Page 76 - 1963-09

PROtETAfij DIN TOAT8 TAItttR UNITI-VA
mm ŞTIRI ©ŞTIRI
%

m N m a â
c a b in e t dc p ro te c ţia
m uncii

Zilele trecute a sosit la complexul
ORGA l ! » 1 1 0 1 1 1 1 " C.I .R. Simeria vagonul — cabinet de
MN ALCDHITETULUI REGIOH&L HUNEDOARA AL RM.R.ŞI M SFATULUI POPULAR REGIONAL
proiecţia muncii al Direcţiei generale
C.F.R El esle dotat cu fotomontaje
instructive de proiecţia muncii, pro­
totipuri de inovaţii legate de protec­
MARŢI 24 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani ţia muncii si uşurarea efortuHii fi­
zic ele. Tehnicianul vagonului da ţoa­
le explicaţiile necesare.
Aici rulează si filme cu caracter
de proteclia muncii. Filmul „ Tehnica
____ Planul de producţie_____ securităţii in exploatarea feroviară"
spre exemplu, a arătat ceferiştilor
modul de lucru In slatii, depoun, re­
vizii de vagoane si districte de Între­
ţinere fără accidente de muncă.
îndeplinit ritmic şi la toţi indicii O serie de dialilme ca: ,,Protecţia
muncii In ramura de tracţiune", ,,Nor­
mele de tehnica securităţii In ramu­
ra de întreţinere", ,,Execularea ma­
Acllvllatea de producţie a nume­ O experienţă valoroasă în această ploziv. Aici de mare folos s-a dove­ Un alt Indicator «are 6lâ U baza nevrelor In slatii" etc., prin exem­
roase colective a dovedit câ reali­ direcţie a dobindit şi colectivul Ex­ dit a fi urmărirea consumurilor şi activităţii noastre este calitatea mine­ plificări sugestive, contribuie substan­
zarea ritmică si la toii indicii a pla­ ploatării miniere Muncelul. Despre raţionalizarea încărcării cu exploziv reului extras. In perioada celor 3 luni ţial la Îmbogăţirea cunoştinţelor de
nului de stat este strict condiţională măsurile luate, căile şi mijloacele pe fiecare front conform schemelor cu toate că au fost deschise o serie auto-prolectîe a personalului din ex-
de Înfăptuirea la timp a sarcinilor rare au condus colectivul la reali­ ce se înlocmeso la începutul fiecă­ de abataje noi în orizontul (,Maria",
curente ce stau in lata colectivului! zarea integrală a sarcinilor de plan rei luni. Toate economiile, ca $i în­ unde conţinutul de metal a fost mai ploalarea C.F R. si prevenirea acci­
de răspunderea şi priceperea cu care în primele 8 luni ale anului, vom deplinirea planului în proporţie de mic fală de cel planificat, Indicele dentelor de muncă.
sînt descoperite şi valorificate rezer­ vorbi mai detailat in articolul de 101.8 la sută se oglindesc si mai de calitate a fost totuşi îndeplinii în E. CREŢU
vele interne. fală. pregnant în realizarea celui mai sin­ proporţie de 105.2 la sută. Aceasta corespondent
tetic indicator de plan — preţul de ca urmare a intensificării controlu.li»*
Dacă măsurile luate cost. Numai în 7 luni s-au realizat tehnic în fiecare abataj si instruirii SER ALIŞTIf
peste un milion lei economii supli­
ppriodice a şefilor de echipe si bri­
mentare. mai mult cu 766.000 lei găzi asupra seleclării 6tenlului din
sîsit Mae gîudite peste sarcina anuală. minereu. Lăcătuşul Liviu Mânu, turnătorul
Ovidiu Negru, mecanicul Gheorghe
Vraciu si lăcătuşul loan Lupulescu
Despre colectivul nostru nu se multe experienţe, bazate pe cunoaş­ Pregătiri sint numai citiva dintre tinerii mun-
poate spune că are o tradiţie înde­ terea naturii zăcâmintului si a po­ ciloii al Uzinei .,Victoria" Călan care
lungată în ale mineritului. El e tinăr, sibilităţilor de exploatare, serviciul pentru pr®due}ia anului viitor se lulilneso după-amiaza In sala
a crescut si s-a dezvoltat o dată cu tehnic, in colaborare cu rectorul geo­ clasei a IX-a a Şcolii medii serale din
mina. Aşa câ de la început a trebuit logic, s-au pronunţat asupra aplicării Călan.
să ne bazăm pe propriile noastre for­ metodei de exploatare ascendentă in De curind In exploatarea noastră a vor fixa din timp limitele minera- In catalogul anului trecut, In drep­
te. Dar în munca noastră de zi cu felii orizontale cu ramblearea golului avut loc dezbaterea cifrelor de p'an lizaliet noilor felii ce urmează a fi tul rubricii celor palru colegi, au
zi, în tot ce am întreprins si făcut excavat pe anul 1964. Cu acest prilej s-a exploatate. Şefii de echipă si brigăzi, fost Înscrise numai medii mari. Ca
n-am fost singuri. Am simlit din plin Aplicarea acestei metode a avut ca arătat câ cea mai sigură garanţie a împreună cu maiştrii, vor suprave­ ei sint mulţi la şcoala medie 6erală
Si in permanentă sprijinul si îndru­ efect imediat, folosirea raţională a înfăptuirii planului în an il care vine ghea mai atent sortarea minereului
marea competentă a organizaţiei de forţei de muncă si crearea unor noi este realizarea integrală a sarcinilor luindu-se măsuri de rebutare a va- din această localitate. Numai în noul
gonelelor care nu se încadrează in
partid, a comuniştilor. posibilităţi de creştere a producti­ de plan pe anul in curs. de limitele rle calilate stabilite. an şcolar, de la Uzina „Victoria" Că-
Sub îndrumarea organizaţiei
De la început, munca politică de vităţii muncii. In ce constau practic Ian urmează cursurile serale 125 ti­
masă a fost subordonată realizării sar­ noile avantaje? In -------------------------- _______________ partid, conducerea In vederea creării liniei de abataj neri muncitori care ţin ca şi la În­
cinilor de plan si toate eforturile au primul rînd dato­ lehnico-admlnistra- necesară îndeplinirii ritmice a planu­ văţătură să primească acelaşi califi­
fost concentrate în această direcţie. rită folosirii rosto­ E* IVf. tivâ a întocmit un lui pe snul 1964, &e vor termina in cativ bun pe eare-1 obţin lună de
N-a fost deloc uşor. La începutul onu- golului cu trei com­ MUNCELUL plan M.T.O. Din cursul trimestrului IV a,c. lucrările lună, la strung, la forjă sau Ia ban­
!ut exista în exploatare un număr partimente, munca măsurile preconi- rle deschidere st pregătire a orizon­ cul de lucru.
însemnat de muncitori ncealificati. în abataj a putut -------------------------- '.ate amintim citeva tului „Maria- si a puţului de extrac­
Or, cu oameni care nu stăpîneau ,,se­ mai importante De exemplu, se ţie în porţiunea orizontului ,,Maria"
fi organizată într-un chip nou. Se lu­ şi „Ignatiu". O discuţie obişnuită inlre şe­ A A P Ă R U T ;
cretul" scoaleril la zi a minereului nu crează simultan în două aripi fără prevede ca Iu cel puţin 50 la sută din Colectivul nostru este ferm hotărlt
se putea merge înainle. S-a făcut o ca operaţiunile de rambleare, apro­ numărul total al fronlurilor de lu­ ca si de acum Înainte, condus si în­ ful de brigadă Nicolae Visoina „Carnetul agitatorului"
analiză temeinică a silnaliet si solu­ vizionare sau armare să împiedice cu cru, să se folosească perforatoare cu drumat de organizaţia de partid, să-sl $1 minerul loan lllon înainte de
ţia a fost găsită. In cadrul exploată­ ceva avansarea ritmică a fronturilor cadenlă mărilă sporind prin aceasta Îndeplinească cu cinste sarcinile ce-l •• Nr. 9 — septembrie 1963
rii au fost deschise cursuri de cali­ de abataj. In plus, succesiunea dife­ viteza de perforare Pentru creşterea stau în fată. a intra în subteran. Tema discu­
ficare pentru ajutori mineri, minori ritelor lucrări permite fiecărei echipe productivităţii muncii se va termina ţiei: organizarea muncii, buna Din sumar
$i artificieri, Iar tinerii noi angajaţi să aibă in permanentă cel puţin două statia de prelucrare mecanică a lem­ îng. VICTOR TOMŞA
au fost repartizaţi să lucreze in cele fronturi de abataj active. Datorită nului, se vor reduce posturile auxi­ şeful serviciului aprovizionare şi îndeplinirea — Pentru succesul deplin al sprijinul popularizării celor mai
mai bune brigăzi si echipe. liare şi se va extinde munca în a- producţie ritmică a pianului. campaniei agricole de toamnă. noi procedee tehnice.
aplicării acestei metode, reducerii ab­
Cu această măsură se făcuse doar sentelor nemotivate cu 47 la sută cord global. lOAN RADU — Mijloacele muncii politice de — Agitatorii — militanţi activi
primul pas. Pentru a ajunge la scopul comparativ ru aceeaşi perioadă a anu­ Calilatea minereului va fi asigu­ preşedintele comitetului Folo: S. TRUŢA masă folosite din plin pentru consolidarea G. A. C.
final mai trebuiau depuse încă multe lui (recul si mecanizării complete a rată si pe viitor. In acest scop se sindicatului E M. Muncelul — Agitaţie vizuală vie şl con­ — Cum generalizăm experienţa
strădanii. Era mal ales nevoie de cu­ muncii în carieră, productivitatea cretă. înaintată a lucrătorilor din zoo*
raj, perseverentă si hotărîre în în­ muncit a crescut cu 7,7 procente peste — Demonstraţiile praclice in tehnic.
vingerea greutăţilor. Ca $1 de alte plan.
ori, organizaţia rle partid, prin o;na-
nizatiile de masă, sindicat $i U.T.M, In ansamblul activităţii noastre nu In lata colectivu­
au fost nesocotiţi nici ceilalţi Indi­ lui de muncă de
a desfăşurat o susţinută muncă poli­ catori de plan Bunăoară, deşi aveam suplimentare ce în­
tică educativă de masă penlru mobi­ ca sarcină să armăm metalic 100 m.l, e x p lo r ă r i mi­ carcă ‘ preţul de
niere Hunedoara—
lizarea muncitorilor ta realizarea pla­ de galerie noi am armat 200 m l. Gos­ Deva au stat in | îndrumare tehnică competentă şi eficientă cost. Se impune de
nului. In acest scop o atenţie deo­ podărirea lemnului s-a făcut si prin asemenea, o mai
sebită s-a acordat educării tineretu­ recuperarea si folosirea lui la un nu­ acest an sar­ bună aproviziorare
lui în spiritul dragostei fată de muncă măr mai mare de operaţiuni. In fe­ cini sporite, legate de explora­ tate secţiile exploatării, metodele noi a secţiilor cu ma­
$1 meseria aleasă, a cinstei si corec­ lul acesta consumul specific de lemn rea. prospectarea si darea in exploa­ proporţie de 107 sl, respectiv, 101 la moase au obtinut sl sondorii din bri­ terialul tubular necesar pentru tu*
titudinii, a răspunderii personale fală pe 100fi de tone minereu extras a tare a noi zăcăminte. La indicaţia or­ de foraj si de executare a lucrărilor sută. Pe lingă munca însufleţită a găzile conduse de Gheorghe Popa — barea găurilor de foraj în scopul e*
de. îndeplinirea sarcinilor de produc­ scăzut în medie cu 1 5 mc. Subliniem ganizaţiilor de partid, Ia începutul a* miniere, impun o îndrumare tehnică colectivelor celor două secţii, aceste secţia Livezeni, Virgil Fintîneanu — vităru sur pâr ii lor.
ţie $1 obşteşti că circa 25 la 6iilă din totalul masei cestui an. pe baza propunerilor fă- competentă care să-i ajute pe sondori rezultate 6e daloresc şi îndrumării secţia Poiana Ruscă. bnqăzile de mi­ Activitatea de producţie desfăşu­
Conducerea tehnico-administrativă lemnoase n fost rJe fag, sortiment ce cule cu prilejul dezbaterii cifrelor de si mineri s§ folosească la întreaga tehnice competente şi controlului ri­ neri conduse de Petru Boia — secţia rată In acest an a demonstrat că a-
a. trecut la elaborarea unor măsuri se găseşte din abundenţă si la un plan pe 1963 si a analizei posibilită­ capacitate maşinile şi utilajele din do. guros executat de tov. ing, Constan­ Muncel. Roman Furtună — secţia Brad. colo unde a existat o preocupare a-
tehnico-organizatorice bine chibzuite preţ de coşi scăzut. ţilor existente In secţiile exploatării, tare. De aceea, la indicaţia organi­ tin Busuiocescu, Rezultate frumoase Mihai Vianu. tlie Păcurar, Teodor
$1 eficiente, l'na din aceste măsuri Economii suplimentare la preţul de zaţiei de partid, conducerea între­ au obtinut în acest an si secţiile Faur de la Cerlej şi alţii, care şi-au tentă penlru buna întreţinere a maşi­
cu eficientă economică mare a fost a fost întocmit un plan de măsuri prinderii a prevăzut ca unul din o* nilor si utilajelor 6-au Înregistrat sl
cost 6-au obtinut si ca urmare a re­ tehnico-organizatorice, menit să ducă Brad, Muncel. Certej si altele, unde realizat lună He lună planul de pro­ rezultate bune in producţie. De a-
punerea la punct a celei mal bune la îmbunătăţirea procesului de pro­ biectivele principale ale planului îndrumarea lehnică s-a făcut simţită ducţie in proporţie de 103—106 la
metode de exploatare. După mai ducerii consumului specific de ex- M.T.O,, îmbunătăţirea eontinuă a a- ceea este necesar ca tn deplasările
ducţie, la creşterea productivităţii 6istenteî tehnice in vederea folosirii din plin. Aceasta o dovedeşte si fap­ 6111 ă. pe care le fac în secţiile întreprinde­
muncii. Printre altele, planul M.T.O, tul că pe intreaga întreprindere La obţinerea acestor rezultate au rii. cadrele tehnice si inginereşti să
raţionale a timpului de lucru sl a timpul productiv a crescut, că la lu­ contribuit din plin, prin îndrumările
prevedea verificarea tiguroasă a ma­
C a lc u le le p re ş e d in te lu i terialului tubular, înlocuirea trepie­ utilizării intensive a maşinilor. crările de foraj s-a atins o viteză date. maiştrii si tehnicienii printre ca­ verifice cu atenţie maşinile sl utila­
jele. 6ă ded indicaţiile tehnice ne­
delor cu turle H. 16 în vederea elimi­ Preocupindu-se îndeaproape de fizică lunară de 118 ml. cu sondeze re amintim pe Sabin Clej, Lazâr V i­ cesare.
său e notat faptul că
'Am cunoscut la Te- hotăriri a Consiliului de nării timpilor neproductivi, contribu­ îndeplinirea prevederilor planului G. P. I si 115 m 1. cu sondeze Z.IE. sa. Anton Eugen, inginerii loan Re- Prinlr-o muncă bine organiza­
/u$ un om cate deşi nu Miniştri cu privite In datorită hrăniţii ştiinţi­ ind astfel la reducerea preţului de M.T.O,, personalul tehnic $i ingine­ 650, iar la lucrările miniere s-au rea­ nea loan Botoară, Vlad Duna si âlţif, tă. prin îndrumare sl control
fice a celor 13 boi si ad­
e contabil de meserie, stimularea producători- cost la scurtarea timpului de mane­ resc din serviciile funcţionale ale în­ lizat 85 m.l. front pe lună. Toate a- care s-au slrăduil să găsească mereu tehnic eficient. valorifidnd re­
mani/esră lotuşi o mate cor In creşterea si fn* ministrării In ralia lor treprinderii a îndrumat cu competen­ cestea au dus la creşterea productivi­ soluţii tehnice noi. menite să ducă la
interne
in ca­
existente
pasiune pentru calcule. grăsarea animalelor. zilnică a unor cantilăli vră în marş, sporirea numărului de tă secţiile in vederea sporirii vite­ tăţii muncii, pe întreaga întreprinde­ creşterea productivităţii muncii. zervele Întreprinderii noastre, ne vom
de u-
corespunzătoare
drul
II cheamă Timiş Grigo- Inir-adevăr, lotul ,,ce- cicluri. S-a prevăzut, de asemenea, zei de forai si a îmbunătăţirii con­ re înregistrlndu-se un spor dc 2,3
re $i e preşedintele /or 13“ a constituit ruială, masă verde, tri­ studierea regimului optim de foraj sl procente. Pentru ca si în viitor activitatea putea achita eu cinste de sarcinile
gospoddr/ei agricole co- ooieclul celor mal mul­ foi uscat ele., sporul de a capetelor carotiere pentru prospec­ tinue a procesului tehnologic. Buna desfăşurată de colectivul nostru de ce ne revin pentru acest an sl să
lective din localitate In te calcule din pntifa greutate, !n medie pe zi• tarea zăcămintelor metalifere în ve­ organizare a muncii la secţiile Live- Folosind din plin timpul de lucru, nuinră *ă dea roade, este necesar să creăm astfel premize trainice înde­
pe cap de animal, a a-
carnetul său găsesh tot preşedintelui. El per.so- derea creşterii vitezei mecanice si co­ reni şi Uricanl, folosirea maşinilor la organizîndu-şi bine munca si însusin- se acorde si mal multă atenţie con­ plinirii si depăşirii prevederilor pla­
felul de cifre, calcule nnl următeţle modul de juns să fie de J.500 kg. merciale de foraj, prin îmbunătăţirea întreaga capacitate şi eliminarea tim­ du-sl noile metode de muncă, sondorii troalelor efectuate la locurile de nului din anul viilor.
si adnotări care In tirănue a acestora, cote Pineinfetes că pre­ procesului tehnologic de forare pilor neproduotivi, au făcut ca aces­ conduşi de loan Barbu din secţia Li- muncă şi să se dea indicaţii tehnice
mod sintetic reprezin­ esle. sporul in greutate şedintele, deşi are cal­ Utilajele moderne ni care sint do- vezeni au predat lucrările cu 26 de explicite pentru a preveni avariile NICOLAE DA VID
tă Întreaga activitate o de la o lună la alta si, culat, nu a mai pus ia te secţii să-şi îndeplinească planul in zile înainte de termen. Rezultate fru­ a căror remediere implică cheltuieli tehnician la I. E. M,
gospodăriei. bineînţeles, veniturile ce socoteală si faptul că In Hunedoara—Deva
Dintre toate acestea ie realizează gospodăria acest timp cei 13 boi an
însă iii atrag atenţia In urma unei asemenea fost lolosifi si la mun­ * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
citeva cilre care au lost Îndeletniciri. Şi, trebuie ca cimpului ceea ce 4 $
La qospodărla agricolă co- 8
trecute prin întreaga spus că chiar după pri­ presupune eliberarea al­ fK lertivâ din Turdaş, raionul O- 8 RITM IN TEN S LU C R Ă R ILO R A G R IC O L E !
gamă de operaţiuni ma­ ma lună sporul in greu­ tor landuri băneşti. 8
tematice. Este vorba de tate a lost de 50.6 kg. Sint calcule gospodă­ 8 s râştle, se acordă o mare aten­ 8
calculele privind evolu­ ceea ce după ţoale cal­ reşti care preşedintelui 8 ţie pregătirii terenului in ve­ 8
8
8
ţia lotului ,.celor 13" culele preşedintelui în­ Grigore Timiş si tutu­ 8 derea InsâmînlărilOT de toam­ 8 Recoltarea porumbului îecolfarea celorlalte culturi de toam­
cum li place preşedin­ seamnă un venit curot ror colectiviştilor din 8 nă. Pentru a-l asigura un pat 8 nă. Pină la data amintită gospodă­
telui să spună ori de ele circa 16.000 lei. Cum Teiuş care se îndeletni­ 8 bun germinativ seminţei, după îtf riile colective n-au recoltat cartofii
cile ori vine vorba de s a ajuns airi ? Arest cesc cu creşterea ani­ 8 arături se execută o lueraTe cu Vt şi pregătirea terenului trebuie urgentate clecit de pe 24,8 la sută, sfecla d-j
î/i
cei 13 boi pe cate gos­ lucru II afli Io! din matelor le-au adus satis­ & grapa cu discuri. & zahăr de pe 38,6 la sută, Iar floa«
podăria i-a cumpărat $1 calculele si însemnările fac fie. s In fotografie : Tractoristul £ Recoltarea porumbului si elibera­ : ea-soarelui de pe numai 66,3 la şu­
pus la îngrăşat in ur­ 2 Mlhal Sirollle, la discuit. s rea terenului de coceni, executarea 29.6 şi respectiv 29,5 Ia sută din su­ penlru insâmintâri să fie executate ti, deşi perioada de recoltare a aces«
ma apariţiei recentei preşedintelui. In carnetul I. MANEA * arăturilor si pregătirea terenului pen- prafaţa cuJlivată. Preocupare deose­ no suprafeie mai însemnate. Dar nu tora esle deja depăşită.
a » * * bită a existat in numeroase gospo­ In toate gospodăriile colective din In unităţile agricole din regiunea
liu lUMminlări intr-un timp scurt, dării colective st fată de pregătirea noastră sint posibilităţi ca recolta-
necesită şi o repartizare şi organiza- terenului In vederea insămintărilor legiune se munceşte organizat. Sint ruj culturilor de toamnă să lie ur­
re judicioasă a forţelor si mijloace­ de toamnă. Gospodăriile colorii.*« unităţi unde recoltatul s-a Început co gentată. Este nevoie Insă ca viteza
lor de lucru. In reqiunea noastră, mult timp in urmă si lotuşi pină la
din oraşul regional Deva. bunăoa­ 22 septembrie se recoltase doar citc de lucru să fie intensificată, mai ales
numeroase gospodării colective ră. au pregătii piuă acuin 30.8 la 10-15 hectare In alte G.A.C. această la acele gospodării unde această iu*
si-au Întocmit planuri de desfăşurare sută din suprafala ce se va semăna Ciare se desfăşoară încă anevoios.
a lucrărilor agricole de toamnă si cu griu, orz si secară, cele din ra­ acţiune nici măcar n-a început. Ade­ Aceasta, cu atit mai mult cu cit o
menea cazuri pot fi intllnile mai ales
pe baza acestora consiliile de con­ ionul Sebeş 26.2 la sulă, iar cele din lp raionul JJrad 51 oraşul regional mure parte din griu va trebui să fie
ducere au organizat (n aşa fel mun­ raionul Alba 23,9 la sută din supra- tnsăminţat după porumb sau alto
ca Incit toate lucrările să fie exe­ t o ta prevăzută a se însâmlnla. Hunedoara Drept rezultat, pinâ !a culturi de toamnă De aceea, se Im­
cutate foncoinnent. In felul acesta Rezultatele obţinute dovedesc câ aceeaşi dată In raionul Brad recolta pune ca recoltatul porumbului, car­
de porumb fusese strinsă dc pe nu­
se desfăşoară lucrările în gospodă­ acolo unde consiliile de conducere tofilor, sfeclei de zahăr, florii-soa-
r i colective curn sint cele din s i­ ele G.A.C. şi organizaţiile do bază mai 268 ha. din cele 5 278 ha cul­ ■olui pir. să fie mult intensificat,
tivate cu porumb, in raionul Sebeş
tele Aurel Vlaicu, Blandiana. Spini, i'M R . se preocupă cu simt dc răs­ ior mecanizatorii să lucreze atît
raionul Orăşlie, Crislur, Sinlandrei, pundere dc buna organizare si folo­ de pe abia 1 532 ha. din 13 777 ha ziua cit si noaptea.
oraşul Deva etc. S-a reuşit astfel cu sire a forţelor si mijloacelor do lu­ ocupate cu această plantă, iar in
la aceste unităţi recolta de porumb cru rezultatele sint mulţumitoare. vi asul regional Hunedoara de po Situaţia recoltări! porumbului la
să fie strinsă de pe 20-35 la sută d'n Cu toate acestea însă. ţinind sen al'ia 5 la sută din suprafaţă. 22 septembrie a c.
suprafaţa cultivată cu această plantă. nia de lodole de lucru existente, „Nu am recoltat porumbul, spu­
Bune rezultate la recoltarea porum­ fără îndoială câ s ar fi putut recol­ neau tovarăşii din consiliul de con­ lila 29.6 V.
bului au obtinut si multe gospodării ta porumbul st elibera terenul da ducere al G.A C. din Gioara, raionul
Orăşlie, deoarece atelajele au fost
colective dm raioanele IHa si Ha- coceni de pe o suprafaţă mai mare. Haţeg 29.5’/,|
lolosite in alte scopuri". Este cazul
ţeg unde s a strlns recolta de pe ceea ce ar fi permis ca şi arăturile ra tovarăşii din conducerea acestei
unităţi să ia măsuri hotărite, deoi- Orâşffe 17.9%
Recoltează porumbul rece după porumb urmează să he Deva 16,6 7,
lusâmlnlată cu griu o suprafaţă rle
La gospodăria agricolă colectivă din pe 3.000 kg. porumb In executarea aproape 100 ha. Intirzicrea recoltă­
Soimus. raionul llia, s-a începui dc lucrărilor de recoltare a porumbului rii porumbului atrage după sine şi Sebeş !U 7 .
fnlirzicrea pregătirii terenului In ve­
citeva zile recoltatul porumbului pen­ se evidenţiază colectiviştii din briga­ derea insămintărilor. Acest lucru tre­
tru boabe. Pinâ la 20 septembrie aici da a doua, condusă de tov. Verghe- Alba 11 1 «vj 1
se recoltase porumbul de pe 18 ha ha Cornea buie sâ-1 înţeleagă şi conducerile
De menţionat faptul că o dală cu re Muncind cu hărnicie, colectiviştii G.A.C. din Mârtinesti. Dineul Mare, Brad 5.1 %
coltatul se execută tăiatul si din Şoimus au terminal de recoltat, Tărlăria $i altele unde recoltatul se
desfăşoară încă anevoios s-au nici
transportul cocenilor, eliberindu pină la 19 septembrie. întreaga su­ măcar 11-a Începui. Hunedoara 5®/,
se terenul în vederea exe prafaţă cultivată cu floarea-soarelui
cutării arăturilor. Totodată s-au trans (II ha.), 1ar acum lucrează de zor la Sub nivelul posibilităţilor se pre­ V. PIŢAN
poUat -la - baza de iecepiie aproa selectarea seminţei. zintă situaţia şi In ceea ce piiveşla A. POTOPEA