Page 73 - 1963-09

frag. * Nr. i i i f
D r a m u l aoif
— — M l |

Recent, o fe<
cneie din Vene'
zuela. deja mama
a cinci copii, a
dat naştere unei
serii de cinci ge­
meni, toii băiclL
Atît mama, cit
şi copiii săi sint
sănătoşi.
O campioană... Bomba H fără explozie Transplantarea dinţilor

a lucrărilor pe timp de câteva secunde Ucisă
Transplantarea, una din ultimele de o furnică
de irigaţie Pentru a ob|lne o 6ur<să nelimitată tlcati" din nuclee. Problema constă în „descoperiri" ale medicinii, nu este La 15 minute
chiar atît de nouă. Acutn aproape 300
de energie, savanţii sovietici au rea­ a face ca aceslo nuclee să se cioc­ de ani ea era practicata — bineîn­ după ce fusese
Lucrările de irigaţie sint cunoscute lizat recent, timp de o fracţiune dc nească, să fisioneze. Lucrul este Insă ţeles cu mijloacele dc atunci şi în muşcată de o fur­
din limpuri străvechi. Nu numai sim­ 6ecundă, o bombă H fără explozie. foarte dificil căci nucleele avlnd o cîteva cazuri rare. Transplantarea es­ nică de lipul
ple canale, ci lucrări uriaşe pentru In felul acesta oamenii de ştiinţă sarcină electrică pozitivă tind să sc te pomenită pentru prima oară în „Gemis myremc-
de la Institutul de energie atomică respingă unele pe altele. Cu cît se 1867 în lucrarea apărută la Londra cla" de altfel
modificarea cursului unor fluvii şi sub titlul : „Operatorul de dinţi —
„ICurccaloV* au făcut un mare pas ridică mai mult temperatura unei foarte răsptndită
chiar lacuri de acumulare. In aceas­ epre „domesticirea fisiunii termonu­ plasme cu atît sporeşte energia nu­ Obscrvaţiuni curioase asupra acclcl fn Australia, ce-
tă direcţie un loc de 6eamă îl ocupă cleare". cleelor, ceea ce le permite 6ă sc cioc­ grele ramuri a chirurgiei privitoare tăţeana Erna Lul-
la dinţi". Din carte reiese că oame­
o lemeie: Semiramida, regina Asirici. In această problemă, Jean Vidai, nească nii săraci îşi vindeau dinţii lor să­ se ICraus, a îa- * V
Din inlliolivn şl sub conducerea ci, comentatorul ştiinţific el ziarului Spre 20 0 milioane celat din viată. t'/1
francez „Liberation", a scris un arti­ nătoşi pentru a fi transplantat» bo­ Esle primul caz
Eufratul o fost prins înlre două di­
col in care subliniază că realizarea de grade gătaşilor bolnavi, cu dinţii putrezi, de deces înregis­
guri monumentale de cita 160 de trat fn Australia
savanţilor sovietici are o importantă ori bătrîni. Autorul cărţii, Charles
6tadii (30 dc kilomclri fiecare). Apele excepţională. Ea va permite omului La Institutul ICurceatov a-a reuşit Allcn, condamna acest lucru, arătând în analele medi­
fluviului au fost abătute, dîndu-li^sc ca să poată dispune într-un viilor, pe ca aceste nuclee să fisioneze timp ele că aceasta înseamnă „a jefui pe Pe­ cinii dc pe urma
unei înţepături dc
un alt curs şi s-a creol un lac dc care il dorim cit mai apropiat, de citeva sutimi de secundă. In eccaslâ tru pentru a da lui Pavel furnică. ' > 4 .
acumulare. Diodor care atribuie Sc- energii pe care astăzi nici nu ni le scurta perioadă de timp, savanţii so­
La Leningrad s-a construit un mlrnmidei şi construirea localităţii pulcm imagina. In loc de a asîsla vietici au realizat, totuşi, cea mal
turn de televiziune de 316 metri, aproape neputincios, la o reacţie tn Importantă experienţă, din ultimii oni.
fiind imul din cele mai înalte Ecbalana, povesteşte că oraşul ne- lanţ, spontană, şi deci do ncconlro- In domeniul plasmei, Noutăţi dsrs adîncurile Oceanului Pacific
din Europa. El este prevăzut a v in d ^ ă potabilă, regina a porun­ lal. rczultind din fisiunea nucleară, In Încheierea articolului, Jean V i­
cu lifturi rapide care urcă per­ cit străpungerea muntolui Oronle. savantul vn folosi după dorinţă ener­ dai arată că, pentru a ne da scama proxtmativ 1.000 de asemenea vul­
In curind, în librăriile sovietice,
rnclul Oceanului Pacific 6e caracte­
sonalul tehnic. Printr-un canal dc trei metri lăr­ gia dc explozie a unei bombe H care dc Întreaga importantă a lucrărilor vor apare hărţi ale reliefului sub­ cani, dar să nu uităm că nu a fost rizează printr-o Intensă activitate
care mal urmează su fie efectuate îna­
gime şi 13 metri Înălţime apele unul nu se va produce. studiată decit o zecime din relieful
Această energie va fi degajată „tn inte de a se reuşi controlarea rcac- marin al Oceanului Pacific. Aceste seismică, S ar putea spune chiar că
lac situat dc cealaltă parte a mun­ Jîei termonucleare, este necesar să se hărţi au fost întocmite de un colec­ submarin al oceanului. este „un inel dc foc", caic concen­
Focurile doze mici". Ea va fl deci „domesti­
telui ou fost aduse la Ecbntana. cită". obţină o plasmă cu o temperatură ele tiv de cercetări dc la Institutul de Aceşti munţi semeţi sînt despăr­ trează un număr Infinit de mare do
«Tocurile nestinse" sau „veşnice" Este interesant că Semiramida, al ordinul a 200 milioane grade Cclsius Oceanologie rle pe lîngă Academia ţi!» Intre et de depresiuni subma­ vulcani activi, legali dc epiccntrclo
din legende şt din unele povestiri cărei nume a rămas în istorie legat O pîasmă mal... durabilă şl cu o dcnsilale de mai multe mii do Şliinlc a U R S S. rine. In locul lungilor lanţuri mun­ celor mai pulornice cutremure de pe
ale bolrintlor ele odinioară, nu re­ dc grădinile suspendate, in inscrip­ de ori moi mare dccît cele zece mi­ Oceanul Pacific ocupă o treime din toase de pe păintnt apar aici ridl- glob Cu alte cuvinte, cupa Oceanu­
prezint derît fenomene naturale în- Savanţii alomişti de la Institutul liarele dc particule pe cm3 ob'inutc suprafaţa planetei noastre, suprafaţă călurj întinse cu pante line, încunu­ lui Pacific esle înconjurata de un
tîlnite si astăzi ; izvoare dc gaz mc- ţia păstrată dc Polycu sc laudă cu Kurceutov au obţinui o plasmă cu tn cursul ultimei experienţe. egală cu a tuturor celorlalte oceane nate dc vulcani. brtu de foc în veşnicii mişcare, tn
tan. aprinse poate dc o scinleic ră­ lucrările el dc irigaţie In mod spe­ o temperatură de 40 milioane grade luate la un loo — şl depăşeşte întin­ Albia oceanului este încadrată de centrul căruia sc află o regiune cal­
tăcită. poate de fulgere ori dc trâz- cial. „Natura mi-a dat Irup de fe­ Celsius şl cu o dcnsilale dc 10 mi­ derea întregului uscat. El are o mare puternice formaţiuni muntoase, de mă, formată din vulcani cu activitate
nclc. Un asemenea foc poale tino meie — spune inscripţia — dar fap- liarde de particule pe cm3. Ea a pu­ Calcularea unor galaxii însemnătate mai ales pentru pescuitul văi adinei şi înguste. O asemenea redusă.
uneori luni. nni, sule de ani şi chiar Ic'c mele m-au aşezat alături de cei tut fi menţinută In această stare dc crabi şi vlnătoarca dc balene, iar tmbinare, caracteristică numai aces­ Cum au putut oamenii dc ştiintfl
mai mult. Cel mn| voşiit „loc nes­ timp de mai multe sutimi de secun­ îndepărtate de Pămînt pe viitor, după toate probabilităţile, tui ocean, nu sc lntîlncşle nici tn să studieze relieful submarin com­
mai viteji bărbaţi...". Şi după enu­ va avea un rol important şi In ex­ Oceanul Indian, nici în Oceanul A- plex al oceanului? Pe ce căi au cu­
tins" a fost cel de In Chimera, pr dă in vreme ce pînă acum savanţii
coasla sudică o Asiei Mici. Izvorul merarea altor fapte, inscripţia glă- considerau drept un mare succes ob­ tracţia minereurilor — In adîncuriie liantlc. nici în cel Inghelat. Dc aceea les datele necesare? Primele bărt!
«ceata He gaz metan, aprins prin guieşte mai departe : ... Am silit flu­ ţinerea, In condiţii asemănătoare, a Galaxiile cele mal Îndepărtate da lui ou fost descoperite zăcăminte dc a şi fost denumllă „Inelul Oceanului balimclrice alo reliefului submarin
cine $ li e ce inliniplarc. a ars fără viile să curgă pe unde am vrut cu unei stabilităţi rle cllcva sutimi de Pămînt, ale căror dimensiuni ştiinţa conereţiunl fero-manganicc. Pacific". au fost Intoemilc la .sfîrşilul sorn.
întrerupere 3.000 de ani I mi fini de secundă. nu le-a putut stabili piuă acum, vor Studierea Oceanului Pacific prezin­ Văile sc Întind dc la nord de in­ lulul trecut şi In deceniile doi şl Irel
şi nu am vrut să curgă decit in locu­ putea fi calculate. sulele Alculine si ICuritc. trec prii» ale secolului nostru. In prezent aces­
Se ştie că plasma esle un amestec tă o marc însemnătate şi din punct
rile unde pulcnu li folositoare. Am Omul de şliinjâ sovietic Vlaceslav apropierea Japoniei, a Insulelor Ma­ tea sînt depăşite, întrucît au fost cu­
de nuclee şi electroni care au fost SIîş demonstrează că pe baza radia­ de vedere tehnic. Pentru a înţelege lese numeroase date noi cn a|n!oruI
Prolificitate redat fecunditatea pămîntului sterp, In prealabil separaţi unii de alţii ca ţiilor se pot stabili dimensiunile ga­ structura planetei noastre, originea riane. pătrund în emisfera australă sondei acustice — apara+ul ponlru
udtndu l cu fluviile melc.,.". şi cum electronii ar fi fost „decor- şî evoluţia ei sint absolut necesare tn apropiere de N'oun Guinee şi sn
laxiilor. Astfel el a stabilit dimensiu­ date precise despre Oceanul Pacific. întind de-a lungul insulelor Tmiga măsurarea adînclml!, Sc poate spun»
'Australia are fnca mul fi iepuri. Ei nile uneia dlnlre ele, care sc află la $i ICormandec. In apropierea Anhiro- că sonda acustică calculează pe mo­
Se poate vorbi chiar despre o oa­
distrug jumătate din hrana oilor. Un 3 mlllardo anl-lumlnă distantă de Pă- recare asemănare Intre relieful sub­ tidei ele sc destramă pentru a rea­ ment adincimoa oceanului cu ajuto­
război in tonta regula, cu planuri stra­ mlnt. Potrivit calculelor radlo-aslro- marin al acestuia si suprafaţa pare )a est de ţărmurile Amecicii de rul undelor sonore, fără ca nava să
tegice, cu adevărate oştiri (de vină- nomulul, sistemul stelar respectiv se Lunii — aşa cum no-o închipuim sud. centrale şi dc nord. se oprească. Adlncimlle sînt înre­
tori), n fost pornit împotriva roză­ Muzică în loc de... îngrăşăminte întinde pe o dlalantă de 2.5 m!l anl- noi. O întindere nemărginită dc In văile de lingă insulele Mariane gistrate automat cu mare precizie —
toarelor care adac fiagube imense. lumlnă. Bl este de 20 de ori mal mic sesuri cînd perfect netede, plate ca şi Plliplnc oceanul atinge cele mal profilul reliefului submarin In pre­
Rezultatul a fost cu /iesle un miliard deeft galaxia noastră, dar străluceşte o scândură (poli pluti zile. săplă- mari adînclml cunoscute. In depre. zent o devenit posibil ca oamenii
de irfmri an fost ucişi intr-un sin­ In urmă cu mai cercetătorii au trecui sonore. O influentă deosebit de puternic şi emile unde mlni şi chiar luni întregi fără cn 6iune« din apropierea Insulelor Ma­ de ştiinţă să-şi dea seama perfect de
riane adlncimea esle de 11.000 »n,
gur an. Circa 100 de cafi de locui­ mulfi ani, savantul direct pe lanuri. Ei deosebii de pozitiva de radio. adtncimea să difere măcar cu zeco Iar lingă Insulele Flllplne— 11.523 m. relieful submarin al Oceanului Paci­
tor Dai animalele acestea n-au dis­ indian, prof. Singh, au instalat magneto- o an tonurile înalte. Noua mefodă de cercetări permite metri), cînd sub forma unei îngră­ fic tn toate detaliile lui.
părut, ba continuu .ui sc inmn/(rască. a făcut primele cer­ foane fi megafoa­ Plantelor le ajung stabilirea dimensiunilor luminilor cos­ mădiri haotice de blocuri sfărîmate,
Demn dc amintit este că totul se cetări asupra influ­ ne puternice in plan­ 15—20 minute de mice „m ld", sj(uate ta distanţe co­ dealuri, movile şi depresiuni adinei. Maşină cibernetică
Pacific ascund
Apele Orcanului
fî
losale de Pămînt, care nu
pot
trage de la două duzini de iepuri entei vibraţiilor sono­ taţiile de trestie de muzică pe zi. Se sub­ distinse ni ajutorul telescopului. A- vulcani uriaşi, mal Înalt» (circa 10.000
aduşi acolo de colonişti in 1S00. re asupra plantelor, zahăr, bumbac, co- liniază, de asemenea, ceaslâ sarcină o poale îndeplini nu­ m) şl mat numeroşi ca cei de pe pentru examinarea elevilor
De atunci s-au desfă­ entieri fi în ini. Re­ că folosirea muzicii nu mai radio-aslronomia. uscat. Pînă în prezent se cunosc a-
şurat ample cercetări zultatele au fost fi este necesară in toa­ La o şcoală din Leningrad a fost Dacă elevid are nevoie de mal
Băutorii de bere î;i citeva fări, in spe­ aici neaşteptat de în­ tă perioada de vege­ realizata, cu ajutorul elevilor, o ma­ mult timp de gîndirc pentru a râs-
cial in V.RS.S. fi curajatoare, obţinin- taţie. Unul care nu se teme de albine şină cibernetică pentru examinarea punde, maşina nu-l aşteaptă, ci tre­
Răutorii de bere din lume au atins Canada. Rezultatele du-se sporuri foarte Cercetările continuă şcolarilor şi controlarea gradului lor ce la întrebarea următoare, scăzîndu-i
anul trecut un record — 9.308.000.000 sint revelatoare Plan­ însemnate de recolte. fi, dacă ele vor con­ M. Fraud, pre­ de pregătire pentru examene. însă nota.
de gnlloni (1 gallon -> 4,54 litri), tele dc orez, (apioca, Oamenii de ttiin(â firma constatările de 1 f r \ şedintele Asocia­ Noua maşina se aseamănă cu un Un lucru cu totul nou este a$a-
■
cu 3.6 la sută mai mult decit in 1961. arahide, diferite păs- indieni declară. de piuă acum, nu esle ţiei apicultorllqr televizor. Pe ecran apare textul între­ numitul „bloc dc încurajare", adău­
Asociaţia producătorilor de bere din fuioase au reacţionat asemenea, că au nh- departe timpul cînd din Morbihan (Fran­ bării şi trei răspunsuri posibile. Kie­ gat maşinii, şi care oferă o bomboa­
Londra a anunţ ut cu cca mai mare la anumite sunete srn>at o ere fiere a re­ banda dc magnetofon ţa), a reuşit „să vul alege pe ccl pe caic îl consideră nă dc ciocolată elevului caic a răs­
creştere a fost înregistrată in S.U.A. zistentei la diferite t >a înlocui cantităti cheme la sine", just şi apasă pe butonul respectiv. puns coicct Ia toate întrebările Le
2 Ia sută. Dar americanii conti­ printr-un însemnat Imediat apare semnalul „răspuns co­ parc că tocmai această „funcţie" oii-
nuu totuşi să se afle pe locul 9 in Spor de producţie. boli virotice a plan­ însemnate de ingiu- nu se ştie prin rect" sau „răspuns greşit". După nu­ ginală a maşinii contribuie la succe­
fnivinfa consumului dc bere. Ca de Din laboratoare. telor tratate cu unde făminte chimice. i'T fţH ce mijloace, o co­ mărul răspunsurilor corecte, maşina
obicei, băutorii dc bere belgieni s-au am- lonie de circa pune nota pc caro o merită elevul sul deosebit de care sc bucură ca
situat pe locul 1, urmaţi in ordine 30,000 albine, a- respectiv, printre elevii şcolii respective,
de germani, neozeelandezi }i austra­ Ilate intr-un co­
Tutunul şi sarcina pac. După cum
lieni.
reiese din foto­ O M U L — S T R U Ţ
De cînd cu drama talidomldal ee teri. Anchetatorii au cercetat dacft grafia alăturată, „BritisK Medical te metalice, dintre care nu a avuf răgaz să-şi
albinele s-au aşe­
Un hotel unic acordă o atentlo tot mal mare atlt există raporturi între virala mamei, zat pc pieptul şi Journal" relatează ca­ 120 erau fragmente de termine masa...
clasa socială şi faptul că fuma. Ei au
sint
care
tuturor medicamentelor
„înghiţirea de corpuri
luate de femeile însărcinate d l şi remarcat că numărul femeilor core pe umerii gol al zul unui irlandez în arcuri dc .somieră, doua
uTrealop Hote!" este unul din cele fumează osie invers proporţional cu preşedintelui, ca vmslâ dc 37 de ani, cozi dc lingmn, patru străine este ceva obiş­
n\<si neobişnuite hoteluri din lume HI unor anumite produse curente, care nivelul clasei sociale : 37 la sută tn al cărui nume îl lic ­ monede, şi alte mă­ nuit în chirurgie —
*î© află în Kenya, la 12 mile riistnnlă fără a avea efecte Imediat aparente rindurile persoanelor mal ovule fală şl in jurul obra­ ee sub tăcere, d;»r pe runţişuri. acrie ziarul. Obiectele
He N yliy Tornship, in inima Junglei. riscă să aibă influenţă asupra dezvol­ dc 56 la sută femei provenind din zului său, în chip caic îl denumeşte „omul- înghiţite dau rareori
Dc fapt, este vorba de un (el de ca­ tării prenatale. rtndnl muncitoarelor nccalilicole. In- de „plostron" si Mruţ". Acesta înghite La 9 martie 1967, loc la complicaţii, chiar
bană cu două etaje, construită in., In urmă cu 30 de ani, Sonlog şi dilercnt de clasă, şase femei din 10 „barbă". Agenţia irlandezul sc afla din daca sînt lungi şi as­
coroana unui uriaş smochin sălbatic. Wallace au constatat că dacă o le­ continuă să fumeze în lot cursul sar­ France Presse a- cu cea mai marc plă­ nou în spital. De data cuţite".
cere arcuri de somieră.
Clientela hotelului esle formală in meie însărcinată fumează o ţigară, cinii. firmâ că această aceasta i s-a găsit în
qone/at de turiştii amatori de sen­ la citeva secunde după ce a aprlns-o, In fine, s-ar părea că complicai iile In 1%1, cînd a fost stomac numai o bucată Irlandezul respectiv,
zaţii lari. Proprietarul, un oarecare ritmul cardiac ol fetusului sc ac­ in timpul sarcinii şi ale naşterii sînt „îmbrăcăminte" o- internat prima dată la s-a vindecat şi el, dar
mister Wallacc, a tipărit un prospect celerează. Ei au dedus de aici că o cn ceva mai puţin frecvente la fe­ rlglnală cîntăre.ş- Cork i s-au extras din de arc dc somieră, una în ce stare s-o fi aflînd
care aduce la cunoştinţă că dc pe subslaută chimică pătrunde tn pla­ meile care fumează decit la celelalte. te 1,50 kg. stomac 144 dc obiec­ singura. Toate că omul somiera din patul lui f,
„terasa" hotelului, elîenlii pot vodca centă şi He aici tn sîngele copilului.
fiarele junglei ducînd viata lor li­ Dc atunci studiile n-au mai fost re- iBB— I O <mWKT% O —U"— • I
beră şi cruntă. Se ,.garantează" pentru luate Recent insă, dr. Simpson, oare g
rinoceri, lcoparzi, hiene. Unii noro­ a efectuat o anchetă în trei spitale, g /;» cursul milioanelor de ani ai is- Megalndapis nu a ocupat oare corn-
coşi au pulul vedea chiar şi turme a constatat că numărul naşterilor pro- Q tăriei geologice a Pâmîntnlui an apă- Modele nereuşite ale naturii partimcntul omului pc insula Madaj
de elcfanli sălbatici. De alllcl si mature era de două ori mai mare la B rut de multe oii candidaţi la titlul^ de gascar ? Nu cumva pe insulă domnea
preturile la acest original hotel sini mamele care an fumat tn timpul sar- 1 fiinţe ghidilonre. Dc fiecare dată insă acest maie piimal, foarte dezvoltat,
sălbatice... clnil decit la acelea care n-au fumat ? natura i-a înlăturai. înainte ca omul să debarce ? Nu cum­
va prezcnfa pc insulă a acestui mc-
deloc. I După cum un corp viu se compu- Cel de~al pairul©a Se pune oemn o problemă de mare megalndapis. Această seini maimuţă
actualitate — au apărut oare în cursul de talia unui cîinc marc, sc deosebea gala da pis a împiedicat populnrca Ma­
[,i rindul sau. modicul Lowc a tic 8 "f <{"‘ '""I" l’e „candidai — crocodil" evoluţiei „candidat)- la titlul de om ? de Icmiiiicnii care trăiesc mlăzi prin dagascarului de către triburile antice
Pămînt ’f compune din celule, din
*/
Troleibuz cu suspensie monMral ca nreulatea noilor nSaculi * compartimente, fiecare din ele consti­ Şi in cc coitdi(ii ? talia sa şi prin dimensiunile crccm- negroide ? Aceste triburi aveau un
nle căror mame fumau era intorioa- Mulfi nenorocofi au mai existai in „Candidaţii* la titlul de om tre­ lui său. nivel /Ic dezvoltare (aorte scăzut şi
hidropneumafrică iă cn cca 200 grame greutăţii copii­ tuind o lume aparte, cu tmsutune istoria Pămintului! Crocodilii mno- buiau să aibă un organism cn un sis­ Savanfii au descoperit că mcgala- este posibil ca grupurile pu\in iitiiiic-
lor ale căror mame nu fumau de.oc I ” ™ finniha^ ŢenZi sauri fi-au făcut apariţia in epoca tem nc.ivos foarte dezvoltat (trebuia dopis populau Madagascarul in plcis- rnose de colant, cure posedau arme
Uzinele „V, 1 J.enin" din Plzcn carboniferă, Dar ci nu au devenit foarte primitive, să nu fi putut sus­
(R S C ) nu început să producă tro­ sau rare au încetat să fumeze la | cc/e compartimente, spe- strămofii crocodililor actuali. Cu lua­ ca aceste organisme să fie foarte mo­ tocen, adică cu un milion de am în ţine luhta împotriva acestor lemurian,
mină Dar, cn timpul s-uit descoperit
leibuze „Skoda-iATR-P" cu suspen­ *'mP 6 ciilc cele mai puternice eltminind pc ta asemănarea lor exterioară cu cro­ bile. cu cxticmihiti capabile să fată resturi de mcgaladupis in acchuşi Doar imigranţii, malatczi. caic in se­
sie liiilropncumaticâ, la care arcurile Un al Iroilen studiu duce la pre- g cele mai slabe. codilii, mososaurii an fost. exelnfi dc mişcări foarte diverse), ’f rcbuiau să pături unde sc găseau oase ah unei colul X au atins un nivel dc dez­
de otel sînI înlocuite cu perne de cau­ supunerea că liilunu! reduce frecven- | }>c continente ’difciitc. specii de natură — ca „modele depăşite nu fie nici prea mici fi deci fără /lăsări gigantice, epinrnis, care a dis­ voltare inconipai abil mai ridicat /Lc-
ciuc cu aer comprimat. la naşterilor masculine fata de cele g animale cn totul diferite pol să intre In perioada tiinsică reptiteh phy- apărare, ar fi avut prea mulţi duf- pui ui din Madagascar abia în epoca cil vechile triburi negroide din Afri­
mani, nici gigantice, căci lipsa rle
Pernele dc aer se formează în niş­ feminine : in locul cifrei normale de g \n tJuptău pentru compartimente ase- tosauri fi amfibiile lonchorhinns au duşmani nu contribuie la dezvoltarea istorică. Este foarte probabil că me- ca, au pul ut tine piept giganticilor
te cilindri dintr-un aliaj uşor lm.re 106 băi el i la 100 fete, media era dc || mănătoare. Pentru cu, cu toată di(c- încercai să ocupe compartimentul cro­ erectului la animale. galadapis a piciit în acelaşi timp cu Icnim icni' iar apoi să-i extermine.
pereţii acestora şi perne sc alia un 90 bîiicti la 100 fete. renta lor iniţială, cu urmare a con­ codililor, Natura i~a respins fi pc epinrnis. Megalndapis cm un /lemn scim-
strat de ulei cu ajutorul căruia sc In Scolia, medicii Herriot. îîille- diţiilor dc viată în compartimente aceştia — cran pica primitivi. Printre participanţii la „probele eli­ Şi acum, un pic de etnografic. Nu fin/dist in luminii din ist/iria Puinin-
reglează presiunea wiez si Uyllen au studiat 2745 naş- asemănătoare, după mii de generalii Bineînţeles insa. compartimentul nu minatorii'4 trebuie vicn(ionnlc mohiş- este oare ciudat că Madagascarul, tului pentru titlul, dc om.
aceste specii încep să se asemene ex­ a rămas liber. Slcueosaurii, strămoşii lele ccfalopodc — oclopadcle. Aceste marea insulă africană, nu esle popu­ Cil despic finaliştii cmc an con­
traordinar de mult. crocodililor actuali l-an ocupai in fiinţe, cu iui aspect puţin atrăgător, lată cu negri, ei eu mnlgaşi, rude curat in această competiţie, ei sint
au acerai foarte complex fi o vedere
Cind vedem un mic animal cu bo­ jurasic Particularităţile esenţiale ah excelentă. Oclopodclc, Iu fel ca si apropiate ale indonezienilor ? Nu esle am/isculi Omni dc Neandci/bal, da
tul asciifit. rit ochii de abia dezvoltaţi Organismului Iar au înfruntat timpul oaie de mirare că locuitorii insulei C r/u/iagu/nt, aceşti fro(i vitregi ai
care. sapă puiuţului, vom spune cu si­ (crocodilul este singurul animal cn omul, an proprietatea dc a focali~a nu sini urmaşii populaţiei continen­ omului mn/lcni. cure aparţin /nclcaşi
i guranţa că este o cirtifu. La o exa­ sîage rece care are inima cu patru imaginile, pc retina ochiului, singura tului african, tic caic ti despmte o Specii cn. fi noi. dur care nu sini stră­
minare moi amănunţită se conslu’â cavităţi) Şi modelul“ nr. 4 truiejte difercn(ă fiind aceea că la om foca­ distantă dc numai 400 hm,, ct urinaşi mofii noştri /liicc(i.
cu cîrtita australiană sc trage din pc glob dc zeci dc mit dc ani. lizarea se face pi in modificarea cin bu­ ai locuitorilor îndepărtatei In do ne zii? Cum este fiinţa gin/lilnmc de fu*
rii lentilei, cristalinul, in timp ce ta
cangur, iar cea sud-amci icnită din ccfalopodc cristalinul poate să avan­ Originea locuitorilor Madagascaru­ alte planete ? Lumc/t inticaga ale
hnmster. S-ar fnitea cita numeroase Turnirul pretendenţilor seze fi să se retragă ca obiectivul unui lui este o problemă ncreznlvuto încă acum pi cucii pată de această între­
,Jlnviul Aruvrm» (Congo) a îost denumii astfel dc David Llving- exemple asemănătoare. Forme dc Fiecare specie ifî cucereşte compar­ aparat fotografic. Iar în ceea ce pri­ tic etnograf ie, dar sc ştie eu p»pu- bate Ce poate răspunde bialogin ?
*tono, primul alb oare 1-a văzul ? Livingslone a inlrebal pe băştinaşi : viată îndepărtate se aseamănă cînd timentul cu ajutatul, tuturor organe­ veşte reacţiile de răspuns, ccfalopadelc larca insulei s-a făcui cum în seco­ Celelalte planete au c/m/htiilc lor
lul al X-lca al erei noastre. l)e ce
„Cum sc numeşte apa acoasla ? 1 s-a răspuns: „Aruvlm i", ceea ce în sini plasate in compartimente iden­ lor corpului său. Printre aceste orga­ nu au rival in natură. Unii savanţi dc viată, „ctimpai timentclc" tor, Dară
limba băştinaşilor înseamnă: „Ce spune ci" V Neînţelegfnd Livingslone tice. Să vedem cure sini cauzele aces­ ne sc poate distinge im grup deter- cred că din punct dc vedere aI aigu- această insulă marc, eu o climă atlt există o flintă gin/litoarc, ca este.
de favorabilă vn a fost populată dccît
tui [enomen.
a Hal fluviului numele dc Aruviml. iniiumt, a căi ut dezvoltare perfectă nizării sistemului nervos, ccfalopodete in ultimul mileniu ? adaptată la condiţiile /Im comparti­
In sorolul a) XlXdea viaţa în a rmata egipteană era atît de grea în- In organisme diferite apar nu nu- permite speciei să-şi ocupe locui cu­ pot fi puse în acelaşi rbtd cu ma­ Jot ce s-a spus piuă aici a fost mentul sau cxlra-lcresh u este lega'n
c*I cei care împlinea»» vîrsta de recrutare îsi scoteau un ochi pentru a mot modificări datorită eredităţii, spe­ venit. De exemplu, la animalele de miferele superioare, ca de exemplu, stabilit de ftiintă. Urmează ipotezele prin originea sa. de dczvulturca metil
teapa de serviciul militar. Atunci, Mohamed AII, cîrmnMorul Egiptului, cifice fiecărei specii, ilar fi unele mo- stepă, picioarele constituie organul dinele. şi întrebările. Cc a împiedicat popu­ in condiţii exha-tercstre. „I ablnul
a lormat două regimente do soldaţi podesfrl numai din tineri cu un sin­ I ilificări generale care le sint comune. determinant. Picioarele puternice si Din păcate, fauna oceanului sc cu­ laţia negroidă din Africa so popu­ periodic■“ /tl s/mantului Uaviluu pante
gur ochi. I Pc această bază. savantul sovietic solide terminale cu copite permit cai­ noaşte încă pica pufni. In ultima leze insula încă înainte dc secolul /hinonsl ra numai diferenţa existentă
Împăratul roman Callgnla (care a domnit între anii 37 şi 41) purta acad. JV. Vavilov a descoperit legea lor sălbateci, zebrelor să caute min­ vreme moluşleh ccfalopodc au înce­ X I Sau această jiopulatie a fost. eli­ între speciile pnmhitcne si spcci'h
n barbă rontcrtionnlă din f Ir o subţiri de aur, după modelul bărbii sta­ 0 „sistemului periodic“ al biologici. au ca pe imense întinderi, să fugă de put să fie studiate nu numai dc zno- minata de unii cuceritori fură să Ime /te pe ahe planete. Locnit/a-iî crinr-
tuii )u> Jupltcr ? g Aşa cum in sistemul periodic al animalele carnivore logt, ci şi de psihologi. Piste pusa de­ urme de civilizaţie ? l/iltr h/t, ii nu p / d niu'u î u f ă h y n cn
S ini Me.ndclccv sc pol prevedea pro­ Dm punct dc vedere biologie, se vreme să vorbim de inteligenta atei­ omului D u r cnut m n>n ei ? S ă n> t
Rnssini a srris „n.îrblrrwl din Sevilla" tn opt zile ? Cînd directorul După unele legende, intr-o epocă
Teatrului dc opera a aliat acest lucru, a spus: „Ştiam de mult că Ros- prietăţile fizice si chimico ale eh- poale spune că oiganut determinaţii lor fiiutc, dar nu trebuie » pierdute relativ recentă, cu cinci sau şapte se­ căutăm n ghin i i i . S-ar p i d c n cn miii
sini este un leneş". U mantelor care n-au fast încă drsen- al omului esle crecnd, fiiiulr.ă nu din vedere. E h intră in .,sfertul de cole în urmă. locuitorii din Madagas­ Ullllăhil i s/î n e od 'ură rin p unsul l j
Pentru a petrece Iarna tn apă cu o temperatură apinpiată de punc­ I perite, tot asa prin legea lui ;V. Vi- prin forţă sau rapiditate a iau fit omul finală“t in competiţia pentru titlul da car au trebuit .»ă dea adevărate bătă­ acenită inhehnre.
tul de îngheţare, unii peşti arctici se pregătesc prin metode foarte mo­ vihtv, prin metoda selecţiei, se poale să domine natura, s-o ,transforme după fiinţă .2inditoare. lii cu nişte Icni arieni gigantici Aceslo N. VORQNŢOV
prevede structura, ji modul do viată
VQin(a
sa. Reiese deci că natura a
derne — sîngele lor produce substanţe antifrlg (soluţie apoasă care nu 8 al organismelor care n-au fost încă făcut numeroase încercări penii u a fn JŞ94 zoologii au rămas uimiţi animale, înarmate cu bete ji pietre cercetător U lnslitulul He
îngheaţă la temperaturi ioa.sel ? cind s-a descoperit în Madagascar făceau incursiuni in aşezări şi pe cim- zoologie al Academiei do ştiinţe
B descoperite. crea q specie- scheletul unui l e m u r i a n gigantic buri, a U.R.S.S.