Page 72 - 1963-09

'în s ii
^ o o a ru .D ev.a

PB01ETAR1 DIN TOATB TABUR IMTt-VA I INiroiEIFI! ll*J|ffcfl IFILÂlWlî;

I A Î N M I I

• Magazin (pagină specială) Rezervele interne —
(pag. 2-a) ;
• Şantier dc creaţie
• Pregătiri în vederea des­
chiderii noului an şcolar in in- mai bine valorificate!
vâţâmintul de partid
(pag. 3-a) ;
• Dezbaterile Adunării Gene­ In cele 8 luni cite au Irecut de gaur/atoricc s a prevăzut, prinlre
rale a O.N U. la începutul anului, colectivul In- altele, amenajarea şi deschiderea
, w L i M s i s s s h i L • Răsturnarea guvernului re­ Uephuderii forestiere din Sebeş a pentru fiecare parchet In parte a
acţionar din Norvegia reuşit să-şi Îndeplinească planul nu- unor noi drumuri dc tras material
(pag. 4-a). mai la producţia globală. La pro- lemnos. Cu ţoale că această măsu-
ductia marfă a rămas sub sarcinile ră trebuia să fie Îndeplinită în pri-
Anul XV, Nr. 2717 DUMINICA 22 SEPTEMBRIE 19 63 4 pagini 20 baml de plan cu 3,6 al sulă, iar la pro- niăvnra acestui an, ca nu s-a înde-
duclivilatea muncii cu 13,4 la sută. plinit delinitiv nici In momentul de
Cauzele nelndeplinirii sarcinilor fată.
de plan la indicatorii amintili m=ii O allă cauză care dc asemenea
sus sînt multe.
La prima vedere a dus la nereali2area sarcinilor de
^analii eoidmtiaţiLăft m scriu corespondenţa! voluntari cauză o constituie condiţiile grele aceea că s-a depăşit mult timpul de
s ar crede că cea mai importantă plan la unii indicatori a (ost şi
de la E. PI. Cciicj-Sâcârîisil» din timpul iernii. Fireşte, aceasta a reparare a maşinilor şi utilajelor,
contribuit la nerealizarea planului, Dc exemplu repararea
celui mai
Fabrica „ f id p a “ O ră ş iie dar ea singură nu a putut influenta productiv gater din întreprindere a
alit de mult planul de producţie, durat cu’ peste 30 zile mai mult da<
Răminerea în urmă este delermi- cR timpul prevăzut,
Brigăzi de mineri evidenţiate în întrecere nată de alte cauze. Una dintre ele Do asemenea a existat fluctuaţie
este slaba organizare n muncii, marc de oameni, slabă preocupare
Brigăzile de mineri din sec­ jumătate a acestei luni brigăzile Muncitorii din cadrul întreprinderii pentru calificarea lor
torul III al E.M. Certej-Săcâ- respective şi-au depăşit cu mult n-au fost Împărţiţi judicios pe sec- î. F. Sebeş nu şi a realizat nici
rimb conduse de Aurel Stăncu- sarcinile de plan. toarc de producţie, iar In cadrul planul pe sortimente. Din totalul
lescu, Dezidcriu Loşchi şi Şte­ Dc asemenea, au mai fost sectoarelor nu s-n făcut o reparti- celor 42 de sortimente, la un număr
fan Cazan, organizîndu-şi în cit evidenţiate în întrecere şi echi­ zare bună pe operaţii de lucru. Cu dc 14 sortimente nu s a Îndeplinit
mai bune condiţiuni munca, pele de mineri conduse de toate că Întreprinderea este dotată p’anul de producţie. La cherestea de
şi-au depăşit sarcinile de plan Gheorghc Dălog, sectorul l, cu cojitoare mecanice, conducerea răşinoase, dc pildă, întreprinderea
sectoarelor Zlalna, Oaşa şi Valsa se află sub plan cu 4.894 m.c., la
pe luna trecută cu 2 şi respec­ Gheorghe Iordache, sectorul II Sebeşului n-au aprovizionat In mo:l lemn de fag pentru celuloză cu
tiv 1 Ia sută. Minereul extras de şi Ioachim Bunea, din sectorul ritmio aceste cojitoare cu mate- 1.603 nvc., la buşteni de fag cu
ele a fost de bună calitate. Pen­ III. Aceste echipe şi-au depăşit rialcle necesare şi nu au repartizat 1.574 m.c. Neindeplinirca planului la
tru îndeplinirea şi depăşirea an­ planul cu 4 şi respectiv 7 la oamenii care să le deservească. Din aceste sortimente a dus fără Îndoi*-
această cauză cojitoarele au stat, lă la nerealizarea producţiei marfă,
gajamentelor luate ele au fost sută. In timp ce un număr marc dc mun- Cu toate acestea f. F. Sebeş Isi
declarate brigăzi evidenţiate în citori făceau această operaţie m,i- poate Îndeplini planul de producţie
TIBERIU SP1CIUC nual Folosirea cojitoarelor la ca- pe acest an la toii indicii, Pentru a-
întrecerea socialistă. Şi în prima corespondent pacitatea lor normală ducea la uşu- ceasta Insă trebuie să fie Înlăturate
l;i seclia vinat lucrează co iov. ANA VlNŢELAR se Iov. NiCOLAE DUBLEŞ, şef rarea muncii oamenilor, la spori- deficientele care mai există în or-
brigadier tovarăşul MARIAJ menţine evidenţiată în Întrece­ dc echipă în seclia argăsitorie. Pentru ridicarea calificării muncitorilor rca productivităţii muncii. gani2area muncii, să fie extinsă me-
M1ERLOIU, El contribuie activ rea socialistă dc cinci luni. Ea In luna august echipa pe care o Un slab accent s-a pus pe exlin- canizarea lucrărilor grele, să se fo-
la realizarea sarcinilor planu­ participă în acelaşi timp activ conduce si-a depăşit planul cu din subteran derea mecanizării unor lucrări, pe losească mal judicios capacitatea
lui de producţie. şi la munca culturală. peste 15 la sulă. In scopul ridicării calificării alţi oameni ai muncii din sub­ folosirea la capacitatea normală a maşinilor din dotare. De asemenea,
maşinilor de care dispune
I. F. trebuie să se acorde mal multă a-
profesionale a muncitorilor din teran. In fiecare lună se fac Sebeş. La lucrări cum slnt i scos- tentie îndeplinirii obiectivelor din
subteran, comitetul sindicatului, cîte două expuneri pe diferite apropiat, plantarea şl scoaterea pu- planul de măsuri • tehnico-organlza-
comitetul UT.M. şi cabinetul teme privind munca în subte­ î e ti lor, pregătirea soiului pentru pe- lorice, îmbogăţirii acestui plan cu
tehnic de la E.M. Certej-Săcă- ran.- Expunerile sînt făcute de piniere, transport ele., mijloacele măsuri noi, concrete, care să asigu-
i rîmb, la indicaţia Comitetului către ingineri şi tehnicieni cu mecanice au fost folosite sub capa- re Îndeplinirea planului la toii in-
citatca lor.
dicatoriL
y de partid, au organizat trei experienţă. Aceste cursuri du­ In planul de măsuri lehnicoor- L. DEMETER!
cursuri de ridicarea calificării. rează lot anul.
In aceste cursuri sînt cuprinşi PAUL POPESCU
) mineri, artificieri, preparatori şi corespondent
Cu angajamentul anual depăşit
Contribuţia inovatorilor La Uzina de reparat utila] minier
tivităţii muncii, cale'sigură da redui
) din Petroşani se acordă o mare alen- cere a preţului de cost.
Anul acesta Ia E.M. Certej- compresoarele Reşiţa", realizată
( Săcărîmb s-au înregistrat la ca­ dc lăcătuşii Sabin Nelega şi Ioan tie reducerii sistematice a preţului de Toate acestea, au> făcut ca In prh
binetul tehnic 14 inovaţii şi s-au Mihăilă, ce aduce o economie cost. In fiecare secţie si atelier mun­ mele 8 luni ale acestui an muncito­
citorii folosesc cu pricepere şi simt
rii acestei uzine să realizeze 1.469.000
aplicat 1 1 . Printre cele mai im­ anuală de 25.000 lei şi „Presă de răspundere timpul de lucru dove- lei economii suplimentare Ia preţul da
portante se numără : „Utilizarea pentru confecţionarea cupolelor dindu-se a fi in acelaşi timp buni cost, mai mult cu 769 000 lei pesta
tuburilor metalice la ridicarea
Printre evidenţiaţii !n întrece, Lucrind la maşina de cusut de laborator", aparţinînd strun­ gospodari ai energiei electrice, ae­ angajamentul anual. Cel mai mare
tea socialistă se află şi mun­ blănuri, tov. PARASCHIVA GO­ Maistrul VASILE PAŞCA ma­ rostogoalelor de abataj" aparţi- garului Adrian Mihuţ, care adu­ rului comprimat şl metalului. aport la obţinerea de economii l-au:
citorul electrician IOSIF MIR- LEA îşi depăşeşte de cîleva nifestă multă grijă pentru creş­ nînd ing. Liviu Lungii şi ing. Aplicarea planului de măsuri leli- adus 6ec|iile construcţii mctailicc şl
CEA. El execută numai lucrări luni sarcinile de plan cu 20-25 terea unor noi cadre dc mun- Sălejan, care aduce o economie ce o economie dc circa 10.000 nico-oiganizalorice şi a unor inova­ atelierul mecanic,
lei anual.
anuală de 120.000 lei ; „Schim­ S1MION MARCUŞ ţii de mare eficientă economică au G. ZAHARIE -
corespondent
barea sistemului de răcire a re- corespondent permis creşterea continuă a produc­
cipienţilor intermediari de Ia'
CenJm
de radiofoîograîie
m edicală
Prin grija slalului noslru în acfcst
en a luat fiinţă lă Deva un centru da
radiofotografie medicală. Acest cen­
tru a fost înfiinţai cu scopul preve­ Reduc staţionarea Primul loc UN CAZ PATOLOGIC RAR
nirii unor boli. Dalorită muncii depu­ vagoanelor PITEŞTI 21 (coresp. A-
se, in opt luni din acest an 6-au făcut pe regiune gerpres). — bal) care avea legături
aproape 29.000 radiofotografii medi­ Muncitorii ceferişti de pe raza strlnse cu vasele mari şi
cale. De remarcai că pentru prima da­ R C. M. Petroşani obţin zi de zi noi Intre formaţiile La 3 ani de la naşterea cu celelalte organe ale ab
Tumoarea
ex-
domenului.
tă s au Juat măsuri ca o caravană me­ succese în muncă. Pină acum ei au de pază contra in­ copilului Cornel, părinţii.
hrpată conţinea un făt In
colectivişti dintr-o comună
dicală să facă radiofolografii Ja în­ reuşit să-şi depăşească pianul de cendiilor din regiu­ din- raionul Piteşti, regiu- greutate de 1,100 kg., dez-
treaga populaţie a unui raion. Astfel, transport cu 8 la sută şi 6ă reducă nea noastră s-a or­ nea Argeş, au observat la voltat asemănător unui făt
ganizat un concurs
pină in prezent 6-a verificat popu­ staţionarea vagoanelor cu 4.8 la sută. la care au luat par­ acesta simptome neobiş­
laţia rlin 10 circumscripţii medicale In afară de aceasta, au încărcat pes­ nuite. Deşi era dezvoltat In vlrstâ de 6 luni. Fătu
ale raionului Qruşlie unde s au făcut te sarcinile de plan 33 000 tone. te numeroase for­ normal, atit In greutate cit avea trunchi, membre vi
maţii. La la za re­
dinţi rudimentar
dezvolta­
peste 23,000 radiofotograf ii. I. CRIŞAN corespondent gională cea mai şi In Înălţime, abdomenul te, iar capul, in specia
Modele noi de inc^Sfâmsnlie bine pregătită s-a copilului se umfla pe zi ce prezenta unele monstruozi­
dovedit a li for­ trecea. Dus la spitalul din tăţi La trei zile după ope­
In incinta labricil de diind cu atenţie cerin­ Eugen TOzeş, a mul maţia P.C.I, de la Piteşti, un colectiv de me­ raţie, copilul Cornel şi-a
încălţăminte „Ardelea­ ţele populaţiei, ei au creat patru modele de Lhina „Victoria" dici al secţiei chirurgie, reluat viata normală, avlnd
na" din Alba iu Ha, in­ creai patru modele de sandale bărbăteşti din Călan care a ocu­ condus de dr. Gh. Tirco- o stare generală bună.
tr-un atelier aşezai ia ghete bărbăteşti, de di­ piele box, cu talpă o- pat primul loc. veanu, î-au făcut examene
etajul l, un colectiv ferite culori, din piele piicată de micropoios. S-au evidenţiat tn clinice, radiologice şi de li* După părerea colectivului
format din patru oa­ Solty, cu talpă de mi- Noile modele au fost mod deosebit tov. borator, stabilind In urma de medici, In cazul cînd
meni studiozd noua li­ crnporos lipită. De re­ deja omologate şi vor Gheorghe Bonţi, acestora că era vorba de fătul din abdomenul copilu­
nte a model la încăl­ marcat că ghetele o- Intra In fabricaţie în­ setul formaţiei, Si­ un făt abdominal, frate lui nu ar fi fost extirpat,
ţăminte. Este vorba des­ mintite au Intrat de>a ni ion Lufi, Nicolae geamăn al copilului. Fă- el s-ar fi dezvoltat In con­
pre creatorii de noi In procesul de labrici- cepi nd cu luna decem­ cîndu-se operaţia, din ab­ In luna august brigada condu.să de Manole Josan, dc la Atelierele centrate de reparaţii „Ardealul* din
modele. In acest an ţie. brie. Grama şi alţii. domenul copilului a fost tinuare pe seama copilu­ Alba Iulin, execullnd lucrări de bună calitate şi depăşîndu şi sarcina de plan cu 51 la sulă, a fost evidenţiată
munca lor a /ost încu­ De curlnd, colectivul COST1N ALBEANU IOSIF CRAŞCÂ extirpată tumoarea (de mă­ lui, hrănindu-se ca un pa­ In Întrecerea socialistă.
nunată de succes. Stu­ de creatori, condus de corespondent corespondent rimea unei mingi de hand- razit. IN FOTOGRAFIE: cltiva diurn umbrii brigăzii, execullnd armături metalice pentru sectoarele miniere.,»1
R IT M SU SŢ IN U T LA R E C O L TĂ R I Ş l A R A T U R I!
R
A

aelorlalte antimălurice necesare. De Sămlnla de orz şi substanţele pen- de 35 000 kg. sănilntă din soiurile tiei de consum, nimeni nu s-a preo-<
I In aceste zile In agricultură trebuie executat un mare D e c e num ai ce prevederile planului râmîn simple !ru tratare n-au fost procurate nici Fonca şi Cenad, s au trimis probe cupat de procurarea lor.
volum de lucrări. Pa.aleh cu recoltatul culturilor de piopuneri? la G.A.G, din Dineul Mare. la laboratorul din Alba I u 1 ia...
D toamnă se pun bazele recoltei de cereale din anul viitor. sim ple p ro p u n e ri? — Dar cu pregătirea seminţei In De felul In care se pregătesc se­
minţele trebuie să se ocupe îndea­
Pregătirea terenul ni şi a seminţei sini acţiuni de cea S e c u n o a şte, dar nu s e iau m ăsu ri ce stadiu vă aflaţi ? proape specialiştii din unităţile agri<
mai mare importanţă, Pentru a cunoaşte cum se desfă­ In această toamnă la G.A.G. din — ? cele. Inginerul colectivei din Orăs-
şoară aceste lucrări, redacţia ziarului u întreprins un raid-
A anchetă in citeva gospodării agricole colective din raionul Căstâu se vor Insăminta 200 ha. eu eul Mare nu reprezintă nici 30 la lungul paulelor. Receplia lucrărilor Orăştioara de Sus nu s a făcut ni- licara de Sus, tov. Greccanu, a lă­
Suprafaţa arată la G.A.C. din Din­
1 n această privinţă la G A.C. di ,i
cereale, din care 180 ha. cu grîu, 10
nu se face zilnic. Sarcina de a ur­
sat insă lotul baltă şi a dat bir cu
N Oniştie. lată constatările tăcute cu acest prilej. ha. cu secară şi 10 ha. cu orz. Pen­ sută din terenul ce urmează a fi In- mări calitatea arăturilor nu a fost mic. Din sămlnla asigurată nu s-a fugiţii (? I). Prea puţin l-a interesat
încredinţată
tru buna desfăşurare a lucrărilor de î>âmintat cu cereale în această toam­
ca o
responsabilitate ic.nditionat nici măcar un bob (ci
Aici culesul e în toi Insămintare, consiliul de conducere nă Cu cele 3 tractoare aflate la permanentă nici unui brigadier de fel de probe s-au trimis la laborator că la laborator au lost trimise probe
C al gospodăriei colective a întocmit gospodărie se putea ara o suprafaţă cimp sau altor tovarăşi din consi- — e limpede). Şi nu pentru că n-ar neseleetionate, că selecţionarea si
un plan de acţiune In care slnt prs- mult mai Întinsă, dar mare parte din l'ul de conducere al gospodăriei co­ exista selector. Dimpotrivă. Gospo­ tratarea seminţei întirzic nejustifieat.
L 1 La gospodăria agricolă Cu aceeaşi însufleţire se munceşte văzule responsabilităţi pe oameni şi teren se mai află şi acum acoperit lective. Ir felul acesta privesc lucrurile si to-i
* 1 colectivă din comuna Au­ la recoltatul porumbului şi la gos­ termene de execuţie. cu paie, iar plantele furajere culti­ Cu această stare de lucruri se îm­ dăria dispune de două selectoare dar varăşii Ioan Manolescu. preşedintele
rel Vlaicu, recoltatul po­ podăria agricolă colectivă din Spini. Potrivit prevederilor acestui plan. vate s au recoltat cu Inllrziere. Nici pacă şi tov. Mircea Bordeanu, ingi­ u'e sc află la moara din satul Bu­ colectivei şi Samnilă Pestăreanu, se­
rumbului se desfăşoară din Şi aici. media zilnică de recoltat es'.u pină la 8 septembrie trebuia termi­ recoltatul culturilor prăsitoare după nerul gospodăriei colective. cium. Lipsă loială de interes exisiă cretarul organizaţiei de partid din
T plm. Aici, această acţiune de 5-6 ha., iar cocenii sini tăiati In nală condiţionarea Întregii cantităti aici şi fată de asigurarea substan­ gospodărie. Altfel nu se poale expli­
a început In ziua de 17 special pe timp de noapte. Proce- de seminţe necesară. care urmează a se Insăminţa griu, Asemenea condiţii, arătură bolovă­ ţelor antimălurice necesare tratării ca de ce există o asemenea situa­
Răspunderea nu a Început.
septembrie şi datorită bu­ dîndu-se astfel, mecanizatorii Nico­ pentru ducerea la Îndeplinire a aces­ Iată cauzele pentru noasă. teren neferlilizat, sâmlntă ne­ seminţelor. Deşi se găsesa in canti­
A nei organizări a muncii lae Mornru si Miron Tomuţa reuşeso tei lucrări i-a revenit tov. Ioan Gră- care tractoarele nu pot fi folosite pregătită — nu pot asigura realiza­ tăţi suficiente la unităţile coopera- ţie la G.A.C. din Orăştioara de Sus.
6-a ajuns ca media zilnică să folosească la arături Întreaga ca­ mescu, magazionerul gospodăriei. d u plin la pregătirea patului germi­ rea unor recolte sporite de cereale
dc recoltat să lie de 6 Ivi pacitate de lucru a tractoarelor. Cum s-a achitai de aceaslă sarcină? nativ pentru sămînţâ. la ha. Aceste probleme sînt cunoscu­ C O N C L U Z I I
In această privinlă cele mai Lucruri bune in ceea ce priveşte Cu toate că gospodăria dispune de De asemenea, lasă de dorit şi ca­ te şi de către tov. Aurel Gâulea şl Cu ocazia raidului întreprins s-a constatat că în raionul Orăşlie, atit
bune rezultate le obţin brigăzile din recoltarea porumbului se pot spune mijloacele necesare selecţionării se­ litatea lucrărilor, arăturile liind pe Mircea Bordeanu Atunci cum de se recoltatul culturilor de toamnă cil şi cel elalte lucrări sc desfăşoară incăanc-
satele Aurel Vlaicu şi Pişchinti. De şi despre colectiviştii din salul Ba- minţei. această operaţiune nefiind mari suprafeţe bolovănoase. Pe une­ voios. Pină la 10 septembrie porum bul a fost recoltat in gospodăriile co-
menţionai că tot aici, atelajele pen­ îomir unde pină In ziua de 19 sep­ bine organizată, nu s-a reuşit să se le pante, ele puteau li executate pe Împacă cu o asemenea stare de lu« leclive de pe numai 8 la sulă din su prafaţa ocupată cu această plantă,
tru transportul recoltei sînt asigu- tembrie se recoltaseră circa 17 ha. tei mine condiţionalul griului, iar ld curbele de nivel. S-a arat însă de a (iruri ?
>ate In număr suficient, iar ca ur­ r-ultivale cu aceaslă plantă. Tot aici, cartofii dc pe 10 la suta, iar sfecla dc zahăr dc pc abia 10,5 la sulă din su-
mare terenul este eliberat imediat si paralel cu recoltatul se eliberează secară nici nu s a începui. Cit pri­ Nu d e Justificări e nevoie prafaţa cultivată.
asllel arăturile în vederea InsSmîn- terenul rin coceni asigurlnrlu-se prn veşte sămlnla de orz, aceasta nici Sub posibilităţi sc prezintă silu aţia şi în coca ce priveşte pregătirea
tjrilo r de toamnă pot li executate aceasta un larg front de lucru pen­ nu s a asigurat. După cele spuse de Colectiviştii din satul Cioara vor gospodăriei (preşedinte Achini Olarii) terenului in vederea insămiuţărilor. Pină la aceeaşi dată s-au executat
din plin. tru tractorişti. magazioner, se aşteaptă ca ea să fie Insăminta In toamna aceasta 330 ha. şi inginerul gospodăriei (Vladimir arături pentru insăminţări pe numai 1.570 ha„ ceea ce reprezintă doar 13,G
primită de la baza de recepţie. In cu griu şi orz. Semănatul se va face Vescu) afirmă că nu s-a transportat la sulă din supraiaţa planificată. Ră masă in urmă in multe unităţi este şi
P o ru m b u l este copt, c e s e m ai a ş te a p tă ? planul de acţiune despre care amin­ şi pe unele suprafeţe care necesită si incorporat In sol gunoiul de acţiunea de condiţionare a seminţei. Drept rezultat, la dala cind s-a fn-
team mai sus, se prevedea ca selec­ a fi fertilizate. Această măsură care grajd din lipsă de atelaje şi braţe de Ireprins raidul era condiţionată num al 65,2 la sulă din cantitatea ncce-
Lanurile de porumb ale colectiviş­ s-a „obosit" pînă acum nici cel puţin ţionatul seminţei de orz să se facă ar putea contribui la sporirea pro­ muncă. Să fie oare acesta adevărul? sară.
tilor din comuna Mârtmeşli s-au să facă recunoaşterea acestuia In lan. In zilele de 7 si 8 septembrie. Se ducţiei a fost Insă neglijată aici in ­ Părerea noastră este că nu. Gospo­ O bună parte din perioada opli mă pentru executarea acestor lucrări
copt. Cu toate acestea pină in ziua Trebuie spus că neinceperea la vede treaba însă că atit preşedinte­ tr-un mod cu totul nepernris. dăria dispune de 30 atelaje şi de a şi Irecut. In zilele ce urmează Ire buic început cu toate forţele la In­
ds 19 septembrie aici nu sc Începuse timp a recoltatului influenţează fu le gospodăriei colective, tov. Axente Gospodăria dispune de peste 1.000 sute de braţe dc muncă. Atelajele nu sâmînlări. Ţinînd seama că semănat ul se va exccula pe mari suprafeţe
lecollatul Consiliul de conducere al ir.od negativ şi asupra altor lucrări Samoilescu, cit si magazionerul se tone gunoi de grajd. Pină acum insă sînt Insă raţional folosite, iar bra­ după unele culturi de toamnă, se im pune urgentarea recoltării lor. pregâ-
gospodăriei (preşedinte tov. Nicolae . de sezon. Terenul care urmează a ti interesează prea puţin de ducerea la nu s-a transportat şi Incorporat In
Nistorescu), pune o asemenea rămî- ir.sânilntat cu grîu, orz şi secară, Îndeplinire a sarcinilor ce le revin. toI nici un gram de Ingrăşămlnt. Din ţele de muncă slnt prea puţin mobi­ tirca terenului şi a seminţelor ncce sare. De acest lucru trebuie să se
litre In urmă pe seama altor lucrări Jiind ocupat cu porumb, nu permite Este concludent şi un alt exemplu. ■ cauză? Tovarăşii din consiliul lizate la lucru. ocupe cu mai multă răspundere alit conducerile gospodăriilor colective,
de sezon, dar mai ales pe seama să se poată executa nici arături. Tină la 1 septembrie trebuiau procu­ cit şi organele locale de partid şi de stat. Consiliul agricol raional, la
faptului că porumbul nu ar fi ajuns Jntr-o asemenea situaţie de tără­ rate substanţele antimâlurice. De abia S e le c to a re s în t d a r , . . rindul său, are datoria să controleze, să îndrume şl să ajulc îndeosebi
Jn faza optimă de recoltare. Aceas­ gănare a începerii recoltatului la po­ cînd a fost Întrebat despre tratarea unităţile rămase tn urmă astfel fn cit loate lucrările din actuala campa-
ta este o justificare neîntemeiată rumb se află şi gospodăriile agricole seminţelor tov. Grămescu şi-a adus — Cu grîu vom semăna In toam- G.A.C. din Orâşfroara de Sus. In ve­ nie să se desfăşoare intr-un rilm niai susţinut, să sc încadreze fn c-
In realitate porumbul este bun de colective din şalele Căslâu, Cioara, aminte că trebuie făcută comanda na aceasta 130 ha. — ne a relatat derea insămintării lui au fost st.i- poca optimă.
eules, dar consiliul de conducere nu Tărtăria ele. pentru aducerea germîsanului şi a tov. Ioan Manolescu, preşedintele bilile solele, s a asigurat o cantitate