Page 75 - 1963-09
P. 75
Nr. 27
fag. * D ru m u l to e l
Răsturnarea guvernului
ULTIMEI! $TIDI * ULTIMELE $TIDI ULTIMELE $TIRI M ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
reacţionar din Norvegia
OSLO 21 (Agerpres), rilor Slorlingului prevedea 6 seria
Agenţiile occidentale de presă a- de paşi meni|i a restitui patronUoi;
nun|ă că in seara zilei de 20 septem acele întreprinderi care au lost naţio*
brie, la mai pu|ln de o lună de la nallznlc dc lostul guvern soclal-de*
consliluirca sa, guvernul norvegian, mocrat, precum şi Introducerea unof
prezidat dc primul ministru John „relorme" fiscale, care să favorizez®
Lyng, a lost răsturnat în urma votu clasele avulc.
Aceste inlcnlil, insă, au fnlimplnat
La început de sesiune Dezbaterile Adunării lui dc neîncredere quvernulul au opoziţia hotărîtă a maselor, opoziţie
parlament
in
Islorting). împotriva
care s-a reilectal In Storting, unde
votat 7G din ccl 150 dc membri ai
Generale a O.N.U. Slorlingului. Potrivit agenţiei France trlva programului guvernamental. O*,
dcpula(il au volat în majoritate Impo^
A^B-S sesiune a Adunării Generale tre «talc europene nparlinlnd unor lalea rezolvării lor de urgentă 6e re Presse. simbălă dimineaţa Jolm Lyng, fensiva rcacţiunil interne s-a soldafe
^ O N U., care s-n deschis la Începu* sisteme social-politice diferite" şi cu flectă in atmosfera de lucru de pină Problema aparfheid-ului din R.S.A. a fosf inclusă a prezentat demisia cabinetului rege aşadar cu un eşec complet.
iful acestei săptămini, îşi desfăşoară privire la promovarea In rindurile ti acum In săjile de şedinţe, pe culoa pe ordinea de zi lui Norvegiei. După cum se ştie, cabi In legătură cu situaţia politică car®
lucrările inlr-un climat politic nou, la- neretului a ideilor de pace, respeot re, la inlilniri şi jecepţii se vădeşle netul condus de Lyng, alcătuit dintr-o s-a creat, secretariatul C. C. al Parti
vorabil. co urmare a semnării Trata mutual şi înlclegere Intre popoare o deosebită preocupare pentru pro NEW YORK 21 (Agerpres). protest împotriva Intervenţiei repre coaliţie a celor patru partide burgheze dului Comunist din Norvegia a dat
tului de la Moscova cu privire la in Comitetul General a) Adunării Ge blemele puse in discuţie. Dezbaterea In cadrul şedinţei dc vineri 6eara zentantului sud-african. Cu 69 de vo (Hoire, Venstre, Partidul centrist şl publicităţii o declaraţie în care chea
terzicerea experienţelor cu arma nu nerale ON.U. a recomandat înscrie generală — care precede dezbaterile a Adunării Generale O N U . a conti turi pentru, 17 contra şi 22 de abţi Partidul popular creştin) a venit la mă poporul norvegian să sprijine ve
cleara I ii atmosferă, In spaţiul cosmic rea pe ordinea dc zi a sesiunii a in problemele*concrete tocmai pentru nuat dezbaterea qenerală. Luind cu- neri. Adunarea Generală a holărit putere ca urmare a ofensivei forţe nirea la putere a unul guvern alcă
si sul) apă — primul acord interna-, unui mare număr de probleme. Pro a da posibilitatea delegaţilor să-şi vintul. primul ministru al Laosului, să suspende şedinţa pentru 20 de lor de dreapta In scopul înlăturării tuit din reprezentanţi al Partidului
tiona! in domeniul nuclear. Marca ma blema dezarmării generale şi loiale facă cunoscută poziţia asupra situa prinţul Suvanna Fumma, a salutat în minute. In sprijinul propunerii al- de la cîrma tării a Partidului munci muncitoresc.
joritate a larilor reprezentate Ja şi încetarea experienţelor nucleare ţiei internaţionale şi să prezinte even cheierea Tratatului de la Moscova gejicne au votat ţările afro-asiatic?, toresc (social-democrat) care de mai ★ ‘ ^
O N U. au aderai la acest Tratat, apro- vor fi dezbătute pe baza raportului tuale iniţiative şi propuneri — se privitor Ja interzicerea experienţelor ţările socialiste şi reprezentanţii bine de 28 de ani se ailă la putere. OSLO 21 (Agerpres). —
ciindu-l ca un pas înainte în direcţia Comitetului celor 18 state pentru anunţă îndelungată, tinind seama că nucleare în trei medii. Suvanna Pu- unor ţări din America Latină Este După cum anunţă agenţiile occl*
Folosind atunci drept pretext sl-
destinderii intcrnalionale, ca o dova dezarmare, comitet din care face parte pe lista vorbitorilor figurează nu mma a atras atentia Adunării Gene semnificativ că puterile occidentale luatla de la minele din Spitzberg, denlale de presă, In urma demisiei
da n faptului că problemele internalio- şi tara noastră. Va fi examinată, dc mai putm de 100 de delegali. rale asupra situaţiei anormale şi pe c au aflat şi de această dată in com guvernului norvegian prezidat de
naie jiligioase pot fi rezolvate pe ca- asemenea, problema cooperării inter- In prima săptămînă, atenta a fost riculoase existente in Laos. El a ară pania rasiştilor sud-africani. unde în ultimii ani şi-au găsit moar primul ministru John Lyng. răstur
tea peste 70 de mineri.
(or|ele dc
le-a tratativelor, naţionale in domeniu! folosirii spa concentrată asupra cuvinlării şefului tat că din aprilie teritoriul Laosului „întreruperea şedinţei, a spus re nat prin votul dc neîncredere în
-Lucrările sesiunii an început prin ţiului cosmic in scopuri paşnice, do delegaţiei sovietice, ministrul de e.v-. 9 devenit din nou arena unor tulbu prezentantul Algeriei, a constituit o dreapta au reuşit să submineze pozi S’orling (parlament), regele Norve
rTegerca preşedintelui .sesiunii Adună meniu in care s-a înregistrat o anu terne. Andrei Gromiko, şi asupra dis rări si a unor ciocniri armate Primul demonstraţie simbolică a condam ţiile Partidului muncitoresc şi să Ins giei l-a însărcinat pe E. Gerhardsea.
rii Generale, a preşedinţilor comitete mită apropiere intre punctele de ve cursului preşedintelui S.U A , Ken- ministru laoţian o chemat marile pu nării de călre marea majoritate a taureze un guvern burghez de coali preşedintele Partidului muncitoresc
Adunării Generale o politicii guver
lor, a vicepreşedinţilor Adunării Ge dere ale părţilor. Se aşteaptă o im teri să respecte cu strictele spiritul nului Republicii Sud-Afrtcane". Fl ţie care să promoveze o politică ron- (social-democrat) să formeze noul
nerale şi a membrilor ncpcrmancnli portantă de/balcre In problema li- nedv. In cuvîntarea sa, ministrul de şl litera acordurilor de la Geneva cu a subliniat că ţările africane sint guvern al Norvegiei. Potrivit rela
ai Consiliului dc Securitate. Chiar In chidării ruşinosului sistem colonial. externe al U.K.S.S. a acordai o deo privire la neutralitatea Laosului. liolările să pună Africa de sud in lormă Intereselor lor. Actualul pro tărilor agenţiei Reutcr, Gerhardsen a
primele zile ale lucrărilor sesiunii s-n Necosilalea rezolvării dc urgentă a sebită importantă continuării efortu Adunarea Generală a adoptat apoi, carantină „pină ce guvernul acestei gram guvernamental supus dezbate acceptat să formeze noul guvern.
lemarcat prestigiu) dc care se bucu acestei probleme a fost dovedită şi rilor fn vederea folosirii prilejului fără dezbateri, majoritatea celor 82 lări va înceta să insulte Organiza
ră RP. Ivomiuă şi activitatea ei de cele pelrccule in perioada dintre creat de încheierea Tratatului de la de punote ale ordinei sale dc zl, re ţia Naţiunilor Unite şi conştiinţa
practică în problemele iniei nalionalc. sesiunile O NU., cînd a fost nevoie Moscova, pentru soluţionarea altor comandate de Comitetul General, şi ^menirii".
Reprezentantul permanent al R P de convocarea Consiliului dc Securi probleme internaţionale urgente, ca. împărţirea acestor probleme pentru a Abia după reluarea lucrărilor Adu
Romîne la ONU., M. Huşcganu, a tate pentru a discuta situaţia Încor de exemplu, Încheierea unui pact de fi dezbătute în diverse comitete şl nării. reprezentantul Republicii Sud- Tulburările din fostele colonii franceze
fost ales preşedinte al Comitetului dată din diferite teritorii, ca, de neagresiune intre statele membre organe ale Adunării Generale Nu Africanc ş»-a putut continua pledoa
Politic Special, unul din organele prin exemplu, iu coloniile portugheze sau ale Organizaţiei Tratatului de la Var mai oînd Adunarea a ajuns la punc ria împotriva includerii problemei a- din Africa provoacă îngrijorare la Paris
cipale ale Adunării. Acestui organ li in Rhodesia de sud. Va fi discutată, şovia şi statele membre ale blocului tul 30 de pe ordinea dc zi. care se
sînt repartizate — paralel cu Comi de asemenea, problema restabilirii nord-atlanlic, măsuri pentru preîntâm referă la politica de apartheid pro parlheid-ului pe ordinea de zi. Dar
tetul Politic (nr. I) — spre discutare drepturilor legi'i.me ale R P. Chineze pinarea unui atac prin surprindere movată de guvernul rasist al Repu eforturile sale au fost zadarnice. A- PARIS 21 (Agerpres). — cucerit independenta toate fostelei
prealabilă problemele Importante de la O.N.U., in sprijinul căreia s-au pro şi altele. dunarca Generală a hotărît să Includă Agenţia United Press International colonii franceze, cu excepţia Gui
pe ordinea dc zi. Propunind pe am nunţat o seric de vorbitori, printre Luind cuvîntul Iii cadrul dezbateri blicii Sud-Africanc, reprezentantul a- şi acest punct pe ordinea sa de zi. relevă că tulburările care au avut loo neei şi Republici» Mali, au Încheiat
basadorul R P. Rominc la O N U. in care şi reprezentantul tării noastre, lor generale, preşedintele Kennedy ccstui guvern a Încercat să împiedice Agenţiile occidentale de presă su In ultima vreme In (ostele colond acorduri militare cu Franţa. Aceste
postul dc prcşcdinle al acestui co cu prilejul discuţiilor din Comitetul a apreciat că lucrările actualei se includerea pe ordinea de zi o actua bliniază că acest incident a consti franceze din Africa Îngrijorează acorduri sint de două tipuri, regio
mitet, vorbi lorii au subliniot rolul po General. Reprezentantul R.P. Romîne siuni au loc Intr-o atmosferă favora lei sesiuni a acestui punct. Ca şi în tuit prima confruntare in cadrul ac aercurile conducătoare din Franla. nale şi bilaterale. Au fost semnala
Comitetul General, e! a prelins că
litic jucat de R P. Romînă In diferite s a pronunţat de asemenea, pentru in bilă şi a fost de părere că trebuie examinarea acestui punct ar constitui, tualei sesiuni a Adunării Generale Agenlia relevă că preşedintele de două acorduri regionale — Intre
organisme ale ON.U. Ui şi-au expri cluderea pc ordinea de zi a proble să se continue acţiunile pentru rea chipurile, „un amestec în treburile intre forţele anlicoloniahsle şi spri Gaulle a convocat o intllnire a con Franla, pe de o parte şi Republiea
mat convingerea că este bine să se mei situaţiei din Rhodesia de sud. lizarea unor noi acorduri de felul ce Interne" ale Republicii Sud-Alrîcane. jinitorii colonialismului şi apartheid silierilor săi apropiaţi pcnlru a exa Africa Centrală, Congo (Brazzavillel,
lncrcdinjeze reprezentantului R.P.R. fnipotrivindii-se totodată înscrierii pe lui de la Moscova. Un fapt pozitiv Reprezentantul Algeriei. Abdel ului. mina situaţia din aceste ţări. UPI Ciad şi Gabon. pe de altă parte, şl
conducerea unul comitet pe a cărui ordinea de v.i a problemei Coreei, a 11 constituie şi aprobarea de către Kader Şanderli. a propus suspenda Apoi şedinţa a luat sfirşit. Adunarea subliniază că Îngrijorarea Franlei re intre Franla. Coasta de Fildeş şt N i
ordine de zi se află probleme deose cărei rezolvare trebuie să revină po Kennedy a propunerii formulate cu rea şedinţei Adunării in semn de Generală îşi reia dezbaterea genera zultă din temerea de a nu pierde b.i- ger. Guvernul francez a semnat acor
bit. de im,portante. porului coreean însuşi. o zi înainte de şeful delegaţiei sovie lă la 23 septembrie cînd urmează să zele militare pe care Ie are in 15 duri militare bilaterale cu Senega
Călâuzindu-sc consccvcnl în politica O importantă deosebită esle acor tice la O N U. cu privire la realiza la cuvîntul şefii delegaţiilor Libiei, rile africane, foste colonii francez-. lul. Gabon. Mauritania, Camerun^
«a externă după principiile coexis dată iu cadrul actualei sesiuni discu rea unui aranjament care să exclu Cehoslovaciei, Iranului, Iugoslaviei, Făcind o analiză a intereselor mi Togo şi Madagascar.
Una din clauzele principale ale fie
te n ţi paşnice, ţara noastră parlici- tării problemelor economice, a lărgirii dă armele de distrugere în masă din întrevederile lui Schroder Dahomeiuluî, Filipinelor, Argentinei litare franceze din Africa, revista cărui acord de acest gen dă dreu-
pă activ la via|o internaţională, in schimburilor comerciale intre toate spaţiul cosmic. la Washington şi Paraguayului. „West Africa* scrie că după ce şi-au tuI guvernelor africane „să apeleze'
clusiv la activitatea ON.U. Printre ţările lumii, indiferent de orinduirea Cu toate că dezbaterea propriu-zisă la forlelc armate franceze ceclndu-
Iniţiativele R.P. Romîne menite să lor sooial-politica, ajutorării ţărilor pe probleme nu a începui încă. din WASHINGTON 21 (Agerpres). — Us să-şl asume „menţinerea organi
favorizeze destinderea şi Înfăptuirea slab dezvoltate. Tribuna O.N:U. tre felul cum s-au desfăşurat lucrările La 20 septembrie a avut loc o în Controverse în cabinetul britanic zaţiei propriilor lor forte armate'.
dezarmării generale şi totale se nu buie să fie folosită pentru apropie pină 1n prezent ca şi din cuvintârile trevedere intre Gherhard SchrOder. Ca răspuns la un asemenea apel,
mără cunoscniln propunere cu privire rea internaţională şi pe calea comer reprezentanţilor celor două mari pu ministrul afacerilor externe al R. F. forlele armate franceze pot „Inter
la transformarea Balcanilor într-o ţului, pe linia promovării Ideii sus- teri se desprinde ideea că actuala se Germane, şi secretarul de Stat al LONDRA 21 (Agerpres). lotuşi să-l accepte din motive poli veni direct" In afacerile stalului afri
zonă a păcii şi colaborării, fără ar liniile de un mare număr de lări de siune poale Îndreptăţi speranţa că va S U.A., Dean Rusk. In cercurile politice londoneze se tice, pentru a nu lăsa deplin cimp li can respectiv. Acordurile prevăd, «ta
me nucleare şi rachete, precum şi a se convoca o confeiintă mondială obţine rezultate concrete pozitive. Potrivit agenţiei France Presse, subliniază că cabinetul britanic, Intru, ber americanilor, vcsl-gernianilor şl asemenea, menţinerea bazelor şi ins
propunerea cu privire la „acţiuni pc în problemele schimburilor. nit la 20 septembrie, n-a putut ajunge italienilor. Ei subliniază că în etapa talaţiilor militare ale Franlei pe le*
plan regiopal in vederea Îmbunătă Importanta problemelor înscrise pe C. OPRICA purtătorii de cuvint americani şl Ja un acord asupra poziţiei sale In le actuală nu esle vorba decît tltorinl statului semnatar.
ţirii relaţiilor de-bună vecinătale din ordinea da zl a sesiunii şl necesl- comentator la Agerpres vest-germani au arătat că iu cadrul gătură cu propunerea americană dc doar de participarea Marii Bri Revista relevă că Franla are acor
acestei prime Întrevederi Intre cel creare a a$a-numitelor forte nucleare tanii la lucrările celor două duri speciale cu majoritatea fostelor
doi oameni de stat „au fost aborda multilaterale în cadrul N A T O ., trans comilcle care urmează să fie ei colonii din Africa care permit
Adenauer tntr-o vizită te probleme importante ale situaţiei mite agenlia France Presse. După crcnle la Washington şi Paris pentru forţelor armate franceze să partici
pe la „menţinerea ordinei publice".
ii /a , ' ? ii A " t . A t t t M i a Interna tronate, mărsuri care pot favo cum subliniază agenţia, „această pro a studia această problemă, fără 6ă se Aceste acorduri nu au fost publica
AO i Ar % *.
blemă, care a fost discutată mult timp
particulară la Paris riza o destindere intre Est şi Vest. în consiliu de către Macmillon si cei angajeze asupra fondului chestiunii. te. Se crede, arată revista, că pe
Au fost, dc asemenea, abordate une lalţi miniştri britanici, a suscitat o baza acestor ncorduri trupele fran*
PARIS 21 (Agerpres). — ceze au Intervenit la Brazzaville cu
le probleme ale alianlei atlantice, In controversă atit in sinul guvernului,
In dimineaţa zilei de 21 septem- cit şi in partidul conservator, unde prilejul recentei răsturnări a regi
biie a sosit la Paris, Intr-o vizită •pccial problema forletor nucleare numeroşi adversari ai proiectului ame mului lui Pulberi Youlou, ele au fost
particulară de două zile, cancelarul multilaterale, problema germană, pro rican. printre care mareşalul Monl- dislocate la graniţa dintre Ghana şl
R. F. Germane Adenauer., Tratative blema Berlinului şi a Pielei comune" Togo In decembrie anul trecut şt
le secrete dintre preşedinlele Fran (jomery, consideră că acesta ridică erau gata să intervină In conflictul
ţei de Gaulle şi cancelarul Adenauer La 24 septembrie. Schroder va fi prea multe probleme practice, printre care a rezultat ca urmare a destră
care au loc la reşedinţa particulară primit de preşedinlele Kennedy. inr care dolarea submarinelor atomice mării Federaţiei Mali In august 1960.
a preşedintelui Franţei de la Rnin- la 26 septembrie va conferi din nou sau a navelor de suprafaţă cu echi
bouillet au fost pregălile fn preala cu Dean Rusk, precum şi cu lordul paje mivlc".
bil de vizita ministrului de externe Home, ministrul afacerilor externe a) Partizanii britanici ai planului ame Manevre cu Iile
vest-german Schroder Ia Pari*. rican, scrie France Presse. deşi recu
După cum se ştie, ultima vizită » Marii Britanii. nosc dificultăţile acestui plan, înclină
lui Adenauer In Franţa a avut loc CARACAS 21 (Agerpres). —
Ia 2 Iulie 1962. In ultim ii cinci ani Exprimind Indignarea opiniei pa-
preşedintele Franţei şi cancelarul In legătură cu atentatul rasist tlice vcnezuelene In legătură cu şlî-
Adenauer s-au intilnit de 15 ori. pri tea că nave militare americane «e
ma dintre aceste Intîlniri avînd loc din Biimingham vor alia iii apropierea litoralului
la clteva săptămini după venirea la Vtnezuelei in timpul alegeiilor, care
putere a lui de Gaulle. Actuala În ver avea loo la 1 decembrie, Raraon
trevedere cu de Gaulle, ultima îna NEW YORK 21 (Agerpres|. — explozia unei bombe la o biserică Antonio Villnrrocl şl Fernando Saa-
inte de a părăsi postul de cancelar, Agenţiile de presă anunţă că pre baptistă din Birmingham (SU.A.) In chez, membri al Consiliului electo
este strict confidenţială. Deşi nu s-a şedintele S.U.A., Kennedy, a primit urma căreia au fost ucise patru fetite ral suprem, au declarat că manevra*
anunţat nimic oficial cu privire la Casa Albă şapte lideri ai popu de culoare, nu au reuşii pină In pre le liotei S.U.A. tn apropierea litora
subiectul discuţiilor, ele avind loo laţiei de culoare, care l-au informat zent să identifice pe criminali. Cer lului Veuezuelei nu pot fi conside
fără martori, observatorii politici din oă „cetăţenii de culoare din Bir- cetările au dovedit că explozia a fost rate Inlimplătoare. „Prezenta nave
capitalele celor două ţări Iasă să mingham sînt lipsiţi de orice speran provocată de o bombă extrem de pu lor militare americane In apropierea
se Înţeleagă că Adenauer şi de ţă şi se află aproape in pragul dez ternică, plasată In fata bisericii In litoralului nostru In timpul alegeri
Gaulle Îşi vor axa discuţiile asupra nădejdii ca rezultat a) dominaţiei t-? mod deliberat, desigur, de către an lor urmăreşte să Influenţeze asupra
tnlrogului cerc „al problemelor de rorii". Tolodată, potrivit agenţiei grup de terorişti rasişti. Autorităţile raportului de forţe politice tn ţara
politică externă*. Agenţia vest-ger- France Presse, conducătorii popu au dezminţit zvonurile privitoare Io noastră", a declarat Ramon Antonio
mană DPA relatează că pe primul laţiei de culoare şi-au exprimat do arestarea unui rasist bănuit că ar fl
BRAZILIA: Un qrup de muncitori din statul Cuanabara au distribuit plan al discuţiilor se va situa pro rinţa de a coopera cu reprezentanţii luat parte la acest atentat. Cercetă Forţele nucleare multilaterale Villarroel. „Acesta constituie a
allşe pentru popularizarea unul miting de protest tmpolrlva ridicării cos preşedintelui însărcinaţi să contri rile continuă. ale N.A.T.O., în concepţia lui ameninţare Împotriva forţelor pro
tului vieiIf, care a avut loc recent în apropierea palatului prezlden|tal blema tratativelor Esl-Vest pe lin ii buie la destinderea situaţiei din Ai i- ★ Kennedy. gresiste din tară", a declarat la ria
din Rio de Janeiro. Fiind urmăriţi dc politie, (cxlillştii brazilieni s-au destinderii Încordării, precum şi ati bama. NEW YORK 21 (Agerpres). — (Dtn „Pravda", Bratislava) dul său Fernando Sanchez.
refugiat la sediu! sindicalului lor. tudinea guvernelor de la Bonn şl In urma Intilnirii. Casa Albă a d jl La 20 septembrie a avut loo In
In foto: Membri al politiei guvernatorului reacţionar al statului bra Paris fa|ă de aceste tratative. publicităţii o declaraţie a preşedin- fata clădirii Organizaţiei Naţiunilor
zilian Guanabara-Lacerda, încercând să pătrundă in sediul sindicatului lex- telul prin care cetăţenii din Bir- Unite o demonstraţie menită să atra
mingham sint chemaţi să colaboreze gă atentia delegaţilor )a Adunarea Boicotarea delegaţiei portugheze
llllştllor din Guanabara.
Uriaşe incendii cu FBI ul penlru a descoperi pe cei Generală a O N U . asupra situaliei
in Brazilia vinovali de asasinatele din Birming- din stalul Alabama. Demonstranţii — la sesiunea A.I.S.S.
ham (Alabama).
Declaraţia anunţă
negri şi albi — îndoliaţi purtau pan
Intîlnirea dintre miniştrii de externe RIO DE JANEIRO 21 (Agerpres). totodată crearea unei comisii forma carte cu inscripţii: „Jim Crow Muşi GENEVA 21 (Agetpics). — te lucrări'. In rezoluţia adoptată de
le din doi reprezentanţi personali al
Agenţia France Presse anunlă că preşedintelui, care urmează să plece Go° (Să se pună capăt segregaţiei), La Geneva Işi desfăşoară lucrările cele i l lări africane. membre ale
ai Indoneziei şi Filipinelor in pădurile de pini din statul brazi la Birminqham pentru a găsi la fata ,1960 — Sharpeville, 1963 — Buming- cesiunea Asociaţiei internaţionale a acestei asociaţii, se spune că e!e
lian Parana, care la începutul acestei locului căile de soluţionare ham". „Să se pună capăt terorii ra securităţii sociale (AISS). La sesiune sint hotărllc „să-şi manifeste spri
siale"
NEW YORK 21 (Agerpres). — York pentru a discuta unele proble luni au fost devastate de uriaşe in ★ Politia, care a intervenit penlru n participă din partea R. P. Romîne, jinul total şi necondiţionat fată
de popoarele din teritoriile care sa
prof. dr. Mihail Maurer, director al
Potrivit relatărilor agenţiei UP1, me privind silnotia creată după cendii. s-au înregistrat noi focare de NEW YORK 21 (Agerpres). — risipi pe demonstranţi, a arestat doi Institutului de expertiză şi recupe- mai allă sub jugul colonialismuhl
In după-aroiaza zclei de 21 septem proclamarea Federaliei Malayeze. incendiL Cercetările făcute In legătură r j negri. lare a capacităţilor de muncă al portughez şi ale căror drepturi fun
brie, miniştrii de externe ai Indone După cum se ştie, guvernele celor MSPS damentale sint ignorale prin politi
ziei şi Filipinelor, care participă la două state s-an opus creării acestei In cadrul şedinjei de vineri, state ca rasistă şi de opresiune colonia
lucrările celei de a 18 a sesiuni a le africane au făcut cunoscut că a.» listă a guvernului portughez". Tă*
Adunării Generale a O N. U-, s-an federalii şi n-au recunoscut procla Scurte ştiri • Scurte ştiri • Scurte ştiri ® Scurte ştiri notării „să nu mal participe la lu rile africane „invită delegaţiile tăi
lntîlnil la hotelul Lopez din Nev/ marea ei la 16 septembrie.
DJAKARTA. Agenlia Associated tel Java a organizai la Bandung o ae protest împotriva acţiunilor de crările comisiilor tehnice ale asocia rilor prietene ş» pe toii acei care
Press anunţă că guvernul Indone adunare dc protest împotriva cre reprimare a minerilor grevişti din ţiei atlta vreme cit delegaţii Por- cred In dreptate si libertate să 6e
ziei a rupt legăturile comerciale ării Federaliet Malayeze. Asturia şi impotriva extinderii tugalel continuă să ia parte Ia aces asocieze pozillei lor".
Uneltirile colonialiştilor din Rhodesia de sud cu Federaţia Malayeză. La o allă adunare organizată în acestor acţiuni lată de soţiile m i
SEUL. ~ La 21 septembrie, cinci aceeaşi zi de Frontul naţional din nerilor. O aşezare omenească veche de peste
Surabaya, aproximativ 1.000 de ti
LONDRA 21 (Agerpres). lonialiştilor şi reprezentanţilor lor de candida/I la alegerile prezidenţia neri s-au înscris să plece ca volun WASHINGTON. — Vorbind vlne:l
Recent Roy Welonsky, care a deţi lipul lui Welensky. De altfel, după le din Coreea de sud, care vor tari fn ajutorul populaţiei din Bot- seara în lata membrilor Camerei de 9.000 de ani
nut funcţia de prim-minislru al gu cum subliniază revista, chiar şi gu avea Joc la 15 octombrie, au sem nco de nord, care luptă pentru do- Comerţ din W isconsin, Melvln
Laird, membru al
Camerei repre ■
vernului federaţiei Rhodesici şi vernul britanic, tinînd seama de con nat un apel pe care l-au trimis dic bindirea unei adevărate Indepen zentuntilor din partea partidului re mileniul al şaptelea pl-
Nyassalandului. a făcui o declaraţie damnarea unanimă în Africa şi dc tatorului sud-coreean Pak Cijan Hi, dente naţionale. IERUSALIM 21 (A- mal vechi niveluri pre«
in care cer eliberarea din închisoa publican, a declarat că „esle imi gerptes). — nd la sfirşitul celui du* zinlă urmele unor case
la Salisbury în care a lăsat 6ă se ,'arciul curent de opinie din întreaga re a lui Song Yo Cian, condidat SANTIAGO DE CHILE. — Potri nentă devalorizatea dolarului în O aşezare preistori of patrulea mileniu îna vaste, de lormd rectun-
tnleleagă că elementele colonialiste lume împotriva colonialismului, este din partea Partidului liber ol demit- vit agenţiei Prensa Latina, minis viitoarele 18 luni". El a subliniat că, veche de peste 0.000 intea erei noastre. Ce!<t ghiulată cu ziduri di,\
trul justiţiei al Chile a intentat ac cd „dacă se arc in vedere amp/o:i- de ani a lost descope trei ocupaţii mal vechi piatră şl duşumea din
din Rhodesia dc 6iid sini gala să silit să ia atitudine împotriva lui crai. Song Yo Cian a lost arestat ţiune juridică împotriva ziaristei rea datoriei publice din S.U.A., care
provoace incidente si ciocniri armate Welensky. La Londra 6e consideră, de autorităţile dictatorului Pak Ci- Helena VJilson pe motiv că a în este superioară cu 24 de miliarde rită In localitatea Muri* descoperite pină In pre ipsos. Mobilierul casa-
halta, In valea Iordanu
vase lu
zent,
sint anterioare
lor cuprinde
pentru a-şi menţine privilegiile. We- scrie „Observer", că Welensky „a jan HI penlru că a formulat critici serat In ziarul „Clarinu un articol polari tuturor datoriilor naţionale lui, la o depărtare Ae practicării olăritului, crate din piatră, resturi
la adresa actualei junle militare şt In care comentează delavorabil
lensky a vorbit despre „holărîrea al călcat In străchini". Guvernul brita a cerut instituirea unui regim ci uncie acţiuni ole guvernului. ale ţărilor lumii luate la un loc aproximativ 15 km. sud Asllel, aşezarea recent dc slilpl ele. S-au gă*
sil şl un mare număt
bilor de a lupta făcind chiar şi uz nic. scrie revista, caută acum să lase vil. Potrivit agendei, acţiunea a lost (esle vorba de ţările capitaliste de lacul Tiberiada. Des descoperită de la Mun ■ Ae virfurl de săgeţi ca
N R ), se înţelege cu uşurinţă cd
coperirea a lost Zăcută
halta lace parte dintre
de forţă dacă va fi nevoie". unpresia că Welensky a vorbit „ex- DuprJ cum <jnun/d agenlia UPI, Intentată în baza „legit cu privire alte lări care contează pe stabill- de o echipă Ironceză de Ioane putinele aşezări şi unelte de muncă.
Intr-un comentariu pc marginea pnmind doar punctele de vedere per Curtea militară marţială a retuzat la drepturile presei“ pe care zia lalea dolarului pentru tranzacţiile arheologi. cunoscute ca exis tind Ruinele de la Munha-
ilşlii chilieni au calilicat-o drept lor internaţionale ar putea avea
acestei declaraţii, săplăminalul brita sonale, fără şliin|a sau sprijinul al din nou să-l pună In libertate pe „lege căluş", tnidoieli asupra mijloacelor pe Din vestigiile aşezâ'tl înainte dc pracliarea Ha. dezgropate ptnă In
nic „Observer" atrage atentia asupra tor cercuri politice". La Londra se Song Yo Cian. care le posedă America In vede s-a putut deduce că Io- olărilului, aliate în prezent se întind pe o
BERLIN. — Federafia Democraid cuilotii aşezării au cu regiunea Orientului A
primejdiei pe care o prezintă pentru caută o formula „pentru a drege ceva DJAKARTA. — La 20 septembrie, Intcrnadonală a Femeilor a adre rea menţinerii valorii monedei noscut rînd pe tind şase propiat şi dintre cara suprafaţă de peste 1000
pacea In continentul african afirma din ce a stricat Welensky prin decla Frontul tinerelului din vestul insu~ sat guvernului spaniol o telegramă sale“. • ocupafii. Resturile cul Ince pat te şi lerlcho- m. pătrall. Lucrările
ţiile şi manevrele dc culise ale co raţiile sale", încheie „Observer".' turilor respective s-uu nul. pcnlru lărgirea ariei aşe
succedai începi nd din Resturile găsite la cele zării, continuă.
Redacliâ „ «dmlnlslrail. itoulul .Ir. S Eta». «r. ». U l* » « * » , « « , 15H * ! * * « » BU«* H t H M M D lM .I M b lN l E e m l . P.T.T.R. nr. 263.328 din 9 nofc.br!. 1949. - Tiparul, întreprinderea Pol,grade* Hunedoara-Deva. 40.065