahii, dan tenie, dragoste, căsnicie", s-au folosit presii dc neuitat. De asemenea, vizi
scop o comisie de descoperire bilite şi afişate întotdeauna din suri, brigudn artistic.i dc agitaţie, cor exemple concrete din viaţa şi activilj- tele la Ahizcul dc Istoric a Partidu
şi valorificare a rezervelor in timp obiectivele întrecerii, pre clc. Cu nmlt interes este aşteptată însă, tea tinerilor dc la U.M.C., şantierul de lui, ta .Muzeul Doftana. au contribuit
terne. împreună cu colectivele cum şi angajamentele defalcate* liecarc joie. In această zi sc organi construcţii, I.G.O., ceea cc a f.icut va ta educarea tinerilor din oraşul nos
secţiilor, ea a analizat în mod pe perioade. Felul în care au fost zează „Joia tinerelului*', care prin ca ca să fie ascultată cu viu interes şi tru, la cunoaşterea mai temeinică a'
temeinic posibilităţile de folosire realizate angajamentele s-a adus racterul plăcut şi educativ al progra să aibă o influentă pozitivă în com istorici partidului nostru.
portarea tinerilor. Tot în cadru! joilor
raţională a forţei de muncă,, in întotdeauna- la cunoştinţa oame mului său atrage numeroşi tineri din dc tineret, brigăzile orhstire dc agita Petrecere.': .mpiilui liber într-o am
instituţiile si întreprinderile oraşului.
troducerea tehnicii noi, reducerea nilor în consfătuirile de produc Aceste activităţi sc desfăşoară sub ţie prezintă programe legate de viaţa bianţă plău ■. i educativă, stimuteazfl
elanul tinerilor, dorinţa lor dc a-si
consumurilor specifice de mate ţie. Aceasta, în afara faptului că îndrumarea şi din iniţiativa oragmza- şi munca tinerilor. Periodic, sc orga aduce o contribuţie mai marc la în
rii prime şi materiale ş.a-m.d. rezultatele se popularizau prin tiilor U. T. M. Comitetul orăşenesc nizează recenzii, jurnale vorbite, seri deplinirea sarcinilor trasate dc partid.
Pe baza constatărilor sale şi a staţia de radioficare şi gazete de U.T.AT Cugir îndrumă şi eoiiIrolcrr/.-l de poezie etc. Trebuie să spunem Insă. că în ceea
propunerilor venite din masa de perete. îndeaproape organizaţiile U.T.AT din Programele prezentate la joite de ti ce pnveslc organizarea timpului liber
muncitori a fost întocmit un plan Trebuie menţionat că un accent oraş privind felul în carc oiganizea/ă neret, activităţile cc se organizează cu al tinerilor mai avem unele lipsuri. In
minuţios de măsuri, tehnico-orga- deosebit s-a pus pe pregătirea timpul liber al tinerilor. In oraşul nos această ocazie, an contribuit la ruliu primul rînd, la activităţile sportive
tru. o experienţă bun.i am dohtndit in
nizatorice. In prevederile lui s a referatelor prezentate în consfă organizarea joii tineretului. \arca în rîndul (merilor a dragos'ei există o slabă participare a tinerilor.
pcidru meseria ateas.i, pentru aida. pen
pus un accent deosebit pe înde tuirile de producţie. Ele s-au în Comitetul orăşenesc U.T.M., îndru tru frumos. Ca urmare, niuiţi (meri Comitetul orăşenesc U.T.AT nu a urmărit
plinirea şi depăşirea ritmică a tocmit întotdeauna din timp şi mat dc Comitetul orăşenesc de partid, si-an schimbat atitudinea lor în socie îndeaproape această problema. Ca urma
re, organivat iile U.T.AT din oraş nu an
planului. Aşa se face că- el a fost cu multă grijă, astfel îneît să â. întocmit un plan trimestrial în caic tate si faţă de tovarăşii Ier luat măsuri de a mobiliza un număr
Rezultate bune am objrul tu orga-
defalcat pe secţii, luni, decade şi poată crea o bază temeinică de sînt stabilite programele dc des fâşii cu ilizaiea timpului liber m tineretului .şi mai marc de tineri să participe a
re a joiior dc tineret. Pentru buna
zile, secţiile au fost reorganizate discuţii. Aşa se explică faptul că desfăşurare a joilor tinerelului, comi prin iniţierea nlior acţiuni ulănue si sparbicliînda de vară a tinerelului De
aceea si rezultatele obţinute dc tine
oamenii au venit de fiecare dată
după cerinţele fluxului tehnolo cu propuneri importante de îm tetul oi.işcocsc U.T.M. a stabilit ca educative. Organizaţiile U T M. din rii noştri nu sînt mulţnimlnarc. In a-
gic, au fost puse la punct dula bunătăţiri in procesul de produc pe rîikl. liecare organizaţie U.T.AT din mas sînt 'ui permanenţă îndrumate să ccrislă privinţă va trebui să luăm mă
Pe şantierul de construcţii nr. 4 al l.C.S. Hunedoara, se lucrează In oraş, să organizeze „Joia tiucrctu- acorde o marc atenţie muncii cu car suri caic să conducă la schimbarea
purile uscătoare. operaţiunea de ţie şi şi-au luat angajamente pre lui". Programul este întotdeauna va tea.
tens pentru a respecta termenele de dare Iu folosinţă a blocurilor. ţioase în întrecere. riat. atractiv. Prnlilniiele ceie mai <li!c- situaţiei. De asemenea mai sînt uite e
Iu acest scop, organizaţiile U.T.M.
In fotografic : ing Petru Lcnite, şeful Iotului 3, împreună cu maistrul sortare a pieilor a fost reorgani rite sînt prezentate in forme vii. atră de la U./W U , şantierul dc construc nrg.-iiiiz.-ilii de bază U.T.M. care mani
festă un slab inlercs f.'iţ.u de desfă
zată ş.a. In plus s-a introdus ana- Faptul că munca a fost bine or
Frandsc Fablan, consultă planul de execuţie la blocul Y2. gătoare. De pildă, în cadrul uiu-i |Oi ţii. spital. I.G.O., atrag uit marc nu
ganizată, că tehnica nouă a în şurarea concursului „Iubiţi cartea", ue
ceput să-şi facă tor mai mult loc a tinerelului orgamz.at.i de nigaui/a- ni. ir dc tineri la concursul „Iubiţi car atragere a tinerilor la acţiunile dc
ţia dc bază U.T.M. dc la serba meca
tea". In prezent 2300 dc tineri sînt
în secţiile fabricii, iar flacăra în nică I n U.M. Cugir a avui i..<■ nu uuidălori ai insignei .Prieten al e.ir» muncă patriotică
Consumul de îemn de mină trecerii socialiste a fost menţi concurs pe tema: „Opera lui A\. Turn hi" iar alţi 800 dc tineri sini însrrmi vom puica obţine rezultate mai bune
Urmărind lichidarea acestor lipsuri,
nută mereu vie a făcut ca rezul
nescu" la care au luat parte mai nm.n
tatele să se îmbunătăţească me concurenţi Cei 500 de tineri piezcuii la acesi concurs. Pasiunea pe ni om ton în îndeplinirea acestei importante sar
ifică. artă si literatură. înec ca un nu
cini trasată de partid.
poate fi şi mai mult redus reu. La finele celor 7 luni ale în sală au ascultat cu nmlt interes măr mare de tineri să frecventeze cu DION'ISlîî URECHE
răspunsurile bune carc le-nu dai concu
anului s-a înregistrat o depăşire
rcgulnrilnlc biblioleea. Dc la începutul
a planului la producţia globală renţii. $i nu avut mnlie de învăţat. niudui şi pînă acum peste 3.200 de li secretar al comitetului orăşenesc
Acest subiect a fost atrăgător. O do
Alături de lupta pentru înde galerie, iar consumul la lemn de înregistrat economii la consumul de 11,67 la sută, iar la producţia vedeşte şi faptul că în zilele urmVi- nei i au împrumutai cărţi dc la biblio U.T.M. Ci io ir
plinirea sarcinilor de plan, mi mină a scăzut dc la 44.$3 m.c., de material lemnos, în luna iulie marfă de 8,6 la sută. Producti (oarc numeroşi tineri au solicitat de la
nerii Văii Jiului se străduiesc să la 38,56 m.c. pe 1000 tone de căr consumul specific planificat la vitatea muncii a crescut cu 13 3 bibliotecă curţi diu creaţia Im luni-
reducă continuu preţul de cost al bune extras. Aceasta reprezintă o lemnul de mînă a fost depăşit cu la sută faţă de plan. S-au reali nescu. Iu aceeaşi joie a tinerelului s-au Conferinţe pe teme medicale
temei de cărbune extras prin re reducere a consumului la lemnul 4 m.c. pe 1000 tone de cărbune zat economii neste plan la pre organizat dansuri şi jonni d işti acti1. e
ducerea consumurilor specifice de mină de 20,6 procente, faţă extras. Această depăşire se dato- ţul de cost de 94.000 lei şî 386.000 pe tenie ca : „Cme-i mai ii idem mi
de materiale, şi în special, de de consumurile înregistrate în reşte mai cu seamă unor condi lei la beneficii. tic". „Orientarea pe întuneric". „Dan Cu prilejul ..Să|>(;n11î(11i Crucii Roşii" de cultură în faţa a peste 600 cc(ă-
teni Conferinţa a fost ţinută de Iov.
suri cu merele" clc care sînt mi.lt
lemn de mină. Această problemă primul semestru al anului trecut. ţii obiective determinate de struc De remarcat că angajamentele apreciate de tinerii din oraşul nostru. in iiicrj/u illc:i oraşelor şi satelor legiuuu dr. 11 ic D.micl. directorul spitalului
a preocupat în permanenţă şi co Cele mai bune rezultate au fost tura geologică a zăcămîntului anuale la zi au fost depăşite cu noastre au toc diferite manifestaţii în unificat din Scbcs, caic a vorbit deş-
Avînd in vedere faptul că în Cimir
lectivul de muncă de la E. M. obţinute de minerii sectoarelor care a impus armarea suplimen mult la toţi indicatorii. sini mulţi Imcri. de divcm-' |>;o- chinate acestui f venin leul. Printre al- îirc bocita canceroasă A urmat apoi un
Loncn. Minerii s-au străduit să IV şi V, printre care amintim tară a lucrărilor. Dar, analizînd Printre cei care s-au înscris fesii, noi uc mm unu de '*rg;:uioi- Ivlc se ţiu şi conferinţe pe tenie me film documentar pe tenie medicale.
reducă consumul Ia lemn de brigăzile concluse de Simion Pe- condiţiile existente în exploatarea mereu pe panoul evidenţiaţilor rea mior concursul i gen ,/ iflT s!,c dicale O cmuei inlo interesantă sa O conferinţă asemănătoare a fost or
mină prin folosirea lui judicioa trie, Ioan Farcaş. Ioan Miclca. noastră în ceea ce priveşte extin sînt muncitorii Petru Lăscoi. Tlie meserie cîşliga", pe teme a diterdelar ţinut (a C.cbes în sala Casei raiona'e ganizată şi la Haţeg. In ţaţa unui
să. prin recuperarea şi refolosi- Zaharia Bulăuţă, Mo isc Danciu şi derea pe scară largă a susţinerii Corinccc, Maria Botnar, Vasile numeros public, tov. dr. punt Pălă
rea lemnului vechi şi prin apli alţii care, folosind pe scară largă metalice si în betonite. aplicarea rie din Deva a conferenţiat despre bun-
carea pe scară tot mai largă în noile materiale dc susţinere au susţinerii mixte şi metalice în a- Sîna. echipele conduse de Nico- !.i canceroasă.
producţie a armării cu înlocui- economisit în al doilea trimestru bataicle frontale, se desprinde lae Dubleş, Cornelia Ştef şi bri
lori. Extinderea susţinerii meta 69, şi respectiv 206 m.c. dc lemn concluzia că consumul la lemnul gada lui Florica Munteanu de la
lice şi utilizarea bctonitelor, atît dc mină. de mină poate fi şi mai mult re secţiile productive, precum şi
pentru armarea galeriilor cît şi Strădaniile depuse pentru redu dus. Trebuie doar acordată mai muncitorii Petru Tvan şi Iosif Fier vechi
a suitorilor, pe lingă faptul că au cerea consumului la lemnul de multă atenţie gospodăririi judi Mircca de la întreţinere.
condus la economii însemnate de mină au dus la introducerea a cioase a materialului lemnos, pentru oţel nou
lemn de mină. au făcut să se îm noi metode de muncă. Astfel, tî- precum si recuperării si rcfolo- EMIL ROMCEA
bunătăţească simţitor calitatea năml inginer Miron Rebcdea a sirii lemnului vechi de susţinere, economist Comitetul U.T.M. de )a uzina
lucrărilor miniere executate. Lu propus înlocuirea armării provi MARIA BRÎNDUŞA de preparare n minereurilor din
crări cum sînt galeria principală zorii în lemn la executarea cu din care se pot confecţiona preşedinta comitetului Gurabnrza acorda o mare aten
— 120 Jieţ, suitorul din sectorul grinzi, bandaje, pene dc strîns sindicalului dc la fabrica ţie mobilizării tineretului la ac
V. armat în metal, abataje sus polelor puţurilor oarbe cu armare si altele, fără a fi nevoie de fo „Vidra" Orăşlie ţiunile patriotice iniţiate în ve
ţinute numai în metal sau mixt, metalică provizorie. Prin aplica losirea lemnului nou în aceste derea colectării fierului vechi.
cum sînt cele în care lucrează rea aceslci inovaţii se înlătură scopuri. Ca urmare, în fiecare săplămînă.
brigăzile conduse dc Clement perderile de lemn care se îngroa Extinzînd pe scară largă noile S p e c t a c o l organizaţiile U.T.M. au întreprins
Rîrlnţ, Toan Bîrlea. Ioan Compo- pă în beton. In prezent, peste ar materiale dc susţinere a lucrări în a e r lib e r acţiuni patriotice în cadrul căro
di, Dumitru Jiredaru. Ioan Baciu măturile metalice provizorii se
si altele, sînt exemple dc execu lor miniere şi gospodărind cu Zilele trecute pionierii de la ra zeci dc tineri strîngcau me
ţie corectă şi durabilă. Dc re toarnă beton, ele fiind astfel fo grijă materialul lemnos, minerii Şcoala de 8 ani din comuna talele vechi din secţii. De la
marcat este faptul ca numai în losite ca armături de fier pentru exploatării noastre vor recupera Luncoiul de Jos, raionul Brad, începutul anului şi pînă în pre
primele sase luni ale acestui an betonul armat. Rezultatele obţi depăşirile din luna iulie, astfel au prezentat un frumos şi bogat zent au fost efectuate peste
au fost folosite nesic 1600 armă nute prin aplicarea noii metode ca pînă Ia sfîrşitul anului să în program artistic. Acesta a avut 2 00U ore muncă patriotica, timp
turi metalice şi 512 nvc. betonite, loc cu ocazia organizării unei
ceea ce a făcut să se economi de susţinere la săparea puţurilor registrăm şi la acest capitol în serbări cîmpeneşti ce s-a des in care au fost colectate 103 tone
sească 498 m.c. de lemn de mină. oarbe 8 şi 10 de la mina II con semnate economii. făşurat în centrul de comună, fier vechi adică, cu 3 tone mai
Avem în exploatarea noastră lo firmă eficienta acestei inovaţii. I.C. BOLOG unde şi-nu petrecut timpul li mult ca angajamentul pe acest
curi dc muncă cum sînt abatajele Dacă în primul semestru s-au contabil şef Ia E. M. Lonea ber mineri şi muncitori din cele an.
frontale orizontale armate com 6 sale ale comunei noastre, pre PAVEL JURJIJ A
plet în armături metalice care se cum şi din alte localităţi înve corespondent
recuperează în întregime, suitori Grijă pentru sănătatea oamenilor muncii cinate. I
cum este cel clin sectorul V, la a Pe tribuna special amenajată
cărui susţinere s-a folosit numai 13 Pelrila trei circumscripţii teritoriale, în aer liber, pe terenul de
In anii regimului
burghczo-moşic-
metal. Dinamica susţinerii cu iese, la Petrii a nu sc puica vorbi de ă circumscripţii de întreprindere, 4 pos sport, au răsunat cu multă voio A încetat din viaţă artistul
materiale noi în acest an, faţă asistenţa medicală. turi de pnm-ajutor, 2 sanatorii de noap şie poeziile, cîntecele şi dansu
rile pionierilor. Programul pre
de perioada corespunzătoare a Prin grija stalului nostru, In pre te etc. Dc asemenea, aici funcţionează zentat a fost mult apreciat de poporului Jules Cazaban
anului trecut, arată că au fost zent la Petrila există un spital cu 110 123 cadre mcdieo-sniiilarc dintre carc cei aproape 300 de spectatori. In ziua de 1 septembrie 1963 a
paturi, cu secţii de interne, chirurgie 21 medici
săpaţi şi susţinuţi cu metal, sau şi casă de naşteri, două policlinici cu C. BADUŢA FLORIN BENE A încetat din viaţă, după o grea
betonite, mai mult cu 342 ra.l. de cabinete de specialitate etc. Alai exista corespondent corespondent suferinţă, actorul Jules Cazaban,
Cît cuprinde zarea., artist al poporului din R.P. Ro-
mînă.
C U S». M . l i . - i i l . P E Ş O S E A
Cuptorul a intrat
Lucrătorul de miliţie, aflat în toare ete. — s-au dovedit a ft stă- Da, nu s-a intîmplat din fericiră — Să tot fi fost intre 15 şi 13 km! pundere. Ea cere o conştiinţă ridi
mijlocul şoselei, a făcut semnul re plnl pe meserie, siguri pe mane nici un accident Dar circulînd ast Evident, lucru cu totul neadevă cată, Cdlilăli deosebite, o ojmliulă mai lepede funcţiune
gulamentar de oprire. Motocicllslul vrarea volanului, buni cunoscători fel, fără răspunderea cuvenită, n-ar rat. Mai rău este faptul că în loc cu totul excepţională. Dc evoca, in
a cănii vehicol purta număr din re al regulilor de circulaţie, atent! la fl exclus ca intr-o bună zi... să recunoască contravenţia, Traian courh ti ilv ere dorii numărului do au-
giunea Banat o tras pe dreapta, în stricta lor aplicare, cu o conduită ...La semnalul lucrătorului de mi David răspunde plin de arogantă. lovcliicole, ca urmare a dezvoltării V W . W . W A
cetişor şl a oprit. A urmat salutul demnă, respectuoasă. Din păcate, liţie, motocicleta cu marca IJ de 350 Un amănunt semnificativ. Condu economiei Malului nostru, prolcsia Lu ora fapte, di unea a (ost l>>c~ 30 de tone cărămida refractară.
de rigoare şi invitaţia : mal există — e drept, din ce în ce cm3 nr 2354 HD, condusă de Si- cătorului de motocicletă amintit amintită im poale fi exrmlalâ de luată dc sc/iiiu/jal următor Ea a Ciad zidarii şt-au începui munca
— Vă rugăm să prezentaţi actele mai putini la număr — şi o serie cuia Remus, electrician Ia centra i-au. fost luate în 18 iulie 1962. pen oricine cl numai de oameni conştiin
la control.. de conducători anlo ce ignorează lele electrice ale C.S.H., opreşte ane tru acelaşi motiv (exces do viteză) cioşi, educaţi în spiritul d opiniei continuat în acelufi ritm. Iu cup de rezidiră a l>ol(ii cuptorului nr.
Aclelo înmlnate, deosebit de bine pur şi simplu respectarea regulilor voie, dezechilibrată, neregulamen taloanele l şi 2. In loc să înţe răspunderi, ou o pregătire piotesio- toare. la mr de grade, fierul vechi I această cantitate de cărămidă a
păstrate, sînt cercetate clteva clipe de circulaţie, dau dovadă de ne tar. Motivul ? Cetăţeanul amintit leagă insă cum şc cuvine acest aju uală ireproşabilă. Avi ud mi antove* fi font ii ,\e 11 nnsfoi mau in oicl fost refolosi tu — intorcaJută cu că-
cu atentie. Din carnetul de condu glijentă, de uşurinţă In profesarea şi-a „împovărat" portbagajul ni un tor. această prevenire, el continuă tricot in primiri, condur ălonil milo A umni iu!i-unul singur uit clocotea tămidu nouă asigurindn-sc o înal
cere. eliberat eu cltiva ani în urmă meseriei lor, tratează cu nepăsare şi geamantan voluminos peste care esle să circule cu aceeaşi viteză......cos îşi nsi'ti’ă oblig,ilia de u gura meiului. Pe uşile lui uu (işucuu tă calitate a suprafc(ci zidite.
mi lipseşte nici un talon, semn că uneori chiar cu arogantă sfaturile, aşezatâ o ladă cu un... iepure de mică". Ori viteza „cosmică" pe şo viala şi integritatea corporală a oa uhişanihr!e jhieăii Cu toate aces In urma udărilor şumoLori lu
posesorul lui este un conducător indicaţiile prevenitoare ale lucrăto casă Pe şeaua din spate soţia poar sea nu-i bună... menilor po circ ii fraflSrpm Ui a ce tea şi aitt. Iu cuptor al tu J, se crau lăcătuşii dc la rcpa/u(ii si
atent, bun cunoscătur al regulilor de rilor de mdilic. \fai grav. unii din tă o ptasa cu o... rată. După tft se Răsună văile de uruitul motorului lor ce se găsesc in alte nui'.oi'v dc muut Ca ca pe ‘întreaga plutim mă a derurgice. conduşi dc maiştrii
circulaţie pe care Ie respectă cu tre aceş-ha circulă pe şosea sub in vede, o întreagă menajerie domes suprasolicitat. Un nou contravenient transport şi a pietonilor do a uT- njclăriei ar 1 Cei cure lorloteun Glicorg/ic lioldor, Vivrcl Su.vu şt
strictele. fluenta băuturilor alcoolice. Ase ine- tică. In plus. pedala de pornire e la capitolul „viteză". Este vorba de gura păslrarco M îngriji rea vehi iu /mul agrega/itt ui insă. nu mut 7 raion llodca. Ei demontau şi re
— A|i suferit vre-un accident ? nei conducători auto nu se gîndesc. lipsă, a fost pierdută pe drum. Si conducătorul auto Florinii Boden culului, care este nu bun miitenpfc emu olchn i. Ci lăcătuşi şi :itlnri. făceau partea metalică a huiţii
— Nici unul de cînd deţin carnet din păcate, că prin comportarea lor intr-un asemenea caz, regulile de. din Hunedoara, care circulă pe de valoare. Do priceperea şi mai Cuptorul (lc-uluu (t fust stins — Munca lor n jost astfel organizata
/le conducere. lipsită de răspundere, de conştiinţă, circulaţie au fast încălcate, condu aceeaşi şosea plină de serpentine, ales dc con<uincio/ilatea unui con spunea maiscru! /m k Mihni. zidu
— Pe şoseaua aceasta aţi mai pot comite accidente grave pcrirli- cătorul motocicletei şi soim putîn- cu camionul „Tatra" nr. 25719-IJD. ducător anlo depinde viata unor oa incit fiecare lăcătuş lucra după un
circulat ? lînd atît viata lor cît şi a altora, dn-se expune, cu o asemenea 'în Viteza ? 80-99 km pe oră Camionul meni, bunul cel mai dc pret al so rilor pe carc ii imidiuca. 7 empe anumit, grafic f-urc il determina, siî
— N-am avut încă ocazia... aducind pagube însemnate avutului cărcătură, accidentelor. venea de la Oradea şi transporta cietăţii, depinde sănătatea acestora, rul ura este bua lidicutu in cup folosească d.m plin toate cele JSO
toare. Con-lonn graficului
mai
— Vă previn să conduceţi cu pre obştesc. ...Şoseaua Dev.-a-tfrad. De (bila peste .10 de lucrători ai I C.S.H. capacitatea lor de muncă. O simplă avem dse aşteptai Dar irchuic să de minute du muncă. Fiecare om
caute1. deoarece drumul are curbe Fată cileva excmiple de accşt fet aceasta e vorba1 dc un biciclist, pe Oprit de organul de mdilic, se neatenţie, lipsă de prevedere, de işi cunoaşte precis sarcinile şi tim
numeroase, dintre care multe fără înil 1 mle intr-una din după-amiozile nume Teodor B Meleanu, din Ţără- constată că Florian Bodea conduce lăsare şi u.şnrmjă în timpul condu ac giălntn. Nc-um angajai doar să pul nfcclnl- pentru îndeplinirea. \ic-
vizibilitate. Drum bun, tovarăşe ! trecute. lel. Circulă spre Deva grăbit şi sub influenta băuturilor alcoolice. cerii vehieolnlui sau verificării lui terminăm ruparuŞia înainte cu cel curei operaţi,mi iu puric. Intrcru-
neatent. De pe sântul şoselei îi sare Nu, nu s-3 întîmplnl de data tehnice, poale costa viata multor patm alitcu orc cile sini nece reu pasionantă îi cuprinsese pe hj<
— Mulţumesc, tovarăşe miliţian. Şoseaua Deva-Simeria. Circulalic oameni şi produce mari pagube ma
Cazul relatai,' înlîmplal pe şo intensă In ambele sensuri. Pe dru în fată un vilei. Nu mai are timp aceasta nici un accident. Si nici nu teriale. Iată de ce conducătorii auto sare elahomtr'n unei snr/c. Im t ătarii de la reparaţii, lăcătuşi
seaua Dcva-Uia, nu este singurul ce mul ce intersectează şoseaua asfal să oprească şi îl :?.be.şle în plin. se va întîmpla deoarece organul de Munca a Im 7 m'gauiztthi judi sun zidari Obiectivul iu/rccerii era
oglindeşte grija plină de răspundere tată, dispre aeroport, se ridică un Cadn în marginea şoselei şi se ac miliţie n luat pe loc măsurile ne trebuie să-şi însuşească cu temei cios dc la început. Grupe de. zi să execute lucrztea. de cnlitole şi
a lucrătorilor de miliţie pentru buna nor de praf. Un motociclist se în cidentează. De, întotdeauna, după cesare. Da* ia să: ne gîndim puţin nicie regulile de circulaţie, să le duri. formale din 3-1 oameni, au înainte de termenul stabilit
circulaţie, prevenirea accidentelor, dreaptă vertiginos spre sosea La cum se ştie, graba strică treaba... la o asemenea eventualitate, şi mai respecte cu strictele, să primească luat Cu n.uilt suprafaţa uzată a Lăcătuşii şi zidarii se alina in
pentru apărarea sănătăţii conducă intersecţie nu semnalizează intenţia Pe aceeaşi sosea, la Ieşirea din ales Ia urmările ei. Peste 30 de fa cu atentie indicaţiile organelor (le cuptorului. începind demolarea con cea de a o-a zi de întrecere la rr-
torilor ouîo şi a celorlalţi cetăţeni de a sc înscrie în sosea in direcţia comuna VăUsoara, o molorir tetă milii, de prieteni şi cunoscuţi, ar fi comitent din toate purele. l>nrn(ia cuptorului ar. 7 Cniifnrm
pe care aceştia-i transportă, pentru dorită, nu se asigură, nu reduce vi marca MZ de 250 cm3 nr. 2292 HD a-vut de suferit Si familia lui Bo- miliţie şi să le îndeplinească cu
Păstra»cn avutului obştesc sau per teza. Motoelclistul, oprit de organul rlea, solia şi cei doi copii, de ase răspunderea cuvenită. — O hună pa>ie din această că- graficului peste aproximaiiv tft ore
sonal al oamenilor muncii. Si nu-i de miliţie, este li mirul Ghida Ti- circulă in curbă cu viteza excesivă. menea or fi avut de suferit. Do cc Respectarea strictă a legilor, lupta rutnidâ mai. este in stare hună. şi-a lucrarea trebuia, terminata. Dur ia
unicul caz (n care dind dovadă de beriu Petru, muncilor la blumnig, în La semnul lucrătorului dc miliţie, nu so gîndeşte şoferul, înainte de dai puroictc maistrul lacoh Lucian. tă că înainte de acest termen, ma-
o înalta conşliinUl. de responsabili Hunedoara. La controlul efectuat se conducătorul motocicletei, pe nume neobosită Împotriva cauzelor ce Cc nr fi să recuperam fiecare buca dueerca ntelăriei este chemată deja
tatea necesară, conducătorii auto mai constată că motocicleta aces a porni la drum, înainte de o con provoacă aczîdente de circulaţie, tă de material carc mai poate fi să recepţioneze reparaţia (bdifira-
re.spo'-fă întriilotul regulile de cir tuia, cu marca MZ de 125 cm;i nr Traian David din Brad, cu greu o suma băuturi alcoolice, si la astfel constituie o datorie de onoare de folosiţii? A*,7 realiza economii im livul a fost: ..foarte bine''.
culaţi*3. lin cont de recomandările poate opri. La întrebările organului de lucruri? care se achită cu deosebită răs portante... borul s-a aprins din nou Cupto
competente ale organului de miliţie. 3576 MD are în stare dc funcţionare de nulitie. cetăţeanul amintit răs In semn de prevenire, conducă Propunerea a fost primită cn rul a. Iost ÎJicărcat. $i la ora ciad-., -
doar un singur sistem de frînare, cel punde în doi peri i pundere organele noastre de mili
Fu rlnpă-amiaza în care nc-am de torii aulo sitali pe parcursul aces entuziasm de tontă echipa. Cîfiva r.nnfonn gref irului. rrpnroha /)■'*- j
plasai pe şoselele regiunii cu lu de picior. întrebat de ce nu respec — Cu ce viteză se circulă în tui material au fost sancţionaţi. ţie, şi de care trebuie să se achite muncitori au fost repa-rtizaji pentru buia terminată., echipa prim-l.opi- t
crătorii din cadrul D.MR. majorita tă regulile de circulaţie tînărul răs curbă, pe şosea? In aceeaşi mlsură toii cei ce con- alegerea materialului nenzat şi cu- torului Traian Bîrlea se pregătea '
tea conducătrrilor auto Inlîlnili — punde oi uşurinţă : — Sub 20 km la oră. + duo autovelucole pe drumurile pu rularea lui Dnfui terminarea de să elaboreze o şarjă de o(cl .
motocielişti, şoferi pe turisme, ca Meseria de conducător auto este
— Păi nu s-a Intîmplat nici un — $i dumnevonslră cît apreciaţi blice- molării au fost recuperate aproape R. L.
mioane. basculante, autobuze, trac accident... că aţi avut Tj frumoasă, însă grea, plină de răs V. CHIŞ . i i « ta
i • • • • ■ ■ *