Page 70 - 1963-09

K r. Pag S
D r a m u l «oel

7 înârul de la strung

♦
O R D E B A Z A I N S P O R I R E A Pe utemlslul Petra Păunescu l-am creze singur. Poarte repede a tnce *
tntUnlt la locul sâu de munca, Ungă puf sd lucreze singur. Strungul zbir ♦
strung. Privirile li erau concentrate ndla In lafa Iul, metalul căpăta lor- *
asupra bucâfH de metal ce se Qifn mele necesare şi bucuria era mare.-*
Folosind cu pricepere rezervele interne o staturd potrivita, cu /a/a arsd de piesă, ziceam că sini deja un om ^
In lucru. E un tlnăr de 26 ani le
— Clnd am struniil singur prlmna.
soare sl vlnt. aduclndu-tl dintr-o mare şl mi se părea că cellalti dmX
Chiar clacă s-a cunoscut impor­ precedală de alta si mal importantă. Colectivul nostru a holărît 6ă dez­ dată In lo(a ochilor locurile sale na­ jurul meu mă priveau alllel.
tanta creşterii continue a produc­ Despre ce este vorba? Se ştie că volte mai mult experienţa dobîn- tale. După ce a lucrai cilva timp In Odată calilicat In meseria de-*
tivităţii muncii in activitatea ca­ una din operaţiunile Indispensabile dită si să contribuie prin toate mij­ o carierd dc piotră din Strehuia n strungar el nu s-a oprit aici cu tn X
drelor tehnieo-ingmereşii şi a con­ prelucrării pieilor, este uscarea $1 loacele la valorificarea pe mai de­ Lărăsit delinitiv plaiurile oltene sta- vă/dfura. II preocupă permanent Idr ♦
ducerii administrative a fabricii lnobilarea lor.- Multă vreme Insă, lu- bilindu-se In oraşul metalului. L am girea cunoştinţelor profesionale eh
noastre a existat o perioadă în care rjh*■>©(*la va racea fi» pe jumătate parte a rezervelor interne, in sco­ întrebat : şi Imhogăfitca orizontului de cul­
se credea că lucrul acesta trebuie fie de calitate necorespunzătoare. pul creşterii conlinue a producti­ — Cum de afi venit din Strehaia tură generală. Este unul din edito­
lăsat numai pe seama introducerii Îndrumată de organizaţia de partid vităţii muncii. tocmai aici la Hunedoara ? rii activi ai bibliotecii. Citeşte aii!
tehnicii noi. Fireşte, nimeni nu poa­ conducerea tehnico-administrativă a A apropiat cuplu? de bucata de cărţi tehnice cil şl politice şi bele­
te nega avantajele tehnicii noi. Insă găsit solujia şl modul de înfăptuire FLORIAN SERE olel din care llşnea acum şpanul ca tristice. De alllel cunoştinţele lui teh­
la creşterea productivităţii muncii a ci. După o concepţie originală au şei de schimb la fabrica nişte panglici sclipitoare, s a uitat nice s-nu putut \'eri/ica In cadrul
trebuiesc folosite din plin şi cu pri­ fost conlectionate şi inlroduse dula­ „Vidra" Orăştle lung, zlmbind. Apoi lise : M-a afro* concursului „Cine ştie meserie clş-
cepere şi celelalte rezerve interne puri tip pentru uscarea pieilor. Prin mai mult Hunedoara. Citeam In zio- ti(făy, unde a ocupat locul III după
de care dispune Întreprinderea. aceasta s-a asigurat uscarea între- re, fm/ povesteau prietenii care l‘J- aiti doi strungari care au vechi­
^Tt’.’t. ''olum d/' piei aflate în ciclul
Aceasta a losl concluzia firească de fabricaţie. Şl tncă ceva. Dacă tn Muncă bine organizată - randamente sporite crou aici lei de Ici de lucruri fru­ me în meserie, Este şt elev In clasa
la care s-a ajuns in urma unei ana­ moase, inletcsanle despre Hunedoa­ a X-a a şcolii medii serale.
ra. despre o/cl. Visam să nid fac
Acest linăr este gala aricind să
lize făcute la Începutul anului de trecui uscarea unei piei dura circa Colectivul sectorului 111 de la E. zător de mineri cu calificare supe­ gură echipă şi-a realizat numai nor­ olclar. Aid impresiona puternic mun­ povestească despre o carte ciliiî,
către organizaţia de partid. Atunci 24 de ore. în prezent, gratie intro­ M. Certoj-Săcărîmb şi-a realizat în rioară. Fronturile de lucru au (ost ma şi aceasta din cauză că a avut ca asia cu oţelul. Dar după cum despre un lilm vi/iontit. o piesă de
au fost stabilite o serie de măsuri ducerii dulapurilor uscătorl, timpul fiecare trimestru sarcinile de plan aprovizionale la timp cu materialo lipsa In electiv. Toate celelalte bri­ vedeţi m-a atras mai mull strungul. lentru. un eveniment etc După-amiu-
eficiente care să ducă la valorifica­ de uscare s-a redus la 1.5 ore. Ac­ la extracţia minereului, reali2iud sl şi vagonele goale, asigurindu-sc lie- găzi şi echipe îndeplinindu-şi sarci­ Am citit pe lata lui aspră, satis- ză II pofl găsi la club. Pace parte
rea rezervelor interne şi mai buna tualmente este în curs de execuţie depăşind cu regularitate productivi­ cărei brigăzi şi echipe utilajul mi­ nile dc plan. Datorită acestui lapt, taclia unor lucruri împlinite, elanul din brigada artistică de agilatie şi
folosire a utilajolor. Una din mă­ o uscătorle cu o capacitate de 6000 tatea muncii planificată In trimes­ nier corespunzător şi necesar ex­ planul de producţie se îndeplineşte tineresc. Cind vorbea de strung, de pe lingă accastu este şi un bun so­
suri o fost mecanizarea operaliunilor bueâli piei tn 24 de ore. trul 11 de exemplu, productivitatea tracţiei minereului. Inginerii, tehni­ în mod rilmia şi Ia toţi indicatorii. meseria de strungar, ochii mari. Iu list.
grele cu volum mare de muncă şt In scopul folosirii judicioase a ma­ muncii In acest sector a crescut cu cienii şi maiştrii îndrumă in perma­ mino-şl, căpătau întotdeauna sclipitI Vorbind despre viitor cl ne spu
productivitate scăzută. Începutul a şinilor si utilajelor la Întreaga lor 11 la sută lată dc plan, iar in luna nentă pe mineri in alegerea celor Şi în această lună minerii din ca ale otelului pe care II modela. nea ;
fost făcut cu mecanizarea operaţiu­ capacitate s a organizat tn toate sec­ august cu peste 6 la sulă. Din acest mai adecvate monografii de arma­ sectorul 111 se află pe primul loc PtoQSpălul strungar Petru Puunes
nii de transport a picilor de la par­ ţiile munca pe trei schimburi, asl- 6ector 6 au extras cele mai mari re şi scheme de puşcare, corespun­ In întrecerea cu celelalte sectoare. cu lucrează In producţie de numai — Toiul e sd vrei. să ai voinţă,
ter la etaj prin confecţionarea şl gurindu-se asistentă tehnică califi­ cantităti de minereu peste prevede­ zătoare condiţiilor de zăcămînt. De Planul de producţie la zi pe luna Irel luni. Dar Încă din prima lună să perseverezi. Avlndu-le pe aces-
le a poli /ace ce vrei, po(l realiza
montarea unei benzi tronsporloare cată şi în schimburile II si 111 A lţi rile planului şi cu un continui bogat asemenea, in acest «celor se acordă In curs fiind îndeplinit şi depăşit. s-a dovedii a li un strungar price­ orice visuii.
Animaţi de succesele înregistrate
cu bani din fondul dc mică mecani­ factori care au contribuit ]a eres- de metal. Indicii de calitate au fost o mare alentie puşcării selective si pînă acum. minerii, inginerii şi teh­ put. bine calilicat. A dai rezultate
Vorbele lui păreau că au aripi, că
zare. Eficienta 6-a văzut imediat. lerca productivităţii muncii au fost depăşiţi lună de lună cu peste 2 la alegerii sterilului din minereu in nicienii aceslm sector muncesc cu bune şi loarte bune. Şi-a depdsiJ se avlnlă, cd le vezi şi că te con­
Doi muncitori care executau acea­ folosirea raţională a timpului efectiv sută. scopul Îmbunătăţirii calităţii mine­ sirguintă pcntiu a obţine rezultate planul pină In prezent In liccate ving.
stă operaţiune au putut fi folosiţi de lucru prin reducerea la zero a Aceste succese obţinute de co­ reului extras. 51 mai bune în îndeplinirea sarcini­ lună In medie cu 10-15 la suiri, cvl-
Tot timpul cit am discutat cu el
!n alte sectoare mai productive. absentelor nemotivate şi pregătirea lectivul de mineri, Ingineri şi teh­ Datorită g rijii manifestate de or­ lor dc plan cantitative, pentru creş­ denliindu-sc In întrecerea socialistă. vorbea cu un entuziasm molipslto',
Studierea amănunţită n fluxului tehnico-profesională a muncitorilor. nicieni din sectorul III, se daioreso ganizaţia rle partid sl conducerea terea continuă a productivităţii La şcoala de calihcare a losl prin­ caracteristic vUslci. Venise aici mai
tehnologic s» «i procesului dc fabri­ Anul acesta în fabrică au absolvit măsurilor luate de către conducerea sectorului, pentru buna organizare tre cel mai buni, putea lucra sin­ tăcut, mai retras. Dar putea oaie sd
caţie. a condus la descoperirea al­ şcoala de calificare 52 muncitori iar «ecloruiui, sub îndrumarea organi­ a muncii şl crearea dc condiţii op­ muncii şi îmbunătăţirea calităţii mi­ gur la maşină. A terminat şcoala nu împrumute entuziasmul Inl/acă-
tor rezerve iniei nc. Bunăoară s a alţi 24 de muncitori au urmat cursu­ zaţiei de partid, pcnlru organizarea time dc lucru, toate brigăzile şi e- nereului. numai cu noie dc 10. rat al Hunedoarei, freamătul lurna-
constatat că datorită repartizării rile de ridicarea calificări. cit mai judicioasă a muncii în sub­ T1BERIU SPICIUC „Pasiunea pentru meserie, dragos­ lelnr. clocotul otelului ?
nerationale a spaţiului de producţie Exemple do felul cum au fost de­ teran. Brigăzile şi echipele de mi­ chipele şi-au realizat în luna Iulie şeful serviciului planificară tea de a face, de a crea ceva cu Oprea cu mişcări calculate strun­
se iveau aglomerări de piei în unele pistate si puse în valoare şi alte re­ neri au fost omogenizate prin În­ nu numai normele cl şl sarcinile de şl organizarea muncii mina la, s-au văzut la cl încă din gul, lisa piesa, privea atent dese­
laze ceea ce ducea la aşa numitele zerve. mai pot li date încă multe. cadrarea lor cu un număr corespun­ plan. In luna august, doar o *ln- E.M. CerteJ-Săcărtmb primele zile", ne spunea un munci­
..cii 111iri“ fie producţie. Pe baza unui Toate Ia un loc, împletite cu munca lor mal vlrs/nic din secţie. A ce­ nul. măsura o dată de două ori, apoi
rut mal mult ca oricare
ajutorul dădea drumul cuţitului caic
studiu tehnico economic s-a trecut Întregului colectiv au tăcut ca pla­ strungarilor mai vechi, a învăţat cu tăia
la mărirea spaţiului dc producţie si nul dc creştere al productivităţii nesnf din tainele meseriei pe cate o otelul dur. In lot ce lăcea eia pa­
la o nouă reorganizare şi amplasire muncii in primele 8 luni ale anului siune. dragoste pentru meserie,
îndrăgea tot mai mult. In liccare zl Aşa l-am cunoscut pe acest linăr
a maşinilor tn ordinea fluxului teh­ să lie realizat în proporţie de 113 Invăfa să desluşească o nouă literă
nologic*. la sulă. Planul de producţie a pulul cate. cu strungul său, scrie In fie­
din lungul ohabei at meseriei de.
Înfăptuirea acestei măsuri a fost fi îndeplinit ritmic la loti indici!. care zi o notă din clnlccul meteo
strungar. Primea cu multă rccunoş.
mai Irumos, mai viguros al Hune­
liniă eKplicatHle celor din jur, tu- doarei.
gîndu-i adesea să-i dea voie să lu- CU. JURCA
In £di!ura politică a apăru!:
-f ♦+ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ + + *:
In ajutorul celor c a re stu d iază S tatutul Cînd se acordă atenţie lucrărilor de investiţii
P.M.R. — c u leg ere de lecţii
La E.M. Certe] lucrările de Investi­ lost depăşit cu mal bine de 8 la suttf.
Volumul cuprinde lecţiile: Partidul partid; Centralismul democraţia — ţii se bucură de aceeaşi atenţie ca şl Depăşirea planului la lucrările ml*
Muncitoreso Romtn —■ conducătorul principiul călăuzitor al structurii or­ cele de exploatare propriu-z.ise. Faptul nicrc de investiţii asigură colectivu­
poporului In opera de dcsăvlrşire a ganizatorice a partidului ; Organizaţia că stadiul lor a fost analizat de că­ lui acestei exploatări, condiţiile nece­
construirii socialismului In patria de bază — temelia partidului; Con­ tre comitetul de partid a condus la sare pentru realizarea tn viitor a unor
noaMr-i ; Statutul — lege de bază a ducerea de către partid a organizaţii­ aplicarea din timp a măsurilor tehni- succese şi mal imporlante tn înde­
patîiduluif Calitatea de membru d i lor de masă; Educarea comunistă a io organizatorice color mai eficiente plinirea şi depăşirea sarcinilor da
partid; Cum $e Iaca primirea în membrilor şi candidaţilor de partid. sl asigurarea condiţiilor optime de producţie, pcnlru obţinerea de noi
muncă pcnlru brigăzi. Drept urmam
Tot mai mulţi mineri de la E.M. Barza sc muta in apartamentele noî eu (ost evitate strangulările şi pe gra­ realizări In Înfăptuirea angajamente­
Tehnica nouă în sprijinul ce se construiesc la Brad. Ei Ic îngrijesc şl le împodobesc cu multe ficul realizărilor s-au putut Înregistra lor luate tn Întrecerea socialistă.
C. POPA
succese. Planul pe cele 8 luni ale anu­
flori.
lui la lucrările miniere de investiţii a corespondent
constructorilor

Un Inginer de le serviciul teh­ bune. Muncitorii care fac Insta­ raţionalizare* respectivă aduce Prepara]m Postul de corespondenţi
nic al I.C.S. Hunedoara poves­ laţiile electrice In noile locuin­ economii de 343.997 de lei. Bri­
tea cu pasiune despre oameni ţe au primit anul acesta pis­ gada de inovatori din care fac de cărbuni PeîriBf* voluntari ne com unică
şi tehnică. toale de dibluri sau cei care parte ing. Alexandru Lugojan,
— Pe şantierele noastre — întind conducte şi cabluri sub­ maistrul Avram Bogăţeanu, ing. w . s v . v . v . v . . . Anallzlnd posibilitatea Îmbunătăţi­ pacitate. In urma Introducerii unaf
spunea el — s au rezolvat o se­ terane au la îndemînă un utilaj Cornel Suma. şeful dc echipă "J In primele 8 luni ale acestui an colectivul nostru a înscris pe grai!- ”, rii aprovizionării ritmice cu aer com­ giafic de funcţionare a agregatelor,
primat, conducerea preparaţiei a găsit
rie de probleme tehnice caro de străpungerea solului, cu aju­ Mihai Polea şi alţii, a făcut 10 l-cele de producţie noi .şi importante succese. Planul de producţie a lost ** şl soluţia. In una din hale a fost debilul orar la spălarea cărbunilor a
uşurează munca oamenilor şi- torul căruia se introduc con­ inovaţii şi raţionalizări, care o"îndeplinit interpol In to(i indicii. La piciul dc cost s au înregistrat peste ţ montat un compresor de mare capa­ sporit In primele 8 luni cu 3,8 la su­
contribuie la creşterea produc­ ducte pe sub şosele sau căi fe­ aduc economii în valoare de °Ij.300000 lei economii suplimentate. Sd enumerăm ciliva din lactorii ce-au • citate. Eficienta s a văzut îndată. La tă fată dc aceeaşi perioadă a anului
becul. Deci In prezent se spală In'
tivităţii muncii. rate fără să se mai facă săpă­ 1.330.000 lei. l*condus Ja obţinerea acestor economii o lună după darea lui în exploatare, fiecare oră cu circa 18 tone cărbiina
Pentru susţinerea afirmaţiei turi de la suprafaţă. Pe şantie­ Sînt fapte care arată că mulţi respectiv august, In contul de econo­ mai mult.
a oferit doar citcva exemple, iar re au sosit de asemenea noi ma­ dintre constructorii hunedoreni mii la capitolul „aer comprimat- fi­ In trimestrul II al acestui an s-a In •
multe altele lc-am aliat acolo şini şi utilaje, care au contri­ au devenit prieteni cu tehnica trodus un sever regim de economii la gura pentru prima dală 86.0U0 mc. registrat o creştere şl mal accentua*
unde constructorii hunedoreni buit la mărirea gradului de me­ şi prin acţiunile întreprinse con­ Cu 298.269 Kw mal economii de aer comprimat. Ceea ne lă a capacităţilor de producţie. Com­
înalţă noi blocuri de locuinţe canizare. In momentul de faţă tribuie la promovarea noului. p u ţin Iluminatul birourilor şl locurilor da înseamnă că la fiecare tonă de bri­
chete produsă s a consumat mai pu­
sau realizează obiective indus­ peste 80 la sută din săpăturile De aici nu se poate trage însă muncă. In felul acesta a fost posibil ţin cu 5 m c, de aer comprimai. parativ cu trimestrul II 1962 se spa'rt
triale. După cum se ştie, la Hu­ necesare la noile construcţii se concluzia că progresul tehnic O problemă ce a 9tat şl stă In per­ ea de la începutul anului şi pină la mai mult cu 64,2 tone cărbune pa
nedoara sau construit patru execută cu mijloace mecanizate. pe şantiere a ajuns la limita manentă în atentia condureril prepa- 1 scplembrie a.^. să se economiseas­ Reducerea continuă a consumurilor oră. Desigur, că Ia rlndul său sporul
blocuri turn cu cite nouă eta­ Pentru depozitarea şi păstrarea maximă. De altfel, majoritatea roliei noastre este reducerea sistema­ că 208.209 Kw energie electrică. specifice, prin valorificarea rezerve­ de producţie obţinut 6e reflectă ne-
je. Realizarea lor a ridicat mul­ cimentului vărsat sau făcut 10 constructorilor sînt convinşi de tică a consumurilor spccilicc dc ener­ lor interne, constituie o sursă prin­ a ljlo cil In scăderea cheltuielilor d-i
te probleme în faţa construc­ silozuri metalice, care se în­ acest lucru. Sub îndrumarea or­ gie electrică, aer comprimai, abur cîa. Sursă proprie de aer cipală şi permanentă de economii. Co­ producţie, deci tn economii la preţul
LV mare imporlanlă s-a dovedit a fl
torilor, dar oamenii s-nu stră­ carcă pneumatic cu autocister­ ganizaţiilor de partid, conduce­ raţionalizarea consumurilor şi urmă comprima! lectivul nostru, animat de realizările de cost.
duit să Ic rezolve cu succes. Pri­ ne, iar descărcarea poate fi re­ rile şantierelor trebuie să ma­ nea lor prin montarea unor aparate obţinute pină acum, va munci cu sl Folosirea cit mal judicioasă a ca­
mul bloc a fost mai mult un glată după necesităţi fără să se nifeste o preocupare mai marc de măsură şi control. Prin natura Iul, procesul tehnolo­ mai mult elan pentru ca In viitor să pacităţilor de producţie, perfecţiona­
prilej dc experienţă din care recurgă la lopată. pentru realizarea planului dc Bunăoară la consumatorii principali gia de fabricare a brichetelor necesită obţină succese şi mai Importante. rea utilajelor şi agregatelor, orga­
s au tras învăţăminte că se poa­ Acestea sînt numai cîteva din măsuri tehnico-organizatorice. mai mari de 0,4 kv au fost montate un volum mare dc aur comprimat, nizarea mat bună a muncii duce la
te lucra mai repede, mai uşor realizări. Pe lingă rezolvarea pcntiu stimularea ideilor valo­ contoare de energic reactivă, amper- l ina nu dcmull. noi iui aveam o sur­ Prin folosirea judicioasă creşterea producţiei şi productivităţii
i i proprie de aer comprimat ci II pri­
şi mai bine. Folosirea cofraje- unor probleme prevăzute în pla­ roase şi asigurarea unui conti­ rvetre, vollmetrc şi coslimelrc. Pon- meam dc la H. M. (Virila. Or. lucrul muncii, la economii,
lor glisante era un procedeu nul de măsuri tehnico-organiza- nuu progres tehnic. Acest lutru 11 u reducerea consumului de energie acesta ne producea nuiitc neajunsuri. a capacifăfilor de
bun, dar acţionarea lor cu tro- torice şi inovatorii întreprinde­ constituie una din condiţiile f)e mutic ori se înlimpla să nu pri­ producţie GH. ECOBESCU
lii necesita mult timp şi efor­ rii şi au adus contribuţia ia pro­ principale tare contribuie la re.ul’.Vw s-au montul la muuArele de mim întregul volum de aer compri­ tehnician
turi. Constructorii au analizat movarea noului prin diverse executarea unor construcţii ief­ acţionare a elevatoarelor, preselor *le Paralel cu reducerea consumurilor CONSTANTIN BADUTA
această problemă şi iau găsit inovaţii şi raţionalizări care se tine, bune şi realizate într-o pe­ biichctaj şi tobelor dc uscare 50 do mai la presiunea slabililă. In plus, pe specifice, atentia şi eforturile munci­ muncitor
rezolvarea. Pe baza unor pro­ aplică în producţie cu bune re­ rioadă mal scurtă. condensatori statici. Tot în scopul re­ relua se pierdea o caulilale de aer torilor noştri au fost orientate şi spre IOAN BERCEA
puneri sa trecut la folosirea zultate. Anul acesta, muncitorii, T. PETRESCU ducerii consumului de energie s a in­ care era suportată lot de preparaţie. folosirea utilajelor la întreaga lor ca- şef de echipă
cofrajelor glisante acţionate cu inginerii şi tehnicienii dc pe | a i a U i G O O 'rra o 1 » a o o c a d a a t-r~prQ ia ••w-y au i
verinc, ceea cc a permis nu nu­ şantierele l.C.SH. au propus
mai creşterea productivităţii 101 inovaţii şi raţionalizări, din­ I seri de întrebări şi răspunsuri pe
Tn totalitatea lor, maşinile şi uti­
muncii, dar şi recuperarea ti­ tre care 72 se aplică. Economiile lajele cu care este dotată Uzina me­ teme tehnice şi de producţie In care
jelor. Numai acest procedeu nou post-calculate obţinute se ridică talurgică din Cuqir sint moderne, C a l l i l c â i r e a B i B O i i e i i © r f l © i » — un larg activ obştesa — ingineri, teh­
s-a soldat cu economii în valoa­ la suma de 2.480.671 leî. Un co­ renlizale !a un înalt nivel tehnic nicieni. maiştri, folosinrlu-se de schi­
re de 780.000 Ici. Nu se mai ştie lectiv dc inovatori a conceput care, mintiile cu pricepere, asigură ţe, planşe, dau răspunsuri unor pro­
precis dacă experienţa a fost şi realizat o maşină de tăîat o înaltă productivitate a muncii. in pas csa i°ea!IsasaIIe tehnice bleme tidicaie de muncilori.
De obicei, simpozioanele pe tema
împrumutată de la cei care lu­ marmură cu ajutorul căreia sc Aceasta permile colectivului nostru tehnice, expunerile, conferinţele,
crează la construcţiile indus­ realizează economii de 68.730 dc muncă să-şi îndeplinească tn concursurile, se desfăşoară pe scclil
triale sau viceversa, dar cert lei. De mare folos sa dovedit bune condiţii sarcina de a construi partid a îndrumat comitetul sindi­ permanenţă organizaţiile do bază Inovaţii care contribuie la creşterea şi secloarc, pe meserii. La fec­
şi reduceroa
pioduclivilălii muncii
Diivind felul in care 6e îngrijesc
este că noul sistem nu se folo­ faptul că între inovatori s-au maşini unellc cu înalte calităţi teh­ catului $i comitetul U.T.M. ca In co­ (Îl* mobilizarea muncitorilor de a f rolului de cost. iorul maşini unellc au avut loc
seşte numai la blocurile turn. cimentat relaţii de ajutor şi co­ nice. laborare cu conducerea uzinei sa asi­ participa (a aceste cursuri. Membrii Simpozioane pe teme ca „Noutăţi la
gure ceie mai bune condiţii lunlrn
După închiderea
Dar numai înzestrarea tehnică nu
cursurilor, co­
Colccli\u! tare a realizat coşul laborare. Spre exemplu, există rezolvă problema îndeplinirii pianu­ ridicarea cablicării muncilor dor. La ci,miletului de parlirl şi ai comitetu­ mitelui Je partid s a preocupat freze-. „Strungul S 5.T, „Freze pen­
de fum dc la noua fabrică dc o brigadă dc inovatori formată lui dc producţie la toii indicatorii. cele 18 cu rsu ri du r i di car o a ca Iii icn: 11 lui sindicatului, tovarăşii condu­ pînă Ia deschiderea noilor cursul, ii u danturare-, „Noutăţi In tehnica
aglomerare a folosit tot cofrajc din 7 muncitori, ingineri şi teh­ Conştient de acest lucru, comitelui au participat cu rcqularilaio mun­ cerea uzinei au pr.n t m iciră să comitetul sindicatului şi comitet il construcţiei de maşini", „Să nc cu­
glisante tu vecine, reuşind să nicieni. caic lucrînd în colectiv dc partid se preocupă îndeaproape citorii din secţia mecanică l şi II. răspundă do activitatea , 12 ciirsii.i. U TM . să organizeze acţiuni care vă noaştem meseria de strungar" etc. A
rcali/.c/c zilnic cu circa 1.50 in. au rezolvat cu succes multe de telul in care maşinile şi utila­ «rulăric, turnătorie, maşini unelte C’ au participai la cursuri, s-au stă­ vină In sprijinul ridicării calificări Intrat tn practica comitetului sindical
ca Împreună cu cabinetul lehnia sA
cos mai mult dccît atunci tind probleme. Această brigadă a ve­ jele sint folosite la întreaga lor ca­ ş.a. Penii u muncitorii cu o calificare tu t împreună cu cei care au condus muncitorilor. O dcosebilă atenlie se organizeze ţinerea unor referate care
au lucrat după vechiul sistem. nit cu propunerea să Uc modi­ pacitate, dacă nimicitorii care le de­ mai înaltă şi cu mai multă experi­ aceste cursuri şi iinpreuuă au lu.d c'cordă demonstraţiilor practice la lo­ au ca scop popularizarea unor căi li
măsuri pentru remedierea lipsurilor
Alte idei şi măsuri sau sol­ ficată soluţia constructoare de servesc sînt preocupaţi să şi ridice enţă în cîmpul muncii au fost orga­ (are s-au constatat. Prezenta cursan­ cul dc muncă. Coi mai buni munci- tehnice. Referatele prczenlale pe te­
nizate şase cursuri dc specializare.
dai dc asemenea cu rezultate la estacade. Pusă în practică, eaiihcnren să-şi însuşească noi cu- La constituirea cursurilor s-a avut ţilor la cursuri a fost bună şi anul tcri cu o înaltă calificare ajută pe mele cărţilor : „Tehnologia niotalu-
!-2 muncilori să-şi ridice calificarea
noşlinlC leorelirc şi nraclicc lVi io-
(1 ic. comitelui de par l i d analizează in vcdorc ca pcnlru fiecare specia- şcolar 10G2-1 (Jt>3 a putut fi lnchcijt aietllndu-lc concret, la locul de mun­ lor“ , „Marca fabricii", la secţia seu-
diverse aspecte ale muncii de cali­ litale 6ă (ie formale cursuri sepa­ cu succes. Cunoştinţele însuşite de că cum trebuie mintiile maşinile la lărie, „Muncitorul de la tratamente
mecanică II si
termice", la secţia
Locuri „uitate 11 ficare a muncitorilor şi recomandă rate. cursanţi îşi arală roadele. La secţia «are lucrează, cum se pot obţine nuille altele, au contribuit la creşte­
a
turnătorie, productivitatea muncii
conducerii uzinei şi sindicalului mă­
piese numai de bună calitate. La seu-
Pcnlru a cunoaşte din timp pro­
surile corespunzătoare. blemele mai imporlaulc care îşi rcr crescut în cele 1 luni ale anului tn |ia turnătorie deseori ing Liviu Via rea numărului cititorilor la biblio­
In fostele locuri virane apar lot turnate ; unele fără roţi, altele tară In uzina noastră lucrează mit de 102 ol va ie.i au lost consultate condu­ mrs cu 5.21 la sulă faţă de plan, rua şi maistrul Ntcolae Rutcovschl teca cabinetului tehnio, la însuşirea
de noi cunoştinţe tebni«e.
mal multe spatii verzi, alei cu ar­ cirlige. Acelaşi aspect se intilneşle muncitori tineri calificaţi cate au la cerile secţiilor şi pc accaslă baza la secţia de maşini unelte cu 8.b0 la argamzeaîă demonstraţii practice pri­ In cuijnd, vor începe să-şi desfă­
bori şi Hor], parcuri. Şî la exploa­ şi in jurul rlrniitului puţului dc la bază absolvirea unei şcoli prole^io- a fost întocmită programa analiti­ SLtă etc In ansamblu, pe uzină, în vind felul cum trebuie întrebuinţată şoare activitatea noile cursuri rle ri­
această perioadă productivitatea mus-
tările miniere d in _______________ _ _______________ mina I a E. M nalc. Cunoştinţele prinule pc băn­ că pentru fiecare curs în parte. La €> metodă sau alta de turnare. Cu dicare a calificării şi cursurile de spe­
cile şcolii, întregite cu experienţa fiecare curs au fost stabiliţi să pre­ rii pe cap de salariat a crescut cu acest prilej muncitorii îşi verifică şi
Valea Jiului, in Lonea In această 0 45 la sută. Totodată în primela tsi îmbunătăţesc propriile cunoştin­ cializare. in atentia comitetului de
N O T A cîşligală in procesul do producţie, dea cei mai buni ingineri cum sînt
anii din urmă s-a parte a curţii, pc dau posibilitatea dc a slăpîni tehni­ şapte luni ale anului printr o mal ţe. îşi însuşesc noi metode şi proce­ parlid este continua imbunălâtire a
depus o susţi­ lingă vaqonelele ca nouă. rle a mînui cu lot mai mul­ tov. losif Ciontă, loan lancu, Livm b\»nă organizare a muncii, a folosi­ dee de lucru. activităţii lor. Eliminînd unele lipsuri
nută muncă pentru curăţarea şi ame­ râsluroale, se poate găsi fier vechi, tă siguranţă maşinile Cn comandă Vh«ea, Petru Căpătină. Adam Ma- ţii mai din plin a capacităţii maşi­ In scopul asigurării unei Imbună- constatate vom putea să asigurăm o
najarea curţilor, pcnlru înîrunuo-e- rămăşiţe de malcri.il lemnos, gră­ program cum sini-, strungurile, ma­ codon şi mulţi alţii. Dc un deose­ nilor. a economisirii de maiorii pri­ făliri permanente a cunoştinţelor teh­ însuşire mai temeinică de călre mun­
citori a problemelor concrete, legale
mo si materiale, colectivul de mun:ă
ţarea lor. Cu toate acestea mai sint mezi de piatră otc. Organizaţia şinile de frezat şi rectificat ele. bit «ncces s-a bucurat predarea unor al fabricii a realizai economii la pre­ nice şi profesionale ale muncitorilor, dc meseria care o exercită, tn aşa fel
multe lor uri „nitrile”, care. dau un II.TM. do aici. întregul rolerliv de Sarcinile măreţe, trasate do. căite lecţii cum sînt ,,Geometria sculelor ţul de rost in valoare de 2.750.01)0 In uzină se organizează In mod di ca fiecare muncitor să aibă o califi­
aspect neplârul. In incinta minei muncă, ar putea organiza o acţiu­ Congresul al lll-loa al P M R. cons­ aşchietoare", ,.Pi eluct arca cavităţii iot. Creşte lot mai mult numărul (erenhat. pa meserii, ovpurieii, con­ care înaltă, in pas cu realizările teh­
ferinţe, simpozioane
tehnice,
con­
Lonea, de pifrla. in părţile mal pu­ ne de înfrumuseţare a Incintei ex­ tructorilor de maşini, dotarea cu noi matriţelor''. „Calculul pentru schim­ muncitorilor care lao propuneri de cursuri gen „Cine ştie meserie cîşti- nice.
maşini şi utilaje de mare randament
ţin expuse „primei vederi, Incepîntl ploatării. a fabricii noastre impun cu tărie ri­ bul de roţi necesare tăierii fUctu- tnovalii şi raţionalizări. Pină la 1 gă*', schimburi de experienţă şl jur­ IOAN LUCACIU
de !a halda veche şl pină In |urul S. NAGY dicarea continuă a calificării munci lui" etc. fe;.tcmbrie a.c. s-au Înregistrat h nale vorbite, expoziţii cu cărţi teh­ membru tn Comitetul da partid
puţului, stau zeci de vagonele răs- corespondent lorilor. Iată de ce comitetul de Comitelui de partid a controlai in tabinetul tehnio 101 propuneri de nice. De asemenea, se organizează al U. M. Cugir