Page 71 - 1963-09
P. 71
tvt» m #
Pag. I brumat toelalismulut
ULTIMELE STICI * ULTIMELE $TlDl * ULTIMELE ŞTIRI H ULTIMELE $TIR1 * ULTIMELE $TlOl * ULTIMELE ŞTITH Un puternic stimulator
al activităţii fiziologice
J j p j M J LENINGRAD 20 (Agerpres). — cinată, acesla va dormi, In timp
re pe Păraint se vor primi po
„Zvcz.da" publică un
Revista
material semnat de prof. Serghei rjle automată dale despre sta
Arbuz.ov, in care acerda rid. lea- rea lui şi despre evoluţia navei
ză despre descoperirea unui pu cosmico. La puţin timp înainte
ternic stimulator al activităţii fi de slirşitul călătoriei, un dispo
ziologice in urma unul somn în zitiv va administra in mod au
delungat. Noul preparai, denu tomat cosmonautului dozele ne
LucrăriUe Adunării Rezoluţiile Conferinţei Lniunii In sprijinul lărgirii comerţului mit piridoxilcn. va fi probabil cesare cTc piridoxifen. după care
Generale a O.N.U. utilizai in zborurile cosmice dc acesta se va trezi şl va începe
Interparlamentare dfntre Est şi Vest lungă durată ce vor li efectuat** activitatea. Preparatul care nu
NEW YORK 20 (Agerpres). pe viilor. După cum presupune provoacă nici un fel de conse
La 20 septembrie, în Adunarea BELGRAD 20 (Agerpres). omul dc ştiinţă, timp de mal cinţe dăunătoare asupra organis
Generală a O.N.U. au conlinual La 20 septembrie s-au încheiat la comerţului Internaţional subliniază WASHINGTON 20 (Agerpres). penlru a cere ca şi guvernul ameri multe luni după lansarea unui mului. a fost experimentat cu
necesitatea Intensificării schimburilor
Recenta conferinţă de la Washing
dezbaterile generale. Primul a Belgrad lucrările celei de-a 52-a con can să ia îii considerare lărgirea cosmonaut spre o planetă înve succes pe diierile animale.
luat cuvîntul Masayoshi Ohira, ferinţe a Uniunii Interparlamentare, comerciale inire ţări şi. In special, ton iniţială dc Casa Albă pentru dez schimburilor comerciale cu ţările so
ministrul afacerilor externe al la care ou participat 480 de delegaţi, îulrc ţările dezvoltate şi cele Insu voltarea comerţului exlerior al S.U.A. cialiste". France Presse transmite to
Japoniei. Apoi a rostit o cuvin* repiezenlind parlomenlelo a 58 de ficient dezvoltate, penlru a contri preocupă îndeaproape cerqurilc dc todată că un purtător de cu vini al Divergenţe americano-franceze privind
tare preşedintele S.U.A., John lAri. In şedinla de includere cotile- bui astfel la ridicaiea nivelului de afaceri americane. După cum Dans Departamentului ele Stat al S.U.A. «
Kennedy. In continuarea şedinţei i inia a adoptai Iu unanimitate patru Irai In Urile rămase In urmă din urile agenţia France Rrcsse, aceste declarat la 19 septembrie că guver transporturile comerciale spre Cuba...
a luat cuviniiil primul ministru rezoluţi). In prima din aceste rezolu punct de vedere economic. Se re cercuri „întăresc in prezent presiu nul american „aprobă schimburile
comandă. de asemenea, guvernelor
al Laosului, Suvanna Fumma. ţii se subliniază necesilalea adoptă să sprijine conferinţa Internaţională nea lor pe lingă guvernul S.U.A. pen comerciale paşnice cu ţările socialiste WASHINGTON 20 (Agerpres). — gră" cuprinzînd navele occidentala
tru a obţine o modificare a regula
din Europa răsăriteană". El a adăugat
rii unor măsuri concrete pentru apă penlru problemele comerţului şi dez mentelor care limitează partea State insă că declaraţia sa nu trebuie in După cum transmite agenţia Fran care menţin comerlul cu Cuba, pan
tru nave franceze ou sosit tn aceas
rarea şl consolidarea păcii. In acest voltării. lor Unile în schimburile comerciale ce Presse. un purtător dc cuvint ol tă ţară.
Departamentului de Stal al S.U.A.
sens se propune consliluirea unor zo A mal fost adoptată o rezoluţie dintre Est şi Vest. schimburi rare terpretată in sensul că Statele Unile Potrivit agenţiei UPI, guvernul
Noi semnături ne denucleari/ate sau de limitare a prin (are se cere lichidarea neinltr- .se dezvoltă fără participarea lor. Nu proiectează 6ă Încheie un acord co a declarat la 19 septembrie că gu francez a răspuns că „nu poale exer
vernul american „a ridicol pe lingă
pe Tratatul de la Moscova armamentelor atomice, subliniindu-se zinlă a oricăror măsuri de discrimi meroase voci — continuă agenţia — mercial anumit cu U.R.S.S. sau cu guvernul francez problema partici cita nici un control In aceasta pro
că aceasta va conslitul un pas pe nare sau represiune ra.sială. s-au ridicat (n cursul ultimelor zile ţările dui Europa răsăriteană. pării unor nave franceze la trans blemă". „Această chestiune, relevă
WASHINGTON 20 (Arjerpre*). calea spre realizarea dezarmării ge ★ porturile comerciale spre Cuba”. agenţia, ar putea deveni un nou
nerale şi loiale. In rezoluţie se cere. punct nevralgic in relaţiile dintre
Ministrul afacerilor externe nl Re In ajunul şoJinlel de încheiere a Purtătorul dc cuvint a indicat că
publicii Ruanda n semnat hi 19 sep de asemenea, încheierea cil mal grjb- conferinţei Uniunii Interparlamentare TOKIO 20 (Agerpres). nlstă, aceasta va exercita o influlentă dc la 1 ianuarie 1903, de cind ad S.U.A. şi Franţa, de pe acum încor
nică a unui acord cu privire la de
date din cauza divergenţelor în di
tembrie. In numele guvernului său, zarmarea generală si loială sub un a avui loc o şedinţă consacrată dis Cercurile dc aloceri japoneze au favorabilă şi asupra comerţului japo ministraţia maritimă a S.U.A. a în ferite probleme”.
exemplarul din Washington nl J ra siriei control internaţional. Rezolu cutării problemei „reprezentarea Inie- salutat declaraţia ministrului comer nez cu ţările comuniste. ceput să alcătuiască ,,o listă nea
ţului a! S.U.A.. Hodges, potrivit că
tatului cu privire la interzicerea cx- reselor economice $1 sociale în parla Consiliul consultativ cconomio ja şi în problemele înarmării N.A.T.O.
perienlelor nucleare tu trei medii. ţia .subliniază rolul important pe mente". Din partea delegaţiei grupu reia S.U A. intenţionează să extindă ponez care se ocupă cu studierea pro
care-1 poate |uca Organizaţia Naţiu comerţul cu ţările socialiste. Ziarul blemelor comerţului cu ţările socia nu vrea să „colaboreze" în' cadrul
WASHINGTON 20 (Agerpres). nilor Unite In rezolvarea aceslel pro lui naţional roinlu a luat cuvîntul „Mâinii Daily News** scrie că dacă liste s-a pronunlat pentru lărgirea IIAGA 20 (Agerpres). — alianţei atlantice. După cum a tub-
La 20 septembrie Republica Pana bleme la şedinţă Jng. 7oe Rigani, care a Statele Unite Işi vor schimba politi comerţului cu aceste ţări considc- Luînd cuvîntul In cadrul unei liniat Acheson, refuzul Franţei de
ma a semnal Tratatul cu privire la O alia rezoluţie cere slabilirea u- scos In evidenţă contribuţia pe care ca comercială (aţă de lumea comu* rindu-I avantajos penlru Japonia. conferinţe organizate la Haga de o a accepta planurile Washingtonului
asa-numită „mişcare pentru Europa
Interzicerea experienţelor nucleare nor norme do drept internaţional pri o poale aduce Uniunea tnlerparla- unită" — organizaţie care sprijină de creare a unor „forţe multilate
In atmosferă. în spaţiul cosmic şi sub vitor la folosirea spaţiului cosmic, menlară la rezolvarea fustă a proble politica de „integrare economică şi rale" în cadrul N.A.T.O. constituie
zpă. PInA la această dală exemplarul siibliniindn-.se (â aresta trebuie idi mei In discuţie. Vorbiloarea a ară politică a Europei occidentale" — „un prilcl de dezbinare în alianţa
american al tratatului a fost semnat lizat exclusiv* în scopuri paşnice. tat că Uniunea Interparlamentara tre Contradicţii fără soluţii politicianul american Dean Achcson, occidentală”. Acheson a exprimat
de 93 de ţâri. Rezoluţia în problema dezvoltării buie să recomande statelor adopla- care deţine in momentul de fală
rea unor măsuri general demorro- PARIS 20 (Agerpres) — funcţia de „consilier al preşedinte rcscntimenlul cercurilor politice şl
tlce pentru a asigura o componenţă După cum informează agenţiile oc gaşe. care întreţin relaţii strlnse lui Kennedy” , a lormulal atacuri militare americane faţă de refuzul
cu ea.
cit mal reprezentativă a parlamen cidentale de presă, la Strasbourg se violente Împotriva politicii guver Parisului de a accepta şi planurile
Acum, sesiunea parlamentului eu
Deschiderea conferinţei „Pugwash“ telor: asigurarea reală a universită deslăşoară in prezent sesiunea Adu ropean a adoptat o rezoluţie prin nului francez pe care l-a acuzat «ă de „integrare" militară ale N.A.T.O.
ţii votului, recunoaşterea activităţii
partidelor de inasă. asigurarea egali nării consultative o Consiliului eu care salută asocierea la Piaţa co
BELGRAD 20 (Aqerpres). panţi se numără 15 laureaţi al Pre tăţii partidelor In propaganda eleclo- ropean. La lucrările acestei sesiuni mună a ţărilor afro-malgaşe. situin- la proporţii criminalitatea juvenilă în Anglia
La 20 septembrie au început le miului Nobel, preşedinţi ai Comisii rală. slabilirea responsabilităţii depu a aşa-zisului parlament european, du-se astfel pe poziţia franceză. subslanlinlă esle mai evidentă, agen
Dubrovnik. in Iugoslavia, lucrările lor nucleare naţionale din dife taţilor In faţa alegătorilor ele. organ consultativ creat in vederea In ce priveşte a doua problemă, LONDRA 20 (Agerpres). ţia Reuter citind faptul că delicven
celei de a ll-a conferinţe internaţio rite ţări. Lucrările sesiunii de anul realizării „unităţii" vest-europcnc. aflată pe ordinea de zi, acea a re In raportul anual al Ministerului dc ţii de această virstâ sînt astăzi de
nale „Pugu'dsh" a oamenilor de aresta a conferinţei „Pugwash** — participă parlamentari din 18 state laţiilor dintre C.E E. şi A.E L.S., dis Interne britanic se subliniază că în două ori mai numeroşi deeit In anul
ştiinţă. La această conferinţă parti denumită astfel după localitatea din ale Europei occidentale. cuţiile de pină acum. după cum cursul anului trecut cazurile dc de
cipă Savanţi, cercetători fn domeniul Canada unde a avut loc prima In Conferinţă pentru Pe ordinea de zi a sesiunii figu transmite France Presse. nu permit licte penal' şi crime au înregistrat înaintea celui de-al doilea război mon
dial. „Neliniştea provocată de acesta
fizicii nucleare, oameni de ştiinţă din liluire dc acest fel a savanţilor ato rează probleme privind realizarea să se tragă concluzia existentei unor un spor simţitor Iu Anglia faţă de cifre, scrie agenţia, a determinat M i
22 dc ţări ale lumii. Prlulrc partici mici — urinează să dureze cinci zile. independenţa i,integrării economice vest-europe- posibilităţi de apropiere Intre cele anul 19G1. Numărul general al delic
ne, respectiv relaţiile dintre Piaţa două grupări economice occidentale. telor pasibile de sentinle penale a nisterul de Interne să anunţe crearea
Zanzibarului comună (C.E.E ) şi Asociaţia liberu Cu toate că lucrările ocestul aşa- crescut cu 11,8 la sulă fală de 1961. unei comisii care urinează să studie
lui schimb (A.E.L.S.), precum şi pro zis „parlament” european nu au Ceea ce este neliniştitor, scrie agen ze situaţia si să propună solutU pen
Scurte ştiri @ Scurte ştiri • Scurte ştiri LONDRA 20 (Agerpres). blema asocierii la Pia|a comună a vreo clicicnlă practică, dezbaterile ţia Reuter comentind acest raport, tru problemele criminalităţii juve
La 20 septembrie a început la ailor state. sale au scos totuşi în evidenţă fap este faptul că a crescut In mod sub nile” .
OS/\KA. — La magazinul univer ferinţa a examinai, între altele, Londra conferinţa pentru inde Observatorii politici de la Stras tul că între puterile vest-europe.ie stanţial proporţia crimelor 6ăvîrşlle
sal „Sogo" din oraşul Osaka s-a caracterul fi extinderea pe care o pendenţa Zanzibarului, la care bourg subliiiiaz.A că actuala sesiune se manifestă contradicţii a căror de minori. In special pentru delicvenţi O misiune secretă
deschis o expoziţie ca vinzare dc au practicile judiciare tradiţionale participă reprezentanţi ai guver este marcată in continuare de se soluţionare nu se întrevede încă. Inire 14 şi 17 ani această sporire franceză
obiecte dc artă populară tomhicas ale diverselor popoare din Africa nului de coaliţie din acest pro rioase divergenţe intre tezele fran
că, organizată de firma comercială fi necesitatea modificării sisteme tectorat ai partidelor de opoziţie ceze şi cele britanice privind pro fin Vietnamul de sud
japoneza „Michimen Co" fi „ Carii- lor judiciare actuale ale noilor şi ai Ministerului Coloniilor al blemele aflate pe ordinea de zi.
tn e x Expoziţia care se bucură de (ini africane, moflenite de la re Marii Britanii. Luînd cuvîntul în Se ştie că unul din molivele pen PAJUS 20 (Agerpres). —
aprecierea publicului japonez, cu gimul colonial, pentru a corespun cadrul acestei conferinţe, minis lru care Franţa a împiedicai asocie* Presa franceză lelateaza despre
prinde cca 450 exponate — vase de de in măsură mai mare nevoilor trul britanic pentru relaţiile cu rea Angliei la Pia|a comună s-a da planurile guvernului de la Pana
ceramică neagră fi colorată, obiecte acestor ţări. Commonweallhul, Duncan San- torat temerii că. odată inclusă în de a dczlânţui cit mal curind o ade
din lemn. ţesături, covoaic ctc. GENEVA. — 'Agenţia France acest organism, Anglia va căuta vărată ofensivă pentru „reafirma-
MOSCOVA. — După cum rela Vresse anunţă că la Geneva a în dys, a declarat că guvernul cn- rea influentei franceze In Vietnamul
tează agenţia TASS, la Washington ceput şedinţa dc două zile a Co giez „studiază posibilităţile" de să obţină şi asocierea ţărilor din de sud”, Revista „France Observa-
te va descinde in curind un mure mitetului dc pregătire a tratative a acorda independenţă Zanzibaru Cominonvealth. Franţa a preferai teur" scrie, dc altfel, că aceasU
magazin universal sovietic, unde in lor din cadrul Gali (Acordul ge lui încă în cursul anului acesta. asocierea grupului ţârilor a/io-mal- ofensivă a si început, la 6curt timp
afară dc mărfurile tradiţionale ră neral cu privire la tarife vamale după declaraţiile preşedintelui do
sciti cumpărătorilor americani 11 se fi comerţ). După cum se flie, acest Goulle care o oierii „sprijinul fran
vor oferi fi numeroase articole in comitet, care fi-a ţinut prima fe- cez" regimului lut Ngo Dinh Diem.
dustriale produse in U R.S.S. dinţa la 27 iunie, a fost creat în Jăstnd să se înţeleagă că Franţa
CANBERRA. — Congresul Con scopul organizării, în luna mai Tratative interoccidentale ar li dispusă să acorde un aseme
siliului Sindicalelor din Australia, 1964, a inlilnirii reprezentanţilor nea sprijin, la nevoie concurind
care se dcsfufoaiă la Melbournc. a S.U A. fi (arilor Picfci comune WASHINGTON 20 (Agerpres). — R-F.G. in cursul acestei 6ăptămlnl. pentru aceasta cu Statele Unite. „O
aprobat o declaraţie comună a Co- — principali concurenţi economici Vineri a începui la Washington el vine In S.U.A. exprimînd pe de săptămină după declaraţiile lut da
ţiţeiului executiv al Consiliului fi din lumea capitalistă — pentru seria de consultări pe care secreta o parte intenţia diplomaţiei vest- Gaulle, scrie revista, o misiune se
a Federaţiei Muncii din Nona Zc- ducerea tratativelor in vederea rul de stat al S.U.A., Dean Rusie, le germane de a participa activ la cretă franceză a şi plecat spre Sai-
el audă in care protestează împotri traducerii în viată a propunerilor va avea In oursul acestei luni cu gon”. Ţelurile urmărite de aoeastâ
va inteufiilor Franţei de a experi făcute de preşedintele S.U.A. un mare număr de miniştri de ex continuarea tratativelor Est-Vest. dar misiune, explică „France Observa-
menta arma nucleară in Oceanul terne occidentali, prezenli la actu susţine pe de altă parte că guvernul leur”, sînt „traducerea în fapt a
Pacific. SEUL. — Cinci partide 'de opo ala sesiune a Adunării Generale a R-F.G. nu va admite vreo măsură unul plan menit să reinstaleze In
GEORGETOWN. - 'La 19 sep ziţie din Coreea de sud au holă- O.N.U. Consultările vor continua, concretă in direcţia destinderii dacă. fluenţa franceză in Vielnamul da
tembrie a aterizat la aerodromul rit la 19 septembrie începerea unei începind de săptămîna viitoare ia sud”.
din Georgetown primul avion apar- lupte comune pentru eliberarea New York, şi, după cum se preve Intr-un fel sau altul, ea va conso
ţnînd unei companii cubanc. Aceas candidatului lor. la apropiatele de. ele se vor încheia cu vizita pe lida statu-quo-ul in Germania. Cu
ta este o cursă tehnică in vederea alegeri prezidenţiale, Song Yo care o va face tn capitala S.U.A., alte cuvinte, anlicipind asupra punc
stabilirii condiţiilor pentru zb o ru ri Cian, membru ol Partidului libe- In primele zile ale lui octombrie, telor de vedere pe care le va ex Luptele anfisegregaftanlsta
în America dc sud, cu escală în rul-democrat. arestat (te autorită ministrul de externe francez, Couve din S. U. A.
Guyana Britanică. ţile dictatorului Pnk Cijan Hi pen de Murville. prima colegilor săi occidentali.
NEW YORK. — La 20 septem tru că a formulat critici la adre Schroder s-a situat pe o poziţie ne N E W Y O R K 20 (Agerpres).
Nu este lipsit de semnificaţie (ao-
brie a sosit la New York minis sa actualei junte militare fi a ce tul că întrevederile Interoccidenla- gativă fală de discuţii legate de Dacă la Birmingham — teatrul re
trul afacerilor externe al Italici, rut instituirea unui regim civil. măsuri concrete ca, de exemplu. în
Atillio Piccioni Piccioni, care este 100 de lideri fi membri ai ce Ie se desfăşoară paralel cu actuala centelor tulburări rasiale — pentru
insolit de funcţionari superiori ai lor cinci partide au declarat in sesiune a Adunării Generale a cheierea unui pacl de neagresiune moment domneşte calmul, după cum
O.N.U., care a început intr-un cli
Ministerului de Externe, urmează aceeaşi zi o grevă a foamei de 24 Intre 6tatele participante la Trata menţionează agenţiile de presă, si
să viziteze Washingtonul, unde va ore ji au organizat pichete in fata mat pozitiv determinat de semnarea tul de Ia Varşovia şi ţările mem tuaţia se agravează in localitatea
Tratatului de la Moscova de inter
avea întrevederi cu secretarul De sediului Partidului liberal-demo- bre ale N.A.T.O., crearea unor zone Selma. 6ituală in apropiere de Bir*
partamentului dc Stat, Dean Rusii, crai de unde au anunţat că nu vor zicere a experienţelor nucleare in mmqham. Aici, de două săptămînv
;i unde va fi primit de prefcdin- pleca pină ce Song Yo Cian nit cele trei medii. Potrivit agenţiei de denuclearizate În Europa şl altele, se semnalează tulburări $1 aproxima
lele Kennedy. va fi eliberat. presă Unilcd Press International, în care toate fireşte trebuie să tină tiv 100 de negri au fost arestaţi îu
HANOI. — I ii regiunea elibera NEW YORK - Ploile toren centrul convorbirilor de la Washing seama de realităţile «reale In Eu timpul manifestărilor împotriva se
tă a Vietnamului de sud a fost ţiale provocate de uraganul Cindy, ropa după cel de al doilea război gregaţiei.
creată recent prima fcnală peda care s-a abătut asupra statelor din ton şi New York stă InLenţia de a Pe de altă pdrle, potrivit agenţiei
gogică, relatează Agenţia vietna sud ale SV.A — Texas si Lui- elabora o poziţie occidentală în ve mondial. France Presse, două personalităţi de
meză de informaţii. siana — în ultimele zile. au pro derea viitoarelor tratative Esl-Vesl, O asemenea poziţie a lost apre culoare, scriitorul James Baldwin st
'Această / coală este frecventată vocat mari inundaţii. Potrivit care ar trebui să ducă la noi mă ciată de Kiesinger. primul ministru Trupele dlemlsle incendiază casele locuitorilor pentru ai Rayard Rustin, unul din principalii
in momentul dc fată de peste WO agenţiei VPI. din cauza inunda suri mal ample si mai concrete pe al landului vesl-german Baden-Wurt- sili să trăiască in „satele strategice” — adevărate lagăre de organizatori al recentului marş îm
de studenţi care. după absolvirea ţiilor. aproximativ 5.000 de locui concentrare, menite să izoleze populaţia de partizani °sud-vict- potriva segregaţiei de la Washing
ei, vor preda in fcoh medii fi ele tori din sud-estul Texasului au aceeaşi linie a destinderii interna lemberg. ca „un nonsens periculos”, namezl. ton, au cerut preşedintelui Kennedv
mentare. trebuit să fie evacuaţi din casele ţionale si a Însănătoşirii relaţiilor Iar ziarul vesl-german „Suddeutsche să Intervină direct în criza rasială
HEISINKI — La 19 septem lor. Un comunicat al Ministerului între state. /.eitung" se pronunlă cu vehemen din stalul Alabama. Dară puterea gu
brie. U. K. Kehhonen, preşedintele Agriculturii din S.U.A. anunţă că Schmder a avut vineri o Intrevc- tă împotriva „împletirii problemei Lupta monopolurilor imperialiste vernatorului Wallace nu va fl tnfrîn-
Finlandei, l-u invitat ţ>c preşedin inundaţiile an cauzat culturilor de deie eu Dean Rusk. germane cu măsuri de destindere tă. au declarat ei tn rarlrul unei con
tele Parlamentului, Kuuno Klee- orez pagube evaluate la 1.800 000 chiar acolo unde nu există nici o pentru acapararea pieţelor ţărilor ferinţe de presă la New York. In A-
mola, fi l-a rugat să-i expună po dolari. Aşa cum reiese din declaraţiile labama vor avea loc noi tulburări.
sibilităţile dc formare a unui gu făcute de ministrul de externe al legătură Intre ele”. Ei an sprijinit poziţia liderilor de cu
vern de majoritate parlamentară slab dezvoltate loare din Birmingham care au cerut
sau alte posibilităţi de rezolvare preşedinlelui Kennedy să trimită tru
pe baze parlamentare a crizei de TOKIO 20 fAgerpres) amintit subliniază „că in ciuda scă pe federale în acest oraş.
guvern. Un studiu publicat de Asociaţia ja derii exporturilor Pieţei comune in lnlr-un disrurs televizai, ministrul
DA R-LS-S ALAM. — hi capita Vînatoare de oameni în Spania poneză pentru promovarea comeilu- totalitatea sa spre ţările slab dezvol
la Tanganicăi a luat sfîifit Con iuJ exlerior cuprinde dale interesante tate. merită notat că exporturile Ger justiţiei al S tLA., Robert K'pnnedy, a
ferinţa consacrată unor probleme Dc opt săptămini continuă in nord- In ultimele zile acţunile represive Centrul cel mai puternic al repre privitoare la concurenta dintre marile maniei occidentale şi Franţei spre ţă derlarat în.să că nu este de părere
ră trimiterea de trupe federa!e Ja
juridice ale (arilor ofiicane. Con cstul Spaniei grevele minerilor din ale autorităţilor împotriva greviştilor siunilor este insă in bazinul Nalon. puteri capitaliste pe pia|a ţărilor slab rile Asiei de sud-est cresc treptat, Birmingliam ar putea soluţiona criza
legiunile Asturia fi Leon. In ciuda au devenit fi mai brutale. Poliţiftii Aici poliţa se dedă la violente acte dczvollale Studiul relevă că din 1958 ameninţind pieţele japoneze". ra.sială de acolo.
represiunilor singeroase ale poliţei operează mai ales in timpul nopţi, de barbarie. Minerii i-au relatat zia pină în prezent exporturile Pielei co
care folosefte toate mijloacele pen ilar fi ziua controlează foscaua ţţ ristului italian fapte de o cruzime mune în ţările slab dezvoltate a scă
Rezervele llgandel fa(ă tru a-i inspăiminta pe grevifti, 25.000 trenurile care se îndreaptă spre bazi rar intîlnita: „Un căpitan a tortu zut cu 8 la sulă, cifrlndu-se în 1902 Creşterea cheltuielilor
de mineri continuă greva. nele carbonifere, păzesc intrările mi- rat o femeie însărcinată, urlind „un la 6,9 miliarde de dolari. Anul trecut,
de constituirea Federaţiei „Guvernul a bolătil să înăbuşe prin comunist mai puţin'. Acela fi căpitan, exporturile Pielei comune în lănle militare ale Franţei
Africii răsăritene toate mijloacele greva în cursul săp- împreună cu oamenii săi, au ucis un slab dezvoltate au reprezentat 20 la
lăminii viitoare“ — se spune intr-un Din presa miner fi au maltratat alţi 4 munci sulă din totalul exporturilor acestui
PARIS 20 (Agerpres).
NAIROBI 20 (Agerpres). — apel adresat dc minerii spanioli opi tori, dintre care linul a înnebunit". bloo economic, In acelaşi timp, ex Agcnlia France Presse relatează că gind la 19 990.000.000 franci, din eare
f/r timp ce în Asturia se săvîrfenu
La Nairobi a avut Ioc o î ntrînire niei publice italiene fi publicai de străină fapte infricofătoare, la Madiid un porturile Statelor Unile, Marii Bri proiectul de buget al Franţei pc anul o parte însemnată va fi destinată
Intre preşedintele Tanganicăi, Nyc- ziarul „Unita". ziar clcrical-fascisl preamărea gnrrota tanii sl Japoniei In aceste ţâri au 1964, aprobat de Consiliul dc Miniştri înarmării atomice a Franţei,
rere, şl primul ministru al Kenyei, „In întregul bazin carbonifer are (instrument cu care se execută prin crescut 6imlilor. Astfel, peste 5n la In şedinţa dm 18 septembrie se <a- In timp ce bugetul Franţei preve
ICenyalta. La această înlilnire urma loc o vînatoare nemiloasă a oameni decapitare condamnaţi la moarte in sută din totalul exporturilor Japo de sporirea cheltuielilor militare cu
să participe şi primul ministru al lor. Minerii sînt ridicafi în cursul nelor, urmăresc orice mifeare ascunţi 8pan ia). niei sint destinate ţărilor slab dez laclrrîz.cază printr-u creştere a chel 7.1 la sută. pentru toate celelalte do
l ’gandei. Obotc, pentru a dezbate nopţii din locuinfcle lor fi tLifi unul printre tufe sau după tnluzuri. Sint voltate. Cifrele corespunzătoare pen tuielilor. Potrivit agenţiei, in anul
împreuna noi măsuri în vederea cile unid la puţuri. Unul din ei s-a spionaţi îndeosebi cei care lucrează Dar minerii spanioli continuă să tru Statele Unite şi Marca Brilan e viitor, cheltuielile militare ale Fran menii de activitate «e prevede o
constituirii Federaţiei Africii răsări răzvrătii fi a fost ucis. Alţi doi. mal in subteran, pentru că de ei depinde lupte cu indirjire. Din cei peste sint de 37 la sulă şl respectiv 42 ţei vor creşte cu 7.1 la sută, ajuu- -sporire mult mai mică a cheltuielilor.
tene Primul ministru ugandez a trataţi, tfi trăiesc ultimele clipe la funeţonarea minelor. Mulţi fi-au pă 20.000 de grevifti, politia nu reufCfle Ia sută.
anunţai, însă, In ultimul moment, ipitul. Peste 500 de mineri au foit răsit casele numai pentru a scăpa d« să scoală zilnic la muncă dccit un Ţările Asiei de snd-est au impor
că nu poate participa la Înlilnire. (Icportnţi fi nu se mai ftie nimic det- teroarea poliţei. „O femeie de 55 de număr infim de oameni, care sini O im p o rtan tă d e s c o p e rire a rh eo lo g ic ă
fiind reţinut de treburi urgente la P>e ei. Guvernul spaniol, care s-a ani a fost maltratată de poliţie pen obligaţi să lucreze sub ameninţarea tat în 1962 mărfuri in valoare dc
Kampala angajat să respecte Carta drepturilor tru că ascunsese la ea în casă un mi armelor. 9 23 miliarde dolari, dintre caro 23.3 BAGDa\D 20 (Agerpres). piezenlind o femeie din înalta so
Agenţia Associated Press afirmă Omului, trebuie să înceteze această ner — scrie ziaristul italian. Alţi „Este un tablou dramatic — scris la sula proveneau din S U.A., 15.8 la O preţioasă capodoperă a artei an
că aplicarea acordurilor realizate de persecuţie nc justificată. Fiecare oră muncitori cer să fie concediaţi, nu autorul reportajului in încheiere. La sută dîn Japonia. 11.5 la suta din ţă tice greceşti a fost descoperită tn cietate greacă a epocii intr-o pro
fundă meditaţie.
cele trei lăn In vederea constitui care trece poale fi pentru noi ul mai ca să scape de represiuni. Aţa numai clicva sule de kilometri de rile Pielei comune şi 11,4 la 6ulâ regiunea Samawa din Irak in cursul
rii amintitei Federalii s-ar afla în tima1. au făcut 60 de mi ne ii din bazinul Italia sini ucifi fi torturaţi oamenii din Marca Britanie. Datorită perfecţiunii sale a/lislice,
impas deoarece Uganda ar fi înce Publicăm mai jos extrase 'din rela Aller. Dar nici acest lucru nu se Şi singura lor vină este că „fac gre Dar, lupta de concurentă dintre lucrărilor la terasnmeutul căii ferate această descoperire, arată agenţia
put să manifeste o anumită reticen tările unui corespondent al ziarului poate face cu ufurinţă: antreprenorii monopolurile imperialiste pentru cu ca re se construieşte în prozcnl inlie France Presse. este considerată drept
tă fată de Fedcralie din motive de cure s-a înapoiat zilele trecute din care primesc la lucru mineri plătesc vă“ pentru 'drepturile lor vitule la cerirea pieţelor ţârilor slab dezvolta Bagdad şi Bassorah. Esle vorba do o una dintre cele mai importante des
ordin Intern. Spania. o amendă de 6 000 de pesete muncă fi o viaţă omenească. te continuă cu înverşunare. Studiul statuetă dc marmură dc 20 cm., re- coperiri care au fost făcute in Irak,
40.065
Redacţia şl admUuslraţia ilaiulul itr, 0 MaxJlQ uri 9, telefon* 15 W. U75* 1515. 2271* Î.UA-£]&Utft In numerar conform aprobării PŢreeUel Generale P.T.T.R- nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i Întreprinderea Poligralicâ Huncdoara-Deva,